Schema hoţiilor cu terenuri din Chişinău. Un nou episod
Cel puţin patru terenuri publice, vândute printr-o licitaţie dubioasă, organizată de un executor judecătoresc, despre care ZdG a scris anterior, şi-au schimbat, repetat, proprietarul. Tranzacţiile au fost înregistrate la Oficiul Cadastral pe 29 decembrie 2016 şi pe 11 ianuarie 2017. În articolul „Schema hoţiilor cu terenuri din Chişinău”, din 23 decembrie 2016, ZdG atenţiona autorităţile că „cele 4 terenuri pot fi, teoretic, comercializate oricând, or, pe ele nu a fost aplicat sechestru”.
Cum s-a ajuns aici? La 22 decembrie 2015, executorul judecătoresc Iacob Miron a publicat într-un ziar de anunţuri informaţia despre organizarea unei licitaţii pe 13 ianuarie 2016, urmând a fi comercializate 22 de terenuri publice. Licitaţia a avut loc, cel puţin pe hârtie, pe 13 ianuarie 2016. Terenurile comercializate, cu o suprafaţă de 3 ha şi o valoare, conform estimărilor experţilor de la Primăria Chişinău, de câteva zeci de milioane de lei la preţul lor de piaţă, au fost vândute. Deşi la licitaţia din 13 ianuarie 2016 au fost scoase spre comercializare 22 de terenuri, în două cazuri, licitatorii, din motive necunoscute, au refuzat să participe, bunurile rămânând în proprietatea statului. La acea licitaţie, conform procesului-verbal, au participat şase firme şi doar 3 persoane fizice, pentru că fiecare persoană reprezenta câte două firme. Doar trei firme au câştigat terenuri: „Tehnoserv-Prim”, „Profi-Star” şi „Alexcredit”. „Demont Plus”, „Novastal Prim” şi „Vladorud” au fost învinşii de serviciu în cadrul acelor licitaţii.
Noii proprietari, înregistraţi la Cadastru
Ulterior, cel puţin patru din cele 20 de terenuri, care aveau eliberate numere cadastrale, au fost înregistrate la Cadastru, fiind trecute în proprietatea firmei „Tehnoserv-Prim”. La 29 decembrie 2016, conform datelor noi de la Cadastru, trei din cele patru terenuri care aveau numere cadastrale au trecut în posesia altui agent economic. Oficiul Cadastral a înregistrat dreptul noilor proprietari în baza unui contract de vânzare-cumpărare semnat de „Tehnoserv-Prim” şi „Alfaspirit-Grup”. Noua deţinătoare a terenurilor amplasate în sect. Centru, Botanica şi Râşcani a fost înregistrată în 2007, avându-l ca fondator şi administrator pe un oarecare Dorin Cebanu Ion. Acesta ne-a declarat că a procurat terenurile „pentru că este o piaţă liberă”. El mai susţine că nu-l interesează cum au fost obţinute acestea, din moment ce nu există decizii judecătoreşti care ar demonstra că s-ar fi procedat ilegal. Cebanu a precizat că şi-ar dori să „dezvolte firma” după ce a achiziţionat cele trei terenuri.
Dorin Cebanu a candidat în 2010 pe listele Partidului Popular Creştin Democrat la fucţia de deputat în Parlament. Anterior, el a fost fondator şi administrator al Agenţiei de pază „Alfaspirit”, care, într-un moment, avea adresa pe str. Ghioceilor 1, la Moldexpo. Între timp, însă, firma a fost lichidată, iar ultima adresă juridică este într-un apartament de pe str. Sadoveanu, din cartierul Ciocana. Locuinţa este înregistrată pe numele soţilor Iurie şi Galina Ceban. Iurie Ceban este om de afaceri. Printre altele, el deţine şi firma „Eventis Mobile”, gestionara operatorului de telefonie mobilă cu acelaşi nume, retras între timp de pe piaţă. „Eventis Mobile” a fost reprezentată, inclusiv în cadrul unei conferinţe de presă, de avocatul Sergiu Goţonoga, actualmente reprezentant al Asociaţiei Obşteşti „Cuvântul de Onoare”, entitate care, de fapt, este iniţiatoarea schemei hoţiilor cu terenuri din Chişinău.
Un teren cumpărat de o firmă fondată în R. Irlanda
ZdG a scris anterior că Asociaţia s-a adresat la Primăria Chişinău, solicitând teren pentru construcţia unei clădiri de menire socială. În urma refuzului, Asociaţia s-a adresat în instanţa de judecată. În octombrie 2013, Iurie Ţurcan, pe atunci judecător la Judecătoria Râşcani, a emis o încheiere prin care Consiliul Municipal Chişinău (CMC) era obligat să organizeze licitaţii publice privind acordarea în arendă, locaţiune funciară sau proprietate a terenurilor publice. Ulterior, în decembrie 2013, a emis o încheiere explicativă prin care anunţa cum va fi executată prima decizie, dacă autorităţile locale vor refuza organizarea unor astfel de licitaţii. Atunci, Ţurcan a stabilit că, dacă autorităţile publice nu organizează licitaţii, încheierea poate fi executată de un executor judecătoresc, iar terenurile care urmau a fi licitate puteau fi alese de creditor, adică de persoana care le ceruse autorităţilor publice acordarea de terenuri. Peste o lună, în ianuarie 2014, Ţurcan îşi dă demisia şi pleacă din sistemul judecătoresc. În 2016, magistratul a decedat. Între timp, s-a şi dat startul acestor licitaţii. Până acum, au avut loc cel puţin trei licitaţii organizate de executorii Evelina Marianciuc şi Iacob Miron, fiind licitate zeci de terenuri care valorează milioane de lei. Ulterior, majoritatea dintre acestea şi-au schimbat proprietarii, deşi organele de drept anunţau că ar fi pe urmele făptaşilor.
