Controversaţii care vor în Parlament (III). „Penalii” lui Dodon
Inculpaţi care, înainte de a ajunge în Parlament, riscă să treacă prin puşcărie, indivizi al căror nume figurează în dosare penale sau care au fost prinşi cu mită, iar ulterior, condamnaţi la amendă, persoane controversate, implicate de-a lungul timpului în diverse scandaluri sau tranzacţii dubioase, traseişti politici, care timp de câţiva ani au schimbat câteva partide doar pentru a fi la putere, sunt doar câţiva dintre cei care vor să devină deputaţi după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Printre ei, doi condamnaţi la închisoare cu suspendare şi alţi 171 cu diverse probleme cu legea, precizează Iurie Ciocan, preşedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC).
Citiţi şi:
Locul 9 în buletinul de vot aparţine Partidului Socialiştilor din R. Moldova (PSRM), partid condus de ex-comunistul Igor Dodon. Acesta, însă, i-a cedat primul loc în lista electorală cunoştinţei sale mai vechi Zinaida Greceanâi, fostă prim-ministră a R. Moldova, inclusiv în perioada evenimentelor din aprilie 2009. Greceanâi a rămas în memoria colectivă prin declaraţia ameninţătoare de atunci la adresa tinerilor care protestau în PMAN: „Organizatorii celei mai mari crime din istoria R. Moldova plănuiesc să se folosească, vineri şi duminică, din nou, de copiii noştri, pentru a organiza de data aceasta un pogrom la sediul Guvernului de la Chişinău (…) Dacă se va ajunge la aceasta, va fi greu de evitat victime omeneşti. Poliţia va folosi toate metodele necesare pentru apărarea ordinii constituţionale în R. Moldova, inclusiv armele de foc”, declara actuala candidată a PSRM, pe 9 aprilie 2009, la postul public de televiziune. Ulterior, Greceanâi, mamă a doi copii, a fost acuzată, inclusiv de oameni politici, că nu a intervenit pentru a salva tinerii maltrataţi în comisariatele de poliţie în timpul acelor evenimente.
Acuzaţiile la adresa Zinaidei Greceanâi
De fapt, Greceanâi, care a ocupat mai multe funcţii în perioada comunistă, a fost implicată în mai multe scandaluri, inclusiv atunci când a părăsit PCRM-ul lui Voronin. Fostul ei şef a numit-o „trădătoare” şi a lăsat să se înţeleagă că ea, împreună cu Dodon şi cu Veronica Abramciuc, au primit bani, inclusiv pentru a-l vota la funcţia de preşedinte pe Nicolae Timofti. „Dodon nu este un om cinstit… El a luat toţi banii şi a amăgit-o pe Zinaida Greceanâi cu 200 de mii, iar Veronicăi Abramciuc i-a dat şi mai puţin – 50 de mii”, tuna Voronin. Acuzaţiile au fost respinse de cei vizaţi.
Numele Zinaidei Greceanâi a fost legat şi de alte scandaluri de pe când a ocupat funcţii înalte în stat. Opoziţia a acuzat-o, la un moment, că, în decembrie 2006, a semnat contractul privind furnizarea gazelor naturale de către Gazprom în condiţii dezavantajoase pentru R. Moldova. Preţul se majora treptat până la alegerile din aprilie 2009, iar opoziţia a catalogat această mişcare drept o strategie electorală. Greceanâi a mai fost acuzată că, fiind ministră a Finanţelor, Curtea de Conturi (CC), an de an, descoperea nereguli în cadrul acestei instituţii: scutiri de impozite cu prejudicierea bugetului, venituri ratate, favorizarea unor agenţi economici, precum şi administrarea defectuoasă a Fondului de rezervă al Guvernului. Despre Greceanâi s-a spus că ar fi fost implicată în privatizarea dubioasă a combinatului de vinuri din Cojuşna, fapt negat însă de actuala deputată.
„Păcatele” lui Igor Dodon
Şi Igor Dodon, candidatul cu numărul doi al Socialiştilor, are mai multe „păcate”. La scurt timp după ce a preluat PSRM-ul, partid fondat inclusiv de soţii Valentin Krîlov şi Veronica Abramciuc, aceştia l-au acuzat pe Dodon că a supus partidul „unui atac raider şi tentativei de uzurpare a puterii”. Tot atunci, mai mulţi membri ai Federaţiei de Şah din Moldova l-au acuzat pe socialist că îşi impune convingerile politice în cadrul asociaţiei pe care o conduce, iar persoanele care nu se supun sunt excluse.
