Chiar daca oficialitatile nu convenise in prealabil asupra agendei de lucru, acestia au discutat mai bine de doua ore pe marginea problemelor bilaterale. Tema centrala a acestei intruniri s–a axat pe modalitatile de solutionare a conflictului transnistrean. Era si de asteptat, luand in considerare ca intalnirea de la Iasi avea loc in preajma reuniunii de la Odesa, organizata in scopul relansarii dialogului politic dintre Chisinau si Tiraspol, prin intermediul reprezentantilor Rusiei, Ucrainei, R. Moldova, OSCE si rmn, acestia urmand sa examineze un sir de initiative cu privire la extinderea formatului de negocieri in unul pentagonal, implicand SUA si UE, dar si modalitatile de democratizare a Transnistriei si de constituire a uniunilor vamale moldo–ucrainene. In urma intalnirii de la Iasi, autoritatile de la Chisinau si de la Bucuresti au mai avut inca odata ocazia de a–si consolida o pozitie comuna in ceea ce priveste principiile si modalitatile generale de reglementare a conflictului de la Nistru.
"Romania nu poate concepe Transnistria in afara suveranitatii si autoritatii de la Chisinau", declara Traian Basescu, sugerand totodata ideea ca R. Moldova ar putea acorda rmn, in limita normelor si practicilor UE, o anumita forma de autonomie accentuata.
De cealalta parte, Vladimir Voronin ameninta ca va parasi masa de tratative, daca SUA si UE nu vor fi acceptate ca membri deplini in cadrul negocierilor cu privire la statutul zonei din stanga Nistrului.
Sa mentionam ca Igor Smirnov, cu o zi inaintea intrunirii celor doi sefi de stat, potrivit agentiei ITAR–TASS, a lasat sa se inteleaga ca ar fi de acord ca UE si SUA sa participe la procesul de mediere in calitate de observatori si nicidecum ca membri cu drepturi depline.
Interesant e sa urmarim daca incapatanarea lui Basescu si naivitatea lui Voronin de a pretinde la ceea ce deocamdata nu poate fi realizat va conduce la ameliorarea conflictului transnistrean. In opinia mea, acestia merg in mod intentionat spre blocarea relatiilor dintre Chisinau si Tiraspol, fiind constienti de faptul ca si acel format pentagonal de negocieri, la care aspira, nu–si va demonstra atat de repede eficacitatea. Se pare ca, astfel, oficialii de la Chisinau si de la Bucuresti incearca sa taraganeze lucrurile, in asteptarea unei situatii externe mai favorabile. Pentru ca SUA care sufera in urma uraganelor si a razboiului din Irak sau UE care incepe sa resimta din plin efectele scumpirii petrolului pe piata mondiala, nu cred ca mai are chef de o confruntare directa cu Rusia (la moment, al doilea exportator mondial de petrol din lume), si anume tocmai pe problema transnistreana, in timp ce in lume exista alte zone de importanta strategica pe care acestia le disputa.
La finele intalnirii presedintii celor doua state au participat la o conferinta de presa. T. Basescu a asigurat autoritatile de la Chisinau ca pana la finele acestui an R. Moldova va fi conectata la sistemul energetic Sud–Est European, si ca ambele state vor beneficia financiar in urma transportarii de energie electrica, precizand totodata faptul ca in ultimele noua luni exporturile Romaniei in R. Moldova au crescut cu 47%, iar importul produselor moldovenesti — cu 20%, relansandu–se astfel si relatiile economice dintre cele doua state.
V. Voronin s–a aratat extrem de multumit de faptul ca R. Moldova a gasit sustinerea si intelegerea Romaniei cu privire la integrarea europeana, si ca relatiile, uneori tensionate, care au existat intre Chisinau si Bucuresti nu ar mai trebui sa se repete.
Unii analisti politici de la Bucuresti apreciaza cu rezerve relatiile moldo–romane, care la prima vedere par a urca pe o scara ascendenta. George Damian, expertul Departamentului de politica externa a cotidianului "Ziua", intr–o declaratie pentru Ziarul de Garda, apreciaza relatiile bilaterale dintre Chisinau si Bucuresti ca pe o relatie cu foarte multe necunoscute din partea Chisinaului.
"Regimul Voronin pare sa aiba o agenda dubla, tripla si chiar cvadrupla, exista diverse forme de dialog pe care Guvernul si Presedintia de la Chisinau si le angajeaza in functie de partener, incercand sa–i spuna ceva ce sa–i placa."
Alexandru Lazescu, un alt analist politic, membru al National Working Group din cadrul Media Task Force, Bruxelles, remarca faptul ca daca am trasa o diagrama a relatiilor politice moldo–romane acestea la ora actuala s–ar putea afla pe un punct de varf. Dar nu numai relatiile politice conteaza, mai exista si alte zone ce ar putea lega substantial relatiile celor doua state. Jurnalistul roman apreciaza ca autoritatile de la Bucuresti ar trebui sa se implice mai mult in mediul investitional, iar Romania ar trebui sa fie mult mai prezenta in media din R. Moldova, acordand acestor relatii mai multa substanta.
Cu siguranta acest anturaj politic favorabil Guvernelor de la Bucuresti si Chisinau ar trebui fructificat, si vom putea discuta despre relansarea relatiilor moldo–romane doar in cazul in care oficialitatile vor semna un tratat de baza, dispozitiile carora se vor respecta in intregime si nu partial.
Dumitru CHITOROAGA,
Pentru Ziarul de Garda