Controversaţii care vor în Parlament. Inculpați, condamnați prinși cu mită și traseiști politici

Inculpaţi care, înainte de a ajunge în Parlament, riscă să treacă prin puşcărie, indivizi al căror nume figurează în dosare penale sau care au fost prinşi cu mită, iar ulterior, condamnaţi la amendă, persoane controversate, implicate de-a lungul timpului în diverse scandaluri sau tranzacţii dubioase, traseişti politici, care timp de câţiva ani au schimbat câteva partide doar pentru a fi la putere, sunt doar câţiva dintre cei care vor să devină deputaţi după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Printre ei, doi condamnaţi la închisoare cu suspendare şi alţi 171 cu diverse probleme cu legea, precizează Iurie Ciocan, preşedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC).

ZdG a făcut o radiografie a tuturor listelor electorale propuse de către partide pentru următorul Legislativ. Am analizat, în special, primii 30 de candidaţi ai celor mai importante partide din R. Moldova, partide ai căror candidaţi au şanse reale de a prinde un fotoliu de deputat în viitorul Legislativ conform sondajelor de opinie, dar şi primii şase candidaţi ai celorlalte formaţiuni politice. Monitorizarea a fost făcută în ordine cronologică, după numărul partidului de pe lista electorală, şi s-a bazat în special pe documente publice, dar şi pe materiale jurnalistice, apărute de-a lungul timpului, în care au fost vizaţi candidaţii electorali. Totodată, ZdG a făcut rost de lista celor 171 de persoane care figurează în bazele de date ale organelor de drept ca fiind persoane care au avut la un moment dat un conflict cu legea.

Plahotniuc şi INTERPOL

Primul pe lista de vot pentru alegerile din 30 noiembrie 2014 este Partidul Democrat din Moldova (PDM). Lista controversaţilor în această formaţiune, condusă, cel puţin oficial, de către Marian Lupu, este începută de către prim-vicepreşedintele formaţiunii, Vlad Plahotniuc, numărul doi în listă, la fel ca şi acum 4 ani. Plahotniuc este cunoscut ca şi „omul cu dublă identitate”, după ce ziarul „Adevărul” scria acum câţiva ani că acesta avea în România documente cu numele de Vlad Ulinici, în timp ce candida la funcţia de deputat cu numele de Vladimir Plahotniuc, în R. Moldova. Plahotniuc, unul dintre cei mai bogaţi oameni din ţară, a fost acuzat de nenumărate ori că ar fi fost beneficiarul unor atacuri de tip raider sau că ar conduce, din umbră, cele mai importante instituţii de drept, printre care Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) sau Procuratura Generală (PG), instituţii care au revenit democraţilor după împărţirea lor de către partidele care se află acum la guvernare.

Plahotniuc a fost monitorizat o perioadă şi de INTERPOL Italia, care aduna informaţii despre presupusa organizaţie criminală „Solnzevskaya”, apropiată oligarhilor ruşi. Informaţia a fost confirmată la acea vreme de însuşi Plahotniuc: „Eu am fost o perioadă sub monitorizare. Am fost monitorizat pentru că am aterizat cu un avion charter într-o zonă unde mari oameni de afaceri din Rusia au făcut achiziţii de imobile. Asta a fost întâmplarea”, a explicat Plahotniuc, care în R. Moldova a fost verificat, cel puţin oficial, doar de către Comisia Naţională de Integritate (CNI), care însă nu a depistat vreo abatere în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi a prim-vicepreşedintelui PDM, asta chiar dacă, conform acestei declaraţii, Plahotniuc nu deţine televiziunile sau hotelurile care a recunoscut public că îi aparţin. Majoritatea afacerilor acestuia sunt înregistrate pe firme off-shore sau pe intermediari apropiaţi lui.

Inculpatul Ţuţu pe locul 13

În 2010, înaintea alegerilor parlamentare, Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC), formată din mai multe ONG-uri, majoritatea din mass-media, a completat o „listă neagră” a candidaţilor la funcţia de deputat. În listă a fost inclus atunci şi Dumitru Diacov, preşedintele de onoare al PDM, care se regăseşte, pe locul 5, în actuala listă electorală a democraţilor, după ce generalul Alexei declarase că Diacov ar fi exercitat influenţă asupra angajaţilor organelor de drept în vederea nedivulgării pentru presă a informaţiilor despre implicarea fiicei sale într-un caz de contrabandă cu ţigări. PDM a acţionat ICPC-ul în judecată, după apariţia lui Diacov în acea listă, însă, în noiembrie 2013, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a decis scoaterea de pe rol a cererii PDM privind lezarea onoarei şi demnităţii, dând dreptate, practic, ICPC-ului.

