Controversaţii care vor în Parlament (IV): Candidaţii cu dosare penale şi comuniştii din „lista neagră”

Inculpaţi care, înainte de a ajunge în Parlament, riscă să treacă prin puşcărie, indivizi al căror nume figurează în dosare penale sau care au fost prinşi cu mită, iar ulterior, condamnaţi la achitarea unor amenzi, persoane controversate, implicate de-a lungul timpului în diverse scandaluri sau tranzacţii dubioase, traseişti politici, care timp de câţiva ani au schimbat câteva partide doar pentru a fi la putere — vor să devină deputaţi, după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Printre ei, doi condamnaţi la închisoare cu suspendare şi alţi 171 de inşi cu diverse probleme legale, precizează Iurie Ciocan, preşedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC).

Continuare din numărul trecut

Pe locul 10 în buletinele de vot, la alegerile parlamentare din 30 noiembrie, este Blocul Electoral „Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală”, condus de Victor Şelin, preşedintele Partidului Social Democrat (PSD). Prosperul om de afaceri a intrat în politică la sfârşitul anilor ‘90, iar în ultimii ani s-a declarat un anti-unionist şi adept al aderării R. Moldova la Uniunea Vamală (UV). În octombrie 2012, Şelin a fost trimis în judecată, în cadrul unui dosar penal, fiind acuzat de către procurori de implicare în violenţele din 5 august 2012 de la Bălţi, când adepţii lui Şelin au atacat manifestanţii unui marş unionist. Şelin este învinuit de violarea dreptului la libertatea întrunirilor. Totuşi, deşi dosarul se află în instanţă de mai bine de doi ani, până acum nu a fost pronunţată o sentinţă, următoarea şedinţă fiind programată pentru luna decembrie, deci, după alegeri.

Retrageri controversate din blocul lui Şelin

De numele lui Victor Şelin se leagă şi alte acuzaţii, multe încă din anii ‘90, atunci când Şelin şi-a construit afacerile, majoritatea pe terenurile de la „Moldexpo”, în condiţii suspecte. Totodată, în 2011, un om de afaceri din Romania îl acuza pe Şelin că l-a deposedat de o afacere la Chişinău, în care a investit 1 mln. de euro. „Dl Şelin a făcut contracte fictive de împrumut cu firmele sale pentru executarea unor livrări de materiale de construcţie pe care noi nu le-am văzut niciodată”, spunea Toader Golovatiuc, într-o conferinţă de presă. Şelin însă a respins acuzaţiile, precizând că, de fapt, businessmanul român este cel care l-a înşelat pe el.

Pe locul doi în lista Blocului a fost, iniţial, un alt personaj controversat, başcanul Mihail Formuzal, implicat şi el în violenţele din 5 august de la Bălţi. Formuzal a anunţat însă recent că se retrage din cursa electorală pentru a se dedica mai mult problemelor din regiunea găgăuză. Sursele ZdG afirmă însă că Formuzal s-a retras la ordinul Rusiei, pentru a nu „fura” voturile lui Igor Dodon, candidatul pe care mizează Moscova în aceste alegeri. Pe locul trei se regăseşte Oleg Topolniţchi, liderul social-democraţilor de la Bălţi, implicat şi anchetat şi el în violenţele de la Bălţi, din august 2012, iar pe patru – Sergiu Coropceanu, secretarul general al PSD, reţinut în 2012 de poliţie după ce în maşina sa au fost găsite 1300 de broşuri antihomosexuale. Din cursa electorală, conform propriilor declaraţii, s-au retras alte două persoane controversate, anterior condamnate: Nicolae Glavan (5), directorul azilului pentru bătrâni „Originea Vieţii” din or. Glodeni, şi Anatolie Chiriţa (6).

Dosarul Oleinic, scos de pe rol

Al 11-lea candidat pentru alegerile din 30 noiembrie 2014 este Partidul „Democraţia Acasă”, condus de activistul Vasile Costiuc. În 2008, acesta, ca membru al organizaţiei Hyde Park, în timp ce participa la o întrunire publică, a fost reţinut de poliţişti, fiind acuzat împreună cu alte persoane de organizarea unei demonstraţii neautorizate, opunere de rezistenţă la reţinere şi ultragierea colaboratorilor de poliţie. Istoria s-a repetat câteva luni mai târziu, doar că, de fiecare dată, instanţele de judecată, iar mai apoi Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) i-au dat dreptate.

