Schema hoţiilor cu terenuri: 20 de loturi care valorează milioane de euro au ajuns la două companii din Marea Britanie

Cel puţin 20 de terenuri publice, cu o suprafaţă totală de peste 5 ha, care valorează la preţ de piaţă aproximativ 8 milioane de euro, au ajuns, la începutul acestui an, în proprietatea a două companii înregistrate în Marea Britanie. Deşi autorităţile anunţau că pe aceste terenuri a fost aplicat sechestru, ZdG a constatat că, în trei luni, ele au fost revândute de trei ori, mai mult de jumătate dintre acestea fiind obiecte ale unor tranzacţii, înregistrate la Cadastru chiar în ziua în care judecătoarea Angela Catană decidea să fie aplicat sechestru, şi la mai mult de o lună după ce scandalul a devenit public. Actul judecătoresc, deşi data din aceeaşi zi cu tranzacţiile de vânzare/cumpărare, a ajuns să fie aplicat de registratorii de la Cadastru la trei zile de la emiterea hotărârii judecătoreşti.

Sâmbătă, 21 ianuarie 2017, Primăria Chişinău informa că Judecătoria Chişinău (sediul Centru) a admis cererea de revizuire depusă de autorităţile locale şi a anulat hotărârea din 26 august 2016, prin care municipalitatea era deposedată de 20 de terenuri, aspect despre care ZdG relatase anterior. Decizia a fost adoptată de judecătoarea Angela Catană în şedinţa publică de vineri, 20 ianuarie 2017. Totodată, instanţa a aplicat sechestru asupra respectivelor bunuri imobile, se mai spunea în comunicatul municipalităţii. Angela Catană şi-a suspendat practic propria hotărâre după ce, la 26 august 2016, decidea să înregistreze terenurile în cauză pe numele a trei agenţi economici.

5,33 ha în valoare de 8 milioane de euro

Încheierea emisă de magistrata Catană, intrată în posesia ZdG, dezvăluie că autorităţile sunt pe punctul de a pierde nu 20 de terenuri, aşa cum au anunţat, şi câte au fost vândute la licitaţia dubioasă organizată de executorul judecătoresc Iacob Miron, ci nu mai puţin de 36 de loturi. 22 dintre acestea au deja numere cadastrale şi au fost localizate de ZdG (!). Terenurile au o suprafaţă totală de 5,33 ha şi valorează, la un preţ mediu de piaţă (calcul efectuat în baza preţului mediu, 1 ar de teren pentru construcţii = 15 mii de euro), aproximativ 8 milioane de euro, echivalentul a 170 de milioane de lei. Toate au fost înstrăinate la început de 2017, după ce, în prealabil, au fost înregistrate pe numele a trei firme care le-au „câştigat” la o licitaţie dubioasă, nerecunoscută nici măcar de executorul judecătoresc Iacob Miron, care, oficial, a organizat-o. Totuşi, deşi în procesul-verbal al licitaţiei din ianuarie 2016 se anunţa că au fost vândute 20 de terenuri, magistrata Catană a decis să aplice sechestru pe 36 de loturi, 22 dintre care au deja numere cadastrale.

Cele 22 de loturi care au primit numere cadastrale au suprafeţe cuprinse între 5 şi 65 de ari şi se află în sectoarele Centru, Botanica, Buiucani şi Râşcani din Chişinău. 20 dintre ele şi-au schimbat proprietarii de două-trei ori în ultimele trei luni, ajungând, în final, în posesia a două firme înregistrate în străinătate. Astfel, din cele 22 de terenuri cu numere cadastrale, unul, cu o suprafaţă de aproape 8 ari, amplasat în perimetrul străzilor Bănulescu-Bodoni, Columna şi Mitropolit Dosoftei, acolo unde se află mai multe clădiri, nu a fost vândut, pe el fiind însă aplicat sechestru de aceeaşi magistrată Catană. Un alt teren din cele 22 apare la Cadastru cu înscriere greşită. În rest, 20 de loturi au proprietari noi, chiar dacă pe ele a fost aplicat sechestru.