Pe locul 13 în lista PDM este sportivul Constantin Ţuţu, cel despre care ZdG scria, în urmă cu câteva săptămâni, că a fost lăudat de Vlad Plahotniuc, chiar dacă este inculpat într-un dosar penal judecat şi tărăgănat la Judecătoria Orhei. Ţuţu este judecat pentru huliganism, după ce iniţial a fost acuzat de omor, în urma unui schimb de focuri care a avut loc în Codrii Orheiului şi în care a decedat Alexei Veretca. Dosarul se află în judecată de 18 luni, fără a avea o sentinţă.

Anul acesta, Marcel Răducan, ministrul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, candidat cu numărul 14 pe lista PDM, a ajuns în atenţia CNI, fiind suspectat de abateri în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi. Acesta, însă, a fost găsit nevinovat, chiar dacă membrii CNI au depistat, conform informaţiilor disponibile în actul de control, că nu şi-a declarat calitatea de fondator la o firmă, SRL „Electrigaz”. Ministrul a precizat că nu a făcut acest lucru pentru că firma nu este una funcţională.

6 mii de lei din buget pentru imaginea şefei

Pe locul 18 în lista PDM este Demian Caraseni, vicepreşedintele Adunării Populare din Găgăuzia (APG). În 2013, acesta a propus, iar APG a adoptat o rezoluţie prin care a interzis Ministerului Educaţiei să instaleze pe teritoriul autonomiei în centre de susţinere a bacalaureatului camere de luat vederi, detectoare de metale, dispozitive de bruiere a semnalelor telefonice, dar şi delegarea cadrelor didactice din afara regiunii găgăuze. Caraseni a reprezentat, până în 2012, PCRM-ul.

Efrosinia Greţu, preşedinta r. Leova, candidează pe locul 20 în lista democraţilor. Şi ea a ajuns, la sfârşitul anului trecut, în atenţia CNI, fiind suspectată că a folosit bani publici în scopuri personale. Mai exact, într-o delegaţie, la un festival folcloric din Bulgaria, a fost inclus şi fiul ei, dar şi alte persoane, care nu erau funcţionari. CNI a stabilit, însă, că nu preşedinta raionului a întocmit lista şi că fiul ei a plătit pentru cazare. Recent, portalul www.moldovacurata.md a scris că Efrosinia Greţu a recidivat. Astfel, în iunie 2014, Consiliul Raional Leova a plătit 6 mii de lei publicaţiei „Literatura şi arta” pentru un articol în care i-au fost aduse laude preşedintei raionului, Efrosinia Greţu.

Eugeniu Nichiforciuc, candidatul cu numărul 21, este fost activist comunist, care a plecat mai apoi la Partidul „Moldova Unită”, condusă de Vladimir Ţurcan, pentru ca ulterior să adere la PDM. Atunci când Nichiforciuc a făcut anunţul că părăseşte Partidul „Moldova Unită”, Vladimir Ţurcan a spus despre acesta că ar fi „un tânăr escroc”.

Trecutul lui Andronachi şi dosarul lui Dudnic

Pe locul 23 în lista PDM îl găsim pe Vladimir Andronachi, cel care, în 2005, era angajat al companiei „Nobil Air” şi reprezentantul în R. Moldova al uneia dintre firmele care au figurat în scandalul de procurare suspectă de acţiuni ale „Victoriabank”, Victoria-Invest. Andronachi este acum angajat la compania Victoria Leasing, o companie fiică a Victoriabank. Aceasta are un capital social de 7,6 mln. de lei şi este fondată de către un alt SRL, Expert Comerţ, administrat şi fondat de către Nadejda Andronachi. Andronachi este urmat, pe locul 24, de către un alt apropiat al prim-vicepreşedintelui formaţiunii, Corneliu Padnevici. Acesta este administratorul firmei ÎCS „Codru” SRL, cea care administrează şi hotelul cu acelaşi nume din centrul Chişinăului. Acest hotel aparţine şi el lui Plahotniuc, fiind privatizat mai mult decât suspect, printr-o firmă din Cipru, la doar 15% din preţul său real, în 2009.