Pe locul 12 în buletinul de vot este Partidul Popular din R. Moldova (PPRM), cu Alexandru Oleinic, fost deputat şi ministru al tehnologiilor informaţiilor şi comunicaţiilor. În 2010, Oleinic, care candida la funcţia de deputat din partea Alianţei Moldova Noastră (AMN), era inclus de către Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC) în „lista neagră”, fiind considerat incompatibil cu funcţia de deputat. Toate astea după ce numele său figura în câteva hotărâri ale Curţii de Conturi privind privatizarea cu încălcări a patrimoniului public. Oleinic nu a fost de acord cu aceste informaţii şi a atacat ICPC în judecată. Magistraţii au decis, în final, scoaterea cererii de pe rol. În lista PPRM-ului se regăseşte şi Alexandru Luncari (6), fost adjunct la Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) în perioada comunistă, inclusiv la 7 aprilie 2009, când instituţia era condusă de Artur Reşetnicov. Luncari a fost numit în funcţie de Vladimir Voronin şi demis de Mihai Ghimpu. În lista PPRM există 10 persoane care au avut probleme cu legea.

Viol, 7 aprilie şi Reşetnicov

Pe locul 13 în buletinele de vot regăsim Partidul Comuniştilor din R. Moldova (PCRM), condus de Vladimir Voronin, cel mai longeviv şi controversat preşedinte pe care l-a avut R. Moldova. Voronin a fost acuzat de nenumărate ori că, fiind preşedinte, şi-ar fi favorizat fiul în afacerile de milioane pe care le-a dezvoltat în perioada 2001-2009. Voronin a fost acuzat de uzurparea puterii în stat şi considerat de mulţi unul dintre principalii vinovaţi pentru evenimentele sângeroase din aprilie 2009, când sute de tineri au fost maltrataţi în comisariatele de poliţie.

Locul doi în lista comuniştilor îi revine Mariei Postoico, fostă judecătoare. Recent, aceasta era filmată în timp ce mergea cu maşina de serviciu, primită de la Parlament, la … coafor. Ea este urmată, pe locul 3 în lista PCRM, de Artur Reşetnicov, fost director al SIS, acuzat că ar fi contribuit la arderea tuturor documentelor importante din dosarul 7 aprilie, perioadă în care a condus instituţia. În 2012, fostul şef al SIS era acuzat de către Valentin Dediu, şef interimar al SIS în acea perioadă, de corupere. „Când a venit în funcţie, au fost eliberaţi cei mai profesionişti ofiţeri. Totodată, tineri începători, fără experienţă, au fost puşi şefi de direcţii. Asta e corupere”, zicea Dediu. Tot în acea perioadă, mai mulţi ofiţeri SIS l-au acuzat pe deputatul comunist de înşelăciune, după ce, în perioada în care conducea SIS-ul, a fost semnat un contract privind construcţia unor blocuri locative pentru angajaţi cu firma Tomailî-Argo. Până la urmă, firma a luat banii, însă apartamentele nu au fost nici până astăzi finisate.

În 2010, Reşetnicov ajungea la spital, iar soţia sa declara presei că deputatul ar fi fost violat (!) de către trei bărbaţi, care l-au şi maltratat. Reşetnicov, pe patul de spital, menţiona că cei trei ar fi dorit să afle de la el informaţii compromiţătoare despre Vladimir Voronin. Ulterior, s-a aflat că, în acea zi, Reşetnicov s-a întâlnit cu Oleg Nîrca, soţul Nataliei Nîrca, preşedinta Partidului Conservator. Într-o conferinţă de presă, acesta declara că este finul comunistului şi că l-a împrumutat pe acesta cu bani. „Fiind şef al SIS, în loc să aibă grijă de securitatea statului în ajunul alegerilor, când situaţia era tensionată în R. Moldova, tot aparatul SIS era îndreptat împotriva noastră, pentru că el ne-a spus clar că lumea îi plăteşte suplimentar ca să scape de probleme cu dânsul, şi nu cere banii înapoi, cum facem no”, a spus lidera PC, care credea că torturarea lui Artur Reşetnicov pare mai mult o înscenare. Până la urmă, dosarul nu a avut o finalitate clară, iar Reşetnicov a refuzat să mai discute despre caz.

