Interviu: Viorel Chetraru, directorul CNA despre influența politică, dosare și regrete

— Dle Chetraru, cum apreciați cei opt ani în care ați fost în fruntea CCCEC și mai apoi a CNA? A progresat sau nu lupta cu corupția în R. Moldova?

— Dacă ne raportăm la ceea ce era în urmă cu 8 ani în R. Moldova, putem spune că s-au înregistrat progrese semnificative. În urmă cu 8 ani sau chiar în urma cu 3-4 ani, era inimaginabil pentru oricine că miniștri în exercițiu, foști premieri, foști miniștri, alți demnitari ar putea fi investigați, reținuți, trimiși în judecată și condamnați. Deci, cu certitudine au existat evoluții importante pe zona combaterii corupției în rândul înalților functionari, acţiuni fără precedent în R. Moldova. CNA a contribuit decisiv în acest sens la acțiunile inițiate de Procuratura Anticorupție. Însă, desigur, e mult de muncit până să putem spune că în tara noastră corupția s-a diminuat semnificativ. S-au făcut câțiva pași importanți, în special în ultimii 3-4 ani, dar așa cum știm cu toții, corupția afectează întregul sistem, aproape fiecare instituție și e nevoie de o abordare sistemică, de lupta cu marile fenomene de corupție.

— În 2012, regretați că ați acceptat să fiți numit în funcția de director al CCCEC, numirea fiind făcută de un partid politic. Astăzi, vă păstrați aceeași poziție?

— Am avut multe momente de cumpănă în acești ani, atunci când conduci o instituție anticorupție care investighează în principal funcționari și politicieni, e imposibil să nu te atingă încercările de discreditare, presiunile politice, inclusiv campaniile media orchestrate de cei pe care îi aveam în investigare. Recunosc că m-am gândit nu o dată la demisie, dar asta nu pentru că m-au speriat atacurile asupra mea, dar pentru că se exercitau presiuni inadmisibile asupra instituției, iar un caz a fost cel din 2012, într-adevăr, când am fost supuși unor atacuri extrem de dure din partea unui partid, CNA era plimbat de sub Guvern sub Parlament, apoi invers. Multe din aceste acțiuni aveau rolul de a ne bloca în activitate și m-am gândit uneori că poate prin plecarea mea reușesc să opresc aceste presiuni. Însă am decis că demisia nu ar ajuta, dimpotrivă, ar fi considerată de unii un semn de slăbiciune a instituției. Am hotărât sa rămân împreună cu echipa și să ne facem treaba, iar ce a urmat după aceea a demonstrat că am luat o decizie corectă.

— Care sunt cele mai mari realizări pe care credeți că le-ați avut fiind director la CCCEC și CNA?

— Cea mai mare realizare este că am reușit să reformăm fostul CCCEC, să facem CNA, să eliminăm activitățile noastre pe zona investigațiilor economice și să ne ocupăm în principal de combaterea corupției. Dovadă că abia după ce am făcut acest lucru am reușit să demarăm acțiuni complexe pe linia combaterii corupției. Sigur că nu am eliminat corupția, nici nu cred că putem avea așteptări să fie eliminată total. În orice țară există corupție, însă am început să atingem zone înalte unde este concentrată marea corupție, să investigăm funcționarii de rang foarte înalt și să dăm un semnal în instituții că pas cu pas începe să se elimine acea protecție politică de care au profitat unii funcționari în trecut. Împreună cu procurorii anticorupție, CNA a făcut acțiuni complexe pe linia combaterii corupției în vămi, fisc, în rândul polițiștilor și alte domenii. Ele sunt sigur că au avut și un important rol de exemplu pentru funcționarii din aceste domenii, dar evident că aceste acțiuni trebuie intensificate, așa încât să reducem la maximum corupția din aceste zone. Nu o să vedeți multe cazuri în țările din regiune unde funcționari de așa nivel, miniștri în exercițiu chiar, înalți funcționari ai guvernului în exercițiu sunt anchetați și condamnați.

Citiți și: Opt ani la şefia Anticorupţiei: Reuşitele, eşecurile şi tranzacţiile de milioane din familia şefului CNA

— Ce credeți că ar trebui să reușească succesorul dvs. în această funcție?

— Ar trebui sa dezvolte mai departe o abordare sistemică în prevenirea și combaterea corupției. Eu știu că mulți nu dau importanță acestei misiuni importante a CNA de a dezvolta mecanisme de prevenire a corupției, dar fără acțiuni complexe pe această zonă nu o sa reușim niciodată să reducem cu adevărat corupția. Noi suntem prea puțini și prea slab dotați ca să identificăm și anchetăm toți corupții. Trebuie să lucrăm pentru a opri încă de la nivel de apariție a unui focar de corupție, nu să stăm până avem dezvoltată o întreagă schemă, care ne va lua uneori chiar și ani de zile pentru a o anihila, nu mai vorbesc de prejudiciile enorme care sunt provocate statului.

— În perioada dvs. de la șefia CNA au fost instrumentate cele mai răsunătoare dosare din istoria R. Moldova, fiind anchetați premieri, miniștri sau primari importanți. Totuși, în percepția publică a rămas faptul că funcționari care au reprezentat Partidul Democrat, primul dvs. angajator la șefia CCCEC, nu au fost atinși. Credeți că ați reușit să distrugeți această idee? Este această percepție adevărată?