Corneliu Dudnic, cel care candidează pentru un mandat de deputat de pe locul 26, este un fost sportiv, intrat în PDM în aprilie 2013. Dudnic este considerat unul dintre iniţiatorii unui incident în APG, în iunie 2014, în urma căruia başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, şi preşedintele APG, Dmitri Constantinov, s-au ales cu vătămări corporale. Angajaţii Inspectoratului de Poliţie din Comrat au intentat pe 3 iunie 2014 un dosar penal pentru huliganism după acest caz, iar Dudnic şi colegul său, Serghei Cernev, erau principalii suspecţi.

Şi controversatul Serghei Chiseliov vrea să fie deputat. Fostul patron al echipei de fotbal Olimpia Bălţi a fost implicat în mai multe scandaluri, fiind suspendat şi amendat de către Federaţia Moldovenească de Fotbal. În 2010, acesta l-a înjurat pe arbitrul unui meci de fotbal, dar şi pe oficialii echipei adverse.

Cum a dispărut din listă inculpatul Bătereanu?!

Iniţial, în lista PDM-ului oferită şi publicată de instituţiile mass-media din ţară, dar şi pe site-ul e-democracy.md, figura, pe locul 67, şi numele lui Andrei Bătereanu, un tânăr care declara în trecut că a fost bodyguardul lui Vlad Filat şi care ironiza, prin acţiuni de protest, lupta dintre Filat şi Plahotniuc, în timpul scandalului dintre cei doi. În octombrie 2013, Bătereanu era reţinut în flagrant de către CNA cu 15500 de euro, bani pe care-i solicitase de la o tânără, Cristina Popa, pentru a-i aranja, cu funcţionari de la Primărie, eliberarea unei autorizaţii de construcţie pentru un loc de agrement, „Terasa pe apă”. Deşi Bătereanu declara în presă că este victima unui dosar la comandă, în realitate, el şi-a recunoscut integral vina. Conform sentinţei emise de către magistrata Angela Catană de la Judecătoria sect. Centru pe 11 iunie 2014, Bătereanu a fost judecat în baza acordului de recunoaştere a vinovăţiei. Ţinând cont de acest lucru, magistrata i-a aplicat o amendă de 1000 unităţi convenţionale (u. c.), echivalentul a 20 de mii de lei. Acum, dosarul este examinat la Curtea de Apel (CA) Chişinău, următoarea şedinţă fiind programată pentru data de 30 octombrie 2014.

Doar că, numele lui Bătereanu, în lista oficială a PDM, de pe site-ul Comisiei Electorale Centrale (CEC) lipseşte, deşi tânărul a fost prezent chiar şi la lansarea candidaţilor PDM, eveniment desfăşurat la Teatrul de Operă şi Balet. El apare în imagini alături de toţi candidaţii PDM-ului, iar într-un interviu pentru postul de televiziune Pro TV spunea că „eu sunt aici în calitate de candidat la funcţia de deputat”. În lista oficială a PDM, spre deosebire de lista apărută iniţial, sunt 102 candidaţi, şi nu 103, iar pe locul 67 figurează Petru Doni. Solicitat de ZdG, Sergiu Sârbu, reprezentantul PDM-ului la CEC, ne-a spus că Andrei Bătereanu nu mai este candidatul PDM, după ce acesta a depus o cerere prin care s-a retras din cursa electorală.

Încă un candidat prins cu mită

Totodată, Iurie Ciocan, preşedintele CEC, susţine că în liste încă nu au fost făcute niciun fel de modificări, deşi de la partide au început să parvină asemenea solicitări. Ciocan ne-a spus că nu cunoaşte detalii despre cazul Bătereanu, însă ne-a sugerat să credem datelor apărute în lista oficială a partidului, înregistrată la CEC, şi nu celor apărute iniţial, în presă. Deşi nu apare în lista PDM-ului, e clar că Bătereanu este un simpatizant al acestui partid. Pe pagina sa de facebook, acesta apare în mai multe imagini alături de lideri marcanţi ai formaţiunii şi în cadrul unor acţiuni electorale. Bătereanu scrie şi promovează sloganele PDM-ului.