Reidman, acuzat de Tarlev

Violeta Ivanov, candidatul cu numărul cinci în PCRM, se regăsea, în 2010, în „lista neagră”, după ce, în perioada 2008-2009, fiind ministră a Ecologiei şi Resurselor Naturale, ar fi favorizat primăriile conduse de reprezentanţii comuniştilor în repartizarea banilor din Fondul Ecologic Naţional, în detrimentul altor localităţi. Pe locul şase în lista comuniştilor este Vladimir Vitiuc, de la Bălţi, inclus şi el, în 2010, în „lista neagră” a ICPC, pentru că, între 2004 şi 2007, organizaţia teritorială Bălţi a PCRM, pe care o conducea, a folosit oficii publice fără a plăti chiria, dar şi pentru că, fiind deputat, a promovat mai multe legi sensibile la corupţie, potrivit Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei. Vitiuc este urmat de Alexandr Bannicov, un controversat om de afaceri, fiul căruia, recent, a fost reţinut de oamenii legii, suspectat de trafic de droguri. Anterior, ZdG scria că deputatul nu îşi indicase în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi toată averea, inclusiv 30 ha de pădure, luate în arendă de la Moldsilva.

Oleg Reidman, fost consilier al lui Vladimir Voronin, este pe locul 11 în lista comuniştilor. În această vară, deputata Ana Guţu l-a acuzat că se îmbogăţeşte pe seama sănătăţii cetăţenilor R. Moldova, punând în vânzare medicamente necalitative. „D-lui are business şi otrăveşte cetăţenii R. Moldova cu medicamente generice şi le vinde în farmaciile sale”, a tunat Guţu. Reidman s-a apărat, menţionând că medicamentele pe care le vinde sunt de calitate. În 2009, Vasile Tarlev, fost premier, l-a acuzat pe Reidman că împreună cu Mark Tkaciuk ar fi monopolizat aproape toate importurile şi exporturile din ţară, inclusiv importurile de carne şi peşte. Ambii au respins acuzaţiile.

„Lista neagră” a comuniştilor

Boris Golovin, ex-viceministru al Sănătăţii, candidatul cu numărul 16 în lista PCRM, a fost învinuit în urmă cu câţiva ani că ar fi cauzat statului pagube de milioane într-o tranzacţie dubioasă cu instalaţii de radiodiagnostic. Golovin a fost anchetat în cadrul unui dosar penal, care a fost clasat, suspect, de către procurori, în 2011. Dosarul lui Golovin a fost considerat, la acel moment, unul dintre cele mai mari dosare de corupţie din medicină. Golovin este urmat pe lista PCRM de Corneliu Mihalache, fost preşedinte şi membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA). Acesta a fost demis pentru declaraţii politice şi suspectat, pe toată activitatea sa, de favorizare a PCRM-ului, deşi funcţia de membru al CCA este una apolitică.

De fapt, în lista PCRM există mai multe persoane controversate sau care au fost incluse, în 2010, în „lista neagră” a ICPC, pentru că numele lor a figurat în diverse scandaluri sau acuzaţii de corupţie. Printre ei, Petru Porcescu (14), Vasile Panciuc (21), Oxana Domenti (22), Anatolie Zagorodnîi (23) sau Eduard Muşuc (30). Totodată, Grigore Policinschi (52), preşedintele r. Dubăsari, este judecat, fiind candidat, conform art. 329 Cod Penal, „neglijenţă în serviciu”. Dosarul a fost deschis de Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) în 2013, fiind trimis în judecată în această vară.