19 terenuri revândute în Marea Britanie, unul în R. Moldova

11 loturi din cele 22 au fost vândute, ultima dată, vineri, 20 ianuarie 2017, chiar în ziua în care judecătoarea Catană emitea încheierea prin care era aplicat sechestru. Actul judecătoresc nu a fost însă executat în acea zi de Cadastru, ci abia luni, pe 23 ianuarie, atunci când a şi fost aplicat sechestrul. În schimb, cele 11 contracte de vânzare-cumpărare, semnate tot vineri, 20 ianuarie 2017, au fost înregistrate în aceeaşi zi la Cadastru pe numele firmei „Fuerte Group”. Ele au fost vândute de firmele „Alfa-Spirit” SRL, „Tehnoserv-Prim” SRL şi „Alexcredit”. Cele trei le-au cumpărat, unele cu trei săptămâni mai devreme, altele cu doar trei zile înainte de a le revinde. „Fuerte Group” a fost înregistrată în capitala Scoţiei, Edinburgh, la 16 februarie 2016 şi are, la rându-i, alţi doi proprietari: „Helex Invest” SA şi „Derion Invest SA”, ai căror beneficiari se ascund însă în paradisuri fiscale.

Alte 8 loturi din cele 22 au ajuns, tot în ianuarie, în proprietatea „Heroic Global” SC, înregistrată în Irlanda pe 28 septembrie 2016. Compania „irlandeză” a procurat terenurile de la „Tehnoserv-Prim” SRL şi „Profi-Star” SRL pe 11 ianuarie 2017, ele fiind înregistrate la Cadastru, în plin scandal. Un singur teren din cele 22 a ajuns în posesia unui SRL înregistrat în R. Moldova. Terenul este amplasat pe şos. Hânceşti, are o suprafaţă de 10 ari şi a ajuns în proprietatea firmei SRL „M.M.M.”, fondată în 1992. Administratorul agentului economic este Alexandru Ionaşco, iar fondator – Gheorghe Ionaşco. Firma are activităţi în construcţii, dar nu-şi afişează contactele.

Prin încheierea magistratei Catană din 20 ianuarie 2017 s-a decis aplicarea sechestrului şi pe alte 14 terenuri care NU au numere cadastrale, în hotărârea instanţei fiind menţionat doar sectorul în care se află şi suprafaţa acestora.

Valeriu Bogdan, şef adjunct al Direcţiei Juridice a Primăriei Chişinău, spune că instanţa a aplicat sechestru pe mai multe terenuri pentru că unele dintre loturile vândute la licitaţie, cel mai probabil, au fost divizate. Funcţionarul menţionează că după ce Primăria a depus o plângere la adresa Consiliului Superior al Magistraturii pe numele judecătoarei Catană, care a legalizat iniţial vânzarea terenurilor publice, instituţia nu a primit încă un răspuns. Nicolae Clima, şeful Inspecţiei Judiciare, ne-a anunţat că examinarea plângerii se află la etapa finală, iar în următoarele zile Inspecţia va întocmi o notă, pe care o va trimite pe adresa Completului de Admisibilitate, care va decide soarta judecătoarei.

Schema pusă pe roate în 2013, funcţională şi în 2017

Schema prin care sunt acaparate terenuri publice a fost pusă pe roate încă în 2013. În octombrie 2013, Iurie Ţurcan, pe atunci judecător la Judecătoria Râşcani, Chişinău, a emis o încheiere prin care Consiliul Municipal Chişinău (CMC) era obligat să organizeze licitaţii publice privind darea în arendă a terenurilor publice, în locaţiune funciară sau în proprietate. Ulterior, în decembrie 2013, a emis şi o încheiere explicativă prin care descria cum va fi executată încheierea, dacă autorităţile locale vor refuza organizarea licitaţiilor. Atunci, Ţurcan a stabilit că dacă autorităţile nu organizează licitaţii, încheierea sa poate fi executată de un executor judecătoresc, iar terenurile care urmau a fi licitate puteau fi alese de creditor, adică de persoana care ceruse autorităţilor publice acordarea de terenuri. În 2014, s-au organizat două licitaţii de către executorul judecătoresc Evelina Marianciuc, zeci de terenuri publice trecând în proprietate privată. Deşi CNA şi Procuratura Anticorupţie (PA) au deschis dosare penale pe marginea cazului, schema a continuat. La finele anului 2016, judecătorii au suspendat încheierea lui Ţurcan, doar că, între timp, în august 2016, Curtea de Apel (CA) Chişinău a decis că nimeni nu mai poate pretinde la acele terenuri pentru că proprietarii ar fi de bună-credinţă.