Dodon, fost candidat PCRM la funcţia de primar al capitalei, a fost acuzat şi de către fostul său rival, Dorin Chirtoacă, care a depus şi un demers la Procuratura Generală, prin care solicita tragerea la răspundere pentru falsificarea datelor din Monitorul Oficial al României, utilizând ulterior acest fals în acuzaţiile sale, în care îl învinuia pe Chirtoacă de delapidarea banilor publici, trafic de influenţă şi protecţionism. „Îl acuz public pe numitul Igor Dodon de comiterea infracţiunii de falsificare, denunţ fals făcut autorităţii publice de stat şi cer tragerea la răspundere a acestuia conform Codului Penal”, declara Chirtoacă. Acuzaţiile acestuia însă nu au avut finalitate. Dodon a mai fost acuzat, în presă, fiind ministrul Economiei, de prejudicierea bugetului cu zeci de milioane de lei, de protejarea unor agenţi economici, dar şi de implicare în privatizări dubioase, una dintre ele, a hotelului Codru, intrat pe mâna lui Plahotniuc la un preţ mult mai mic decât costul său real.
Ambasadorul Neguţă şi deputatul Găgăuz
În lista Socialiştilor există mai multe persoane controversate sau care, anterior, au avut probleme cu legea. Una dintre ele este Andrei Neguţă, fost ambasador al R. Moldova în Federaţia Rusă. La sfârşitul lunii aprilie 2012, acesta a fost rechemat după ce a declarat că „retragerea înainte de termen a ostaşilor ruşi din Transnistria reprezintă un pericol pentru R. Moldova, cât şi pentru întreaga regiune”. În perioada 2002-2006, Neguţă a fost Ambasador în Franţa, iar Curtea de Conturi a stabilit că, doar pe parcursul anului 2006, această ambasadă a admis o depăşire de cheltuieli în sumă totală de 375.000 de lei, în timp ce alte cheltuieli au fost efectuate contrar prevederilor legale. În ianuarie 2006, un membru „al familiei ex-ambasadorului” a primit circa 8 mii de lei din contul ambasadei pentru o călătorie la Madrid şi Barcelona, iar soţul contabilei-şefe a beneficiat de indemnizaţie pentru zilele de aflare în tara de reşedinţă în sumă de 28 de mii de lei.
Locul şase în lista lui Dodon este ocupat de Fiodor Găgăuz, deputat în Adunarea Populară şi unul dintre susţinătorii activi ai referendumului din luna februarie 2014, prin care se propunerea divizarea R. Moldova prin proclamarea independenţei regiunii găgăuze. Despre Găgăuz, presa a scris că ar fi fost implicat şi în organizarea ilegală a unei formaţiuni militare îndreptată împotriva securităţii de stat şi integrităţii teritoriale a R. Moldova şi că acesta ar fi investigat chiar şi într-un dosar penal.
Candidaţii cu dosare penale
Pe locul 19 în lista socialiştilor este Victor Sorocean, şi el fost comunist. Sorocean este, printre altele, liderul Organizaţiei Teritoriale din Bălţi a formaţiunii, dar şi viceprimar al municipiului în perioada 1995—1998. Înainte de asta, Sorocean a fost însă de două ori condamnat. Prima dată, pe 21 februarie 1973 de către Judecătoria mun. Bălţi la închisoare cu suspendare pe un termen de doi ani. Doi ani mai târziu, pe 4 iunie 1975, Sorocean este condamnat de către Judecătoria din Krivorojsk, Ucraina, la cinci ani privaţiune de libertate. În 2005, numele lui Sorocean a figurat şi într-un dosar penal iniţiat de Centrul pentru Combarerea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) în baza art. 327 Cod Penal, „abuzul de putere sau abuzul de serviciu”. Contactat de ZdG, Sorocean a admis problemele din trecut, menţionând că „sigur îmi amintesc, chiar dacă toate astea au fost demult. Dosarul cu CNA este încheiat. În anii 70 a fost un accident rutier, iar dosarul din 2005 este legat de activitatea mea din cadrul judeţului. Au fost nişte probleme, dar nu s-a găsit nimic şi dosarul a fost încheiat”, a precizat acesta.
Un alt om din listele lui Dodon cu probleme cu legea este Petru Corduneanu (30). Fost şef al Direcţiei Ordine Publică din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), inclusiv în timpul evenimentelor din aprilie 2009. Atunci, el a fost acuzat de către deputata Valentina Cuşnir de faptul că ar fi maltratat-o, împreună cu un alt om al legii, Dumitru Rusu. După un proces de durată, la 6 august 2014, cei doi au fost achitaţi de către Judecătoria sect. Buiucani, deoarece „fapta nu s-a dovedit a fi săvârşită de inculpaţi”. În 2008, Corduneanu, fiind în serviciul public, a numit mai mulţi protestatari „râsuri şi lepădături”. Ulterior, acesta şi-a cerut scuze.
Conform unei liste obţinute de ZdG, pe lista PSRM există nu mai puţin de 15 persoane care au avut anterior probleme cu legea.