Acuzaţii din lista lui Ghimpu

Pe locul 14 în buletinul de vot este Partidul Liberal (PL), condus de Mihai Ghimpu. Locul 3 în lista PL, după Dorin Chirtoacă, i-a fost atribuit lui Anatol Şalaru, unul dintre liderii Mişcării de eliberare naţională, dar şi fost ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (MTID), funcţie după care s-a ales cu mai multe acuzaţii. De exemplu, Miron Găgăuz, deputat comunist şi fostul şef al Căilor Ferate ale Moldovei (CFM), l-a acuzat pe Şalaru că ar dori falimentarea instituţiei. În 2011, compania aeriană Moldavian Airlines a adus alte acuzaţii grave la adresa lui Şalaru, pe care ex-ministrul le-a respins. „Ministrul obstrucţionează concurenţa pentru că are interese economice personale cu firmele de turism, care comandă zboruri de vacanţă la Air Moldova”, se spunea într-un comunicat al companiei. De numele acestuia se leagă şi câteva licitaţii dubioase privind reparaţia unor drumuri, dar şi renovarea mai mult decât suspectă, în România, a unor trenuri, care, după ce au fost puse în funcţiune, s-au defectat. Pentru reparaţie se plătiseră zeci de milioane de lei.

Locul cinci în lista PL aparţine lui Mihail Moldovanu, şeful Direcţiei Sănătate din cadrul Primăriei mun. Chişinău, despre care ZdG scria, în iulie 2013, că locuieşte într-o casă de milioane, în Chişinău. Moldovanu a apărut şi el în „lista neagră” a ICPC, pentru faptul că a donat 120 de mii de lei pentru campania electorală a PL-ului, în timp ce veniturile sale declarate la CEC pentru anii 2007-2008 constituiau doar 85 de mii de lei. Iurie Chirinciuc (10), fiind patronul clubului de fotbal FC Costuleni, a fost acuzat de către impresarul Petru Efros, dar şi de către un fost angajat, Veaceslav Jigailov, că ar fi cerut jucătorilor săi să piardă intenţionat un meci, cu echipa Milsami Orhei, patronată de Ilan Shor. Chirinciuc a respins acuzaţiile. Şi candidatura Alinei Zotea (19) a stârnit reacţii aprinse. Tânăra a pozat în urmă cu câţiva ani aproape dezbrăcată în cadrul unui proiect cu tematică sportivă. De fapt, aceasta a apărut în mai multe imagini, inclusiv în uniformă militară sovietică, dar şi la rubrica „fata din ultima pagină”. Interesant este că Zotea a ajuns pe lista electorală a PL fiind asistenta personală a liderului partidului, Mihai Ghimpu.

Viorel Chetraru despre Renato Usatîi

Partidul „Renaştere”, aflat pe locul 15 în lista electorală, îl are în frunte pe Vasile Tarlev, fost premier în perioada comunistă, acuzat de-a lungul timpului inclusiv de încălcarea Constituţiei R. Moldova. Tarlev a fost director al fabricii „Bucuria”, iar acţionarii l-au acuzat, la un moment dat, de prejudicierea fabricii cu sume mari de bani. Partenerul lui Tarlev este Vadim Mişin, fost deputat comunist, acuzat şi el de implicare într-un şir de afaceri dubioase, inclusiv din domeniul tutunului. Şi candidatul cu numărul cinci, Alexandru Şaban, are un trecut controversat, fiind anterior judecat.

Unul dintre cei mai controversaţi candidaţi electorali este Renato Usatîi, primul pe lista partidului „Patria”, al 16-lea concurent electoral pentru alegerile din 30 noiembrie. Numele lui Usatîi a devenit cunoscut în R. Moldova în special în 2011, când s-a prezentat ca fiind reprezentantul noilor acţionari off-shore ai Universalbank, bancă ce aparţinea anterior rusului Gherman Gorbunţov, cu care Usatîi se afla în conflict. Gorbunţov a fost ulterior împuşcat în Londra de persoane necunoscute.

