2011, 2015 și 2016: Falsurile electorale, arma preferată a oamenilor lui Dodon în campaniile electorale
În toate campaniile electorale în care a participat Igor Dodon, președintele Partidului Socialiștilor din R. Moldova, sau un om apropiat acestuia, au fost răspândite mai multe informații care ulterior s-au dovedit a fi false. Prin aceste șiretlicuri însă socialiștii au încercat să câștige alegerile doar că, de fiecare dată, au pierdut.
2011: Igor Dodon este candidatul PCRM la funcția de primar al capitalei.
În timpul unor dezbateri electorale de la Pro TV, Igor Dodon, l-a acuzat pe contracandidatul său, Dorin Chirtoacă, înaintat de Partidul Liberal (PL), că ar fi cumpărat cele 102 troleibuze din Belarus prin intermediul unei firme din România și că, astfel, Chirtoacă a prejudiciat bugetul municipal cu peste 2 milioane de euro. Dodon a prezentat ca dovadă în sprijinul afirmațiilor sale niște extrase din Monitorul Oficial (MO) al României. Chirtoacă a respins acuzațiile și a făcut o sesizare la Procuratura Generală prin care cerea să fie verificată posibila falsificare a MO al României de către candidatul comuniștilor. „Igor Dodon este falsificator de documente oficiale şi va trebui să răspundă în faţa judecăţii. A adus la cunoştinţa opiniei publice documente false şi aşteptăm scuzele lui Dodon în faţa tuturor alegătorilor”, declara atunci liberalul Chirtoacă. Ulterior, Dodon a recunoscut că acele pagini au fost falsificate, însă a dat vina pe colegii săi de partid. „Acest Monitor Oficial mi l-au băgat ai mei din partid și mi l-au dat să-l semnez ca să-l duc la Centrul Național Anticorupție și la Procuratură”, afirma Dodon. La 15 iunie 2011, cu doar câteva zile înainte de turul doi al alegerilor locale, Dorin Chirtoacă l-a acționat în judecată pe Igor Dodon pentru „apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale”. Chirtoacă a pretins atunci încasarea unui „prejudiciu moral de 12,5 milioane de euro, care vor fi utilizați în întregime pentru procurarea a 100 de troleibuze pentru mun. Chișinău”.
Procesul de judecată nu are nici până astăzi o finalitate. Inițial, judecătoria sect. Râșcani, mun. Chișinău, la 16 decembrie 2013, a scos de pe rol cererea lui Dorin Chirtoacă pe motiv că acesta nu a respectat procedura de soluționare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară. Chirtoacă a contestat decizia primei instanțe și, la 10 martie 2014, Curtea de Apel (CA) Chișinău a retrimis cauza la Judecătoria sect. Râșcani pentru rejudecare. La 16 mai 2016, judecătoria Râșcani a dispus încetarea procesului argumentându-și decizia prin faptul că, potrivit legii cu privire la libertatea de exprimare, nu pot fi calificate drept defăimare afirmațiile făcute de către un deputat (funcție deținută de Dodon în acel moment). Dorin Chirtoacă a făcut și de această dată apel precizând că declarațiile lui Dodon au fost făcute în calitatea sa de concurent electoral și nu de deputat în exercitarea mandatului. La 30 iunie 2016, Colegiul Civil al CA Chișinău a admis recursul lui Chirtoacă și a trimis, din nou, dosarul în prima instanță, la Judecătoria sect. Râșcani, unde se află, în prezent, în proces de examinare.
Alegerile locale din iunie 2011 au fost precedate și de denigrarea unor concurenți electorali, în special a lui Dorin Chirtoacă, prin tipărirea și răspândirea copiilor falsificate ale unor ziare naționale precum „Ziarul de Gardă” și „Timpul”.
Mai întâi, la sfârșitul lunii aprilie 2011, o copie falsificată a Ziarului de Gardă (ZdG), intitulată Ziarul de Chișinău (ZdC) a fost distribuită în Chişinău şi în suburbiile sale. Copia falsificată a ZdG, cu denumirea de ZdC – având o singură literă schimbată (G înlocuit cu C), folosea toate însemnele pe care le foloseşte ZdG din iulie 2004, de la momentul înfiinţării sale. Falsul ziar conţinea logoul, corpul de literă, numele de rubrici al ZdG, dar avea un conţinut impropriu și manipulator și abunda în atacuri la adresa lui Dorin Chirtoacă. ZdG scria atunci că, în tipărirea acestor ziare false, erau implicate persoane din afara R. Moldova, iar scopul principal era distrugerea imaginii candidatului liberal, provocarea de dispute şi intrigi între candidatul PL şi candidatul PLDM, dar şi între Chirtoacă şi autorităţile publice centrale. În documentele descoperite de oamenii legii în urma percheziţiilor erau indicate obiectivele şi strategia, dar şi numele candidatului electoral pentru care se făcea campania, care însă nu a fost făcut public. Valentina Buliga, candidata Partidului Democrat la acele alegeri, afirma, în cadrul unei conferinţe de presă, că echipa de PR negru a PCRM ar sta în umbra acestor scheme.