Precizăm că, din lista PDM-ului, pe lângă Ţuţu şi Dudnic (iniţial şi Bătereanu) în lista persoanelor care apar în baza de date a organelor de drept ca fiind persoane care au avut la un moment dat probleme cu justiţia mai sunt 4 bărbaţi. Unul dintre ei, Grigore Corcodel, angajat al Biroului de Evidenţă şi Documentare a Populaţiei Teleneşti, a fost reţinut, în mai 2012, în flagrant de către CNA în timp ce primea 3500 de lei de la un cetăţean pentru perfectarea şi eliberarea certificatului de naştere al tatălui şi de deces al bunelului acestuia în vederea depunerii lor pentru redobândirea cetăţeniei române. Corcodel a fost judecat pentru trafic de influenţă, iar în septembrie 2012, judecătoarea Ala Malîi, de la Judecătoria Ciocana, după ce inculpatul a semnat un acord de recunoaştere a vinovăţiei, îi aplica o amendă de 500 u. c., echivalentul a 1000 de lei. Ulterior, pe 28 noiembrie 2012, CA Chişinău a admis apelul avocatului lui Corcodel, a încetat în privinţa acestuia procesul penal, cu liberarea de răspundere penală în baza art. 55, Cod Penal, şi tragerea la răspundere administrativă, aplicându-i o amendă de 150 u. c., adică de 3000 de lei.

Sergiu Sârbu susţine că nu cunoaşte despre cazul lui Grigore Corcodel, precizând doar că partidul a ales persoane integre pentru a candida la funcţia de deputat.

Roşca vrea din nou în Parlament

Pe locul doi în buletinele de vot este Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD), iar primul pe listă este controversatul Iurie Roşca, un fost unionist, care susţine, de ceva timp, apropierea R. Moldova de Rusia. Roşca rămâne în istorie pentru votul acordat lui Vladimir Voronin pentru funcţia de preşedinte al ţării, în 2005. În 2009, şi acesta a fost inclus în lista neagră întocmită de ICPC. Atunci, presa scria că unul dintre SRL-urile în care Roşca deţinea 70% din capitalul social s-a eschivat mai mulţi ani de la achitarea plăţilor fiscale către stat pentru introducerea pe teritoriul R. Moldova a unui echipament de milioane de lei, datorii de care a fost scutit, până la urmă, după amnistia fiscală anunţată de preşedintele Voronin în anul 2007. ICPC nota că Roşca a fost anchetat în repetate rânduri pentru acte de huliganism şi violenţă, inclusiv la adresa propriilor angajaţi, a colegilor de partid şi a organelor de ordine publică, fiind deputatul supus celor mai multe proceduri de ridicare a imunităţii din istoria Parlamentului R. Moldova.

Roşca este urmat pe lista PPCD-ului de mai mulţi tineri. 9 dintre ei apar în lista la care a făcut referire Iurie Ciocan. Aceştia nu au comis neapărat infracţiuni grave, însă au avut, la un moment dat, de furcă cu instituţiile de drept: fie au fost amendaţi de agenţii de circulaţie, fie nu au plătit nişte taxe la stat… Dinu Ţurcanu, candidatul cu numărul trei în lista PPCD, de exemplu, a fost prins beat la volan, în mai 2013, în cadrul campaniei „Nopţi albe”, acesta apărând şi într-un reportaj TV, în care refuza să fie filmat, acoperindu-şi faţa. Vasile Ciaglic (52) a fost judecat pentru că, fiind şef de producere la o firmă de mobilă, nu a prevăzut un accident de muncă. Până la urmă, procesul penal în privinţa sa a fost însă încetat, părţile încheind un acord de împăcare.

În buletinul de vot, locul trei a fost atribuit Partidului „Forţa Poporului”, condus de Nicolae Chirtoacă, cunoscut în ultima perioadă în calitate de comentator politic. Chirtoacă este fost ambasador al R. Moldova în SUA. Pe locul 4 în lista acestei formaţiuni este Tihon Zaraf, pensionar SIS, cel despre care ziarul Flux a scris că ar fi lucrat în KGB, iar ulterior ar fi fost ofiţer sub acoperire la Întreprinderea de stat „REGISTRU”. Pe locul şase este un fost angajat al MAI, Petru Grijuc, tot el directorul firmei SRL ”Gripin-Com”, numele căreia figurează în mai multe decizii judecătoreşti. 10 candidaţi ai Partidului „Forţa Poporului” se regăsesc în lista celor care au avut la un moment dat tangenţă cu organele de drept.

Continuare în numărul următor