Rezumatul weekendului: De la deciziile Curții Constituționale la recunoașterea noului Guvern de către UE
Weekend-ul din 7-9 iunie 2019 ar putea rămâne drept una dintre cele mai importante perioade din istoria R. Moldova. Șirul evenimentelor a început cu decizii ale Curții Constituționale, criticate de juriști și de o majoritate parlamentară formată din PSRM și Blocul ACUM, și s-a terminat cu un comunicat de presă emis de Uniunea Europeană, care își arată disponibilitatea de a colabora cu „Guvernul legitim ales ieri la Chișinău”.
Șirul oficial al evenimentelor a început sâmbătă, 8 iunie, când a fost creată o majoritate parlamentară „temporară”, formată din PSRM și Blocul ACUM, cu scopul de a „dezoligarhiza” și de a „scoate statul din captivitate”.
În prealabil însă, în seara zilei de vineri, 7 iunie 2019, Curtea Constituțională, controlată de exponenți ai PDM, a declarat orice acțiuni ulterioare ale Parlamentului sunt ilegale, invocând că, potrivit legii, termenul de trei luni în care urma să fie format Guvernul a expirat la 7 iunie.
Totuși, sâmbătă, 8 iunie, coaliția formată din PSRM și Blocul ACUM, inițial, a votat-o pe Zinaida Greceanîi în funcția de speaker. Ulterior, după consultarea cu fracțiunile parlamentare ale PSRM și ale Blocului ACUM, Igor Dodon a desemnat-o pe Maia Sandu, în calitate de candidat la funcția de prim-ministru.
Candidatura sa a fost aprobată în unanimitate. Un nou Cabinet de miniștri sub conducerea lui Sandu a depus jurământul imediat după încheierea ședinței Parlamentului.
Tot sâmbătă, Parlamentul a demis, prin majoritate de voturi, directorul SIS și șeful CNA și a oferit președintelui țării competența de a numi în funcție șeful Serviciului Protecție și Pază de Stat. Deputații au aprobat și o „declarație privind condamnarea tentativei de uzurpare a puterii în favoarea Partidului Democrat din Moldova și Vladimir Plahotniuc de către Curtea Constituțională”.
Pe fundalul evenimentelor din Parlament, liderul PDM, Vladimir Plahotniuc a numit acțiunile majorității PSRM-ACUM „o încercare de lovitură de stat” și a declarat că președintele Igor Dodon și-ar fi pierdut legitimitatea, cerându-i demisia.
Drept argument, democrații au publicat fragmente video ale negocierilor dintre Dodon și Plahotniuc privind formarea unei coaliții PDM-PSRM, care ar fi avut loc pe 7 iunie.
La scurt timp, sesizată de democrați, Curtea Constituțională a decis în mod operativ, fără a vedea actele aprobate de Parlament, că activitatea acestuia ar fi ilegală, la fel și alegerea noului Guvern și a speakerului.
- La o oră după ce PDM a anunțat că sesizează CC, judecătorii au luat deja o hotărâre
- CC a declarat neconstituțional decretul privind numirea Maiei Sandu în funcția de premier
Între timp, în fața Guvernul, a ministerelor și altor instituții de drept, au fost instalate corturi de către persoane care au declarat că apără astfel statul. Printre protestatari au fost surpinși și democrați.
Dimineața de duminică, 9 iunie, a început cu ședința Parlamentului, la care deputații au aprobat o declarație prin care a Guvernul Filip a fost declarat în afara legii.
„Parlamentul constată uzurparea puterii în stat de către fosta guvernare antipopulară, care a pierdut încrederea cetățenilor și a comunității internaționale și în loc să cedeze democratic puterea a decis să meargă pe calea destabilizării și escaladării violențelor. Parlamentul ales în cadrul scrutinului din 24 februarie 2019, declară în afara legii Guvernul Filip și cere Partidului Democrat să îndepărteze mercenarii din instituțiile statului”, a citit Maia Sandu din declarația adoptată de Parlament.
Ulterior, Curtea Constituțională, formată din trei foști deputați PDM și de alte persoane acuzate de subordonare partidului condus de Vladimir Plahotnic, a emis o nouă hotărâre prin care a constatat circumstanțele care justifică interimatul funcției de președinte al R. Moldova, în condițiile în care Igor Dodon nu a emis un decret de dizolvare a Parlamentului.
Curtea Constituțională a fost sesizată de deputații democrați Serghei Sîrbu, Igor Vremea și Vladimir Cebotari, să se expună asupra circumstanțelor care justifică interimatul funcției de Președinte al Republicii Moldova.
Concomitent, Pavel Filip, desemnat de CC președinte interimar, a semnat un decret privind organizarea alegerilor parlamentare anticipate vineri, 6 septembrie 2019.
„Este un termen rezonabil, astfel ca toți participanții la alegeri să aibă posibilitatea să se pregătească, pe de o parte, iar pe de altă parte și instituțiile statului să aibă posibilitatea să organizeze petrecerea alegerilor anticipate în cele mai bune condiții”, a declarat Filip, care, după ce a semnat documentul în aplauzele angajaților de la Guvern, a invocat că PDM nu și-a dorit alegeri anticipate.
Între timp, Partidul Democrat și-a adus câteva mii de susținători la Chișinău, pentru a protesta.
- VIDEO/ La bronzare sau la protest? Rezumatul manifestației PDM
- VIDEO/ Comportament de democrat. Reportera ZdG, bruscată de un ex-deputat PDM și de un protestatar
- LIVE/ Protestatarii, în fața Președinției: „Plahotniuc- președinte!”
- VIDEO/ Curcani aruncați de PDM-iști peste gardul Președinției. „Se comportă cu animalele și cu oamenii la fel cum s-ar comporta
Spre seară, după primele reacții din România, a venit și reacția oficială a Uniunii Europene.
„Uniunea Europeană ia act de deciziile luate ieri de Parlamentul Republicii Moldova, inclusiv de formarea coaliției guvernamentale”, se spune într-o notă emisă de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Federica Mogherini și Comisarul european pentru politica de extinere și vecinătate, Johannes Hahn.
În același context, se declară că Uniunea Europeană este pregătită să colaboreze cu guvernul legitimat democratic, pe baza unui angajament reciproc față de reforme și a principiilor fundamentale consacrate în acordul nostru de asociere.