În 2011 presa scria despre relaţiile lui Renato Usatîi cu lumea interlopă, Rise Project publicând mai multe convorbiri telefonice purtate de acesta cu lideri ai lumii criminale. Recent, pe internet au apărut imagini video cu Renato Usatîi, lăsându-se de înţeles că acesta ar avea legături cu gruparea lui Grigore Karamalak, zis Bulgaru. Cu acesta, Usatîi a menţionat că este vecin, cei doi apărând şi în fotografii împreună. Iată ce declara Viorel Chetraru, directorul CNA, despre Renato Usatîi, în 2012, pentru ziarul Timpul: „Din punctul nostru de vedere, Usatîi este un personaj contradictoriu, cu o reputaţie îndoielnică. Este implicat în mai multe scandaluri şi situaţii de conflict. A fost văzut în compania unor indivizi din lumea interlopă. Se crede important, fiindcă i s-au deschis peste tot uşile. Nu este clar nici rolul său în preluarea, printr-o hotărâre a instanţei foarte evazivă, a Universalbank”.

Usatîi, cu 3 dosare

Portalul rus crimerussia.ru, citat de timpu.md, îl descrie pe Renato Usatîi ca fiind un „celebru bancher, originar din Moldova, cu „moravuri” de atac raider, un mecenat grijuliu, patriot şi pur şi simplu un om bun din cadrul unei grupări criminale”. Autorii articolului îşi manifestau regretul faţă de faptul că, deşi are acces la informaţii, populaţia refuză să creadă că „iubitul său mecenat este un criminal”. În ultimele luni, Renato Usatîi s-a prezentat ca fiind o victimă a organelor de drept, el publicând informaţii că ar fi vizat în nu mai puţin de trei dosare penale, în care este acuzat inclusiv de „evaziune fiscală”.

În lista lui Usatîi găsim şi alte persoane controversate. Emilian Ciobu (2), fost ambasador al R. Moldova în România, Elena Griţco (3), fosta şefă a Direcţiei organizaţii necomerciale din cadrul Ministerului Justiţiei, plecată cu scandal şi acuzaţii, Grigore Petrenco, actual deputat pe listele PCRM, urmărit penal pentru fals în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi, precum şi Valentin Vizant, director al Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile, cercetat într-un dosar penal după ce organele de drept au stabilit încălcări grave în utilizarea banilor publici. Între timp, dosarul a fost clasat.

Pe lista lui Usatîi se regăsesc cinci persoane care au avut anterior probleme cu legea. Şi-a anunţat candidatura şi generalul Nicolae Alexei, un fost deputat pe listele PPCD-ului lui Roşca, care pleda pentru unirea R. Moldova cu România. Alexei a fost anterior condamnat, apoi graţiat printr-o hotărâre a CSJ.

Judecătorul care se vrea deputat

Pe locul 17 în buletinul de vot este Partidul Acţiunea Democratică (PAD), condus de fostul liberal-democrat Mihai Godea. Pe lista PAD îl regăsim pe Mihai Magdei, fost viceministru al Sănătăţii, demis şi de comunişti, şi de actuala guvernare, precum şi pe Alexandru Lipcan, fost deputat AMN. Locul 18 în buletinul de vot aparţine Partidului Verde Ecologist, condus de Anatolie Prohniţchi. Ultima formaţiune politică din cursa electorală este Mişcarea social-politică „Ravnopravie”, condusă de controversatul Valeri Klimenko. Partidul acestuia îşi doreşte alipirea R. Moldova la Federaţia Rusă. În 2009, Klimenko era demis de la şefia formaţiunii politice, fiind acuzat că a folosit resursele formaţiunii, dar şi ale Congresului Comunităţilor Ruse din Moldova, preşedinte al căruia a fost în ultimii ani, în scopuri personale.

Luni, a fost înregistrat şi Partidul „Patrioţii Moldovei”, condus de controversatul Mihail Garbuz, cel care, anterior, accepta să discute cu un reporter al ZdG, sub acoperire, despre vânzarea formaţiunii politice. În cursa electorală s-au înscris şi câţiva candidaţi independenţi. Printre ei, activistul Oleg Brega, fostul ministru Valeriu Pleşca, dar şi Anatolie Doga, fost preşedinte al CA Chişinău, demis de la conducerea instituţiei după mai multe acuzaţii grave care i-au fost aduse de CSM.