Despre faptul că alte 20 de terenuri publice au ajuns în proprietate privată, prin intermediul unei alte licitaţii dubioase, organizată de această dată de executorul judecătoresc Iacob Miron, Primăria Chişinău anunţa, într-un comunicat din 16 decembrie 2017. Tot atunci, ZdG a descris schema prin care autorităţile au pierdut terenurile şi atenţiona că acestea nu erau sub sechestru, deci, puteau fi, lejer, înstrăinate. În acea perioadă, pe rol, la Judecătoria Chişinău (sediul Centru), judecătoarea Catană examina cererea Primăriei de revizuire a hotărârii sale din 26 august 2016, prin care era legalizată licitaţia organizată de Miron, terenurile fiind trecute în proprietatea a trei firme. Şedinţele însă se amânau, fără ca instanţa să se pronunțe asupra aplicării sechestrului. Una din şedinţe a fost amânată pentru că materialele din dosar fuseseră ridicate de procurorul Constantin Miron, astăzi angajat al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS). Miron ne-a spus că dosarul a fost ridicat pentru că el are în gestiune un dosar penal în privinţa unui registrator de la Cadastru. Miron susţine că, dacă autorităţile doreau să aplice sechestru pe terenuri, faptul că dosarul era ridicat nu ar fi fost un impediment. Întâmplător sau nu, solicitarea procurorilor a ajutat beneficiarii schemei să revândă terenurile, fiind amânată şedinţa de judecată şi fiind astfel întârziată aplicarea sechestrului. Astfel, deşi cazul a devenit public la 16 decembrie 2016, instanţa a decis să fie aplicat sechestru abia pe 20 ianuarie 2017, hotărâre care a fost pusă în practică pe 23 ianuarie 2017. În această perioadă, terenurile şi-au schimbat de două sau chiar de trei ori stăpânii, fiind acum în proprietatea celor două firme din Irlanda şi Scoţia. Iar ultimii proprietari, conform Codului Civil, ar putea pretinde, ca şi în schema din 2014, că sunt proprietari de bună-credinţă, astfel că recuperarea bunurilor publice ar deveni imposibilă.

Viorel Morari, şeful PA, a evitat să facă declaraţii la subiect. „Avem cauză penală şi se fac investigaţii. Dosarul este complex, sunt acţiuni de urmărire penală şi măsuri speciale de investigaţie. E prematur să facem declaraţii, pentru că nu ştim nici noi toate circumstanţele. Mai mult ca atât, există hotărârea instanţelor de judecată pronunţată în ordine de procedură civilă”. Angela Matcov, şefa ÎS Cadastru, ne-a anunţat că instituţia a iniţiat o anchetă internă pe marginea acestui caz.

Angela Matcov, șefa ÎS Cadastru: „În luna octombrie au venit dosarele pentru a înregistra aceste terenuri. Atunci, Oficiul Cadastral și-a pus întrebarea ce facem, pentru că sunt unele terenuri publice vizate în acea hotărâre de judecată. Am reiești din faptul că judecătorul posibil nu a avut suficientă informație și am făcut o sesizare, o interpelare către judecătoare, prin care am solicitat explicația hotărârii, pentru că pentru noi nu era clar ce facem mai departe. Toți registratorii au fost informați despre asta. Ulterior, după câte am văzut din presă, în decembrie, s-a făcut înregistrarea. Acum ancheta de serviciu examinează cum a avut loc această înregistrare. Este un dosar complex. Trebuie să vezi hotărârea, care documente s-au mai anexat, dacă a avut sau nu dreptul registratorul să facă asta… Nu, de la Judecătorie nu am primit un răspuns, iar indicația care a fost dată de către oficiu e să se stopeze oricare acțiune până la primirea explicațiilor. De asta a și pornit ancheta pentru a afla circumstanțele în care au fost înregistrate aceste terenuri. Registratorul este independent. Ulterior, că au apărut în presă informații, registratorul nu poate să se ghideze de ele. El are nevoie de documente pentru a refuza înregistrarea unei tranzacții. Atunci când tranzacția este autentificată notarial, registratorul trebuie să aibă un temei legal de a înregistra o trancacție. Dar cum să faci asta dacă pe acel teren nu e aplicată nicio interdicție? Se prezumă că oamenii acționează legal. Acum la noi nimeni nu este suspendat din funcție”.

12 februarie 2015: Citiți cum a început schema de acaparare a bunurilor publice: Terenuri publice de zeci de milioane, împărţite de trei magistraţi şi un executor judecătoresc

23 decembrie 2016: Schema hoţiilor cu terenuri din Chişinău

19 ianuarie 2017: Schema hoţiilor cu terenuri din Chişinău. Un nou episod