Peste doar două săptămâni de la apariția copiei ZdG, în Chișinău a fost distribuit un nou fals mediatic – „TIMPUL Chişinăului”, care copia ziarul naţional TIMPUL. Ca şi în cazul cu „Ziarul de Gardă”, „Timpul Chişinăului” reproducea cu exactitate designul, logo-ul, corpul literei şi rubricile din „TIMPUL de dimineaţă”. De această dată ținta principală, supusă denigrării în paginile ziarului falsificat, era candidatul Partidului Liberal Democrat, Victor Bodiu. Alegatorii erau îndemnați să nu-l voteze pe Bodiu pentru că acesta ar putea autoriza paradele gay.
În urma acelor alegeri locale, din iunie 2011, învingător a ieșit Dorin Chirtoacă. În turul doi de scrutin candidatul liberalilor a adunat 50,6% din sufragii, deși primul tur fusese adjudecat de candidatul comuniștilor Igor Dodon, care acumulase 48,07%, pe când Chirtoacă s-a clasat pe locul doi cu 46.51%.
2015: Zinaida Greceanîi candidează în alegerile locale pentru funcția de primar al capitalei din partea PSRM-ului lui Igor Dodon.
Prezent la o dezbatere electorală televizată, socialistul Ion Ceban, reprezentantul candidatei Zinaida Greceanîi, a declarat că Dorin Chirtoacă, primar în exercițiu și candidat pentru un nou mandat, a cumpărat troleibuze din Belarus la un preț exagerat în timp ce troleibuzele marca Skoda, din Cehia, ar fi avut un preț mai bun. Ceban prezenta în emisiune și o ofertă comercială, semnată de un angajat Skoda, un oarecare James Raj, în care se preciza că prețul unui troleibuz era de 90 de mii de euro. Ulterior, Chirtoacă a primit un răspuns oficial de la reprezentanții Skoda în care se preciza că prețul unui troleibuz este de 420.000 – 560.000 de euro. De asemenea, se menţiona că în cadrul întreprinderii din Cehia nu activează nicio persoană pe nume James Raj. Și de această dată Chirtoacă i-a acționat în judecată pe reprezentanții socialiștilor Ion Ceban și Zinaida Greceanîi. Pe 30 iunie 2016 Judecătoria Râșcani i-a respins însă cererea de chemare în judecată.
2016: Igor Dodon candidează din partea PSRM la funcția de președintele al R. Moldova.
Și actuala campanie electorală este marcată de lansarea în presă a diferitor informații cu caracter manipulator. Joi, 3 noiembrie, în cadrul unei confruntări televizate între cei doi candidați rămași în cursa prezidențială, Igor Dodon a acuzat-o pe contracandidata sa, Maia Sandu, că, în rezultatul reformelor în educație făcute de aceasta și a instalării camerelor de supraveghere la examenele de bacalaureat, „au fost înregistrate peste 400 de cazuri de suicid și tentative de suicid în rândul copiilor”. Datele statistice arată însă că rata sinuciderilor este constantă în ultimii 15 ani, iar reformele din învățământ nu au dus la creșterea numărului de sinucideri a minorilor.
Totodată, mai multe televiziuni, ziare și site-uri de știri afiliate Partidului Socialiștilor, publică informații conform cărora, în cazul în care Maia Sandu va ajunge președinte, aceasta va permite imigranților sirieni să se stabilească pe teritoriul R. Moldova. Instituțiile media pro-Dodon mediatizează și un clip video în care trei studenți sirieni de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițeanu” din Chișinău își declară susținerea pentru Maia Sandu și spun că și-ar dori ca în Moldova să ajungă cât mai mulți sirieni. De asemenea, Igor Dodon, dar și instituții media apropiate socialiștilor, subliniază că Maia Sandu va sprijini căsătoriile persoanelor de același sex și că, în schimb, aceasta este susținută la alegeri de comunitatea LGBT din Moldova. Totodată, socialiștii lansează zvonuri precum că Maia Sandu va închide bisericile. Toate aceste informații nu au niciun suport factologic, având doar rolul de a discredita contracandidatul lui Igor Dodon.
În primul tur de scrutin, socialistul a obținut cele mai multe voturi, 47,98%, fiind urmat cu 38,7 % de către Maia Sandu, lidera PAS. Cei doi se vor înfrunta duminică, 13 noiembrie, în turul II al alegerilor prezidențiale.