— Din start, este greșită abordarea aceea cu „angajatorul”. Faptul că la vremea respectivă se partajau aproape toate instituțiile sau că am fost trecuți sub diferite instituții care erau conduse de politicieni, nu înseamnă că nu puteam să ne facem treaba. Eu cred că este o percepție generată tocmai de ceea ce a fost în trecut referitor la aceste partajări politice în general, însă atunci când am lichidat CCCEC și am format CNA am eliminat orice posibilitate de partajare politică, am schimbat radical modul de acțiune pe linia combaterii corupției și de aceea am ajuns să avem dosare răsunătoare, istorice, cum spuneați dvs., pentru ca am devenit mult mai liberi și eficienți în acțiuni. Nu știu cât s-a schimbat percepția inițială, scopul meu a fost să obțin rezultate cu CNA, nu pur și simplu percepții. Pentru că, vedeți dvs., percepțiile se pot forma și greșit, important e ca acțiunile sa fie reale și să fie rezultate. Și rezultate au fost, categoric, după apariția CNA, au apărut imediat și acele cazuri răsunătoare, care azi deja sunt o normalitate, lucru de neimaginat acum 8 ani, când am preluat eu funcția.

— Lăsați CNA-ul independent politic sau încă mai este de lucrat la acest capitol?

— Las CNA cu instrumente foarte bune de luptă cu corupția, prin care ajută decisiv Procuratura Anticorupție, principala instituție de luptă cu corupția din R. Moldova conform organizării instituționale de astăzi. Las o echipă de profesioniști, care dincolo de lupta cu corupția au dezvoltat instrumente foarte bune de acțiune pe linia combaterii apariției corupției, pentru că nu e suficient să îi prindem pe corupți, trebuie să începem să lucrăm tot mai intens pe zona profilactică, să oprim corupția înainte ca ea sa apară. CNA este instituția cu cele mai importante atribuții tocmai pe această zonă și cred că trebuie să se profesionalizeze tot mai tare pe eliminarea corupției încă de la primele ei semne, până să ajungă să fie create marile scheme corupționale, care apoi sunt mai greu de anihilat. Presiunile însă mai sunt și nu vor fi eliminate niciodată. Vedeți că DNA, în România, e sub o presiune politică teribilă. Așa se întâmplă când anchetezi funcționari și politicieni, toți spun că e acțiune politică, a oponenților politici, sau alte asemenea argumente, prin care se încearcă discreditarea anchetelor. Imporatant este că am reușit la CNA să ne imunizăm la astfel de atacuri. La apariția instituției a fost mai greu, ne destabilizau aceste atacuri, ne afectau, nu știam cum să le gestionăm. În timp însă am înțeles că ele fac parte din munca noastră și că trebuie doar să le ignorăm. Ne-a ajutat în acest sens și schimbul de experiență cu colegii din alte țări, am văzut că și la ei e la fel și am înțeles ca e un fenomen care trebuie gestionat prin ignorare. Astăzi, nici nu mai citim aceste atacuri când apar în presă sau, chiar dacă se întâmplă să le vedem, deja știm și cine sau ce e în spatele lor, deci nu ne încurcă în activitate deloc. Din păcate, corupții pe care îi investigăm au acces larg la mass-media și nu folosesc acest acces pentru a-și susține nevinovăția, dar pentru a denigra ancheta sau pe anchetatori. Și mass-media a evoluat mult pe zona relatărilor despre acțiunile de luptă cu corupția și o spun cu bucurie, e cu totul alta situația față de ce era cu 3-4 ani în urmă, însă, din păcate, au rămas unele instituții media care acceptă sa publice materiale de denigrare la adresa anchetelor noastre și ale procurorilor, fără să verifice mai întâi informațiile publicate. Dar, toată societatea noastră este în dezvoltare, deci e normal ca în fiecare domeniu evoluțiile sa se facă pas cu pas. E bine că accesul corupților la mass-media pentru astfel de campanii de denigrare a scăzut față de perioada precedentă.

— Este vreun dosar pe care regretați că CNA l-a instrumentat în perioada în care dvs. ați condus această instituție sau vreo declarație pe care ați făcut-o în perioada mandatului pe care nu ați mai face-o?

— Personal, nu am instrumentat dosare, deci nu am situații pe care să le regret din acest punct de vedere. Regret însă altceva, că uneori ofițerii noștri, împreună cu procurorii, au depus o muncă enormă în anumite cazuri și dosarele nu au avut uneori finalitatea pe care ne-am fi dorit-o în instanțele de judecată. În ceea ce privește declarațiile mele, nu prea am făcut declarații multe, nici nu cred că asta e menirea unui șef de instituție anticorupție, sa facă prea multe declarații.

— Există dosare la CNA pe care vi s-a interzis, din punct de vedere politic, să le dezvoltați, instrumentați și/sau faceți publice?

— În mod direct nu a existat asa ceva. În mod indirect însă, au fost acele situații pe care le-am amintit anterior, prin care s-a pus presiune publică enormă pe noi din partea unor partide sau politicieni pentru a opri anumite anchete care îi vizau sau vizau colegi de-ai persoanelor respective. Inclusiv am avut critici de multe ori pentru că am făcut publice aceste cazuri. Dar nu ne-au afectat în activitate, chiar dacă le-am considerat nedrepte, nu am răspuns la ele, ne-am văzut de treabă și ne-am continuat munca în dosarele respective pâna la trimiterea lor în judecată.

P.S. Viorel Chetaru a răspuns la întrebările ZdG în scris.