Cel de-al patrulea teren, pierdut de municipalitate în urma licitaţiei din 13 ianuarie 2016, schimbându-şi recent proprietarul, a fost înregistrat la Cadastru pe numele noului stăpân la 11 ianuarie 2017, după ce ar fi fost vândut, tot printr-un contract de vânzare-cumpărare datând din 29 noiembrie 2016, firmei „Heroic Global LP” S.C, înregistrată pe 28 septembrie 2016 în Irlanda. „Personal nu am niciun interes în domeniul terenurilor publice. Or, din 2012, de când particip în litigiile împotriva Administraţiei Publice Locale (APL), nu am obţinut în interesul meu sau al familiei mele niciun teren… Participarea mea în interesele altor companii în litigiile contra APL, de fapt, poate fi explicată prin succesele realizate, or după 2-3 cauze câştigate, apare o reputaţie şi încep adresările clienţilor cu situaţii similare”, spunea, anterior, avocatul Sergiu Goţonoga.
Şedinţe amânate şi un dosar ridicat de procurori
În decembrie 2016, ZdG atenţiona autorităţile că cele patru terenuri ar putea fi revândute, pentru că pe ele nu era aplicat sechestru. „Sechestrul se aplică conform Codului de Procedură Penală. E nevoie ca cineva să aibă statut de bănuit, învinuit, parte civilă responsabilă, parte vătămată, acţiune civilă, parte civilă. Sunt anumite circumstanţe şi trebuie să ne conducem de buchea legii. Dar, Primăria, dat fiind că a depus cerere de revizuire, nu este îngrădită în drepturi pentru a depune cerere de asigurare a aplicării măsurii asiguratorii… Avem un proces penal pe caz”, ne explica atunci procurora Procuraturii Anticorupţie (PA), Mariana Botezatu, care gestiona un dosar penal privind fraudele cu terenuri din Chişinău. „Am solicitat să fie pus sechestru în cadrul cererii de revizuire depuse la Judecătoria Centru pe 26 noiembrie şi am solicitat să fie aplicat sechestru şi la organul de urmărire penală. Judecătoarea nu s-a expus. Totuşi, ni s-au dat asigurări că dosarele cadastrale din acest caz sunt ridicate de procurori şi nu poate fi efectuată vreo acţiune cu acele terenuri”, preciza Valeriu Bogdan, şef adjunct al Direcţiei Juridice a Primăriei Chişinău.
Ce s-a întâmplat ulterior? „Am anunţat anterior că Primăria a depus o cerere de revizuire, unde urma să fie examinată inclusiv aplicarea sechestrului pe acele terenuri. Şedinţa de două ori consecutiv a fost amânată din motive neîntemeiate. Şedinţa din 23 sau 24 decembrie nu a avut loc. În ziua când urma să aibă loc şedinţa am fost telefonat de grefieră, care ne-a spus că şedinţa nu va avea loc, deoarece dosarul fusese ridicat de Procuratura Municipală. Până în prezent, dosarul nu a fost restituit la Judecătorie, iar sechestrul pe terenuri aşa şi nu a fost aplicat. Astfel, terenurile au fost vândute. De altfel, noi am solicitat ca sechestrul să-l aplice şi CNA, având asemenea atribuţii. Până în prezent, nu am fost chemaţi la CNA pentru a fi constataţi ca parte vătămată şi pentru a aplica sechestru pe aceste terenuri. Ele, nefiind asigurate, au fost înstrăinate. Avem scrisori oficiale către CNA şi PA. Am fost audiaţi, dar sechestru nu a fost aplicat. Acum vrem să adresăm o scrisoare către Procuratura Generală, pentru a înţelege de ce a fost ridicat acel dosar. Nu am fost informaţi de ce s-a procedat aşa”, zice Valeriu Bogdan, şef adjunct al Direcţiei Juridice a Primăriei Chişinău.
Demisie la nivel înalt
În plin scandal, Diana Gurschi a demisionat din funcţia de şefă a Direcţiei Juridice a Primăriei. Ea a plecat, în decembrie 2016, în concediu, demisionând ulterior. Întrebată dacă demisia sa este legată de acuzaţiile din ultimul timp privind implicarea în schemele de înstrăinare a unor terenuri, fosta şefă din cadrul Primăriei a negat acest lucru, afirmând că a plecat din proprie iniţiativă. „Evident că nu. În primul rând, niciun teren nu este înstrăinat. Nimeni nu a arătat niciun teren exact, numărul cadastral, care ar fi înstrăinat. Dimpotrivă, din partea administraţiei locale s-a solicitat de trei ori aplicarea sechestrului şi a fost sesizată procuratura şi CNA. Litigiul continuă. La acest moment este la Judecătoria Râşcani… Personal, vreau să fac anumite schimbări în viaţa mea profesională”, a explicat, pentru ZdG, Diana Gurschi, menţionând că deja este angajată la alt serviciu, în sectorul privat. Diana Gurschi nu este căsătorită, dar ar fi într-o relaţie cu Vitalie Nichiforciuc, ofiţer superior de investigaţii în cadrul CNA, tot el, fratele deputatului democrat Eugeniu Nichiforciuc.
