Opt ani la şefia Anticorupţiei: Reuşitele, eşecurile şi tranzacţiile de milioane din familia şefului CNA
În perioada în care a condus Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), generalul Viorel Chetraru a vândut un apartament, a donat un garaj fratelui său şi a cumpărat de la soacra sa o casă de milioane, în care locuia deja de câţiva ani. Anul trecut, soacra şefului CNA a mai vândut alte două terenuri în centrul Chişinăului, care valorează câteva milioane de lei. Viorel Chetraru a venit şi pleacă de la CNA la volanul unui Renault Megane, fabricat şi cumpărat în 2005. Pe timpul şefiei lui Chetraru, CNA a instrumentat cele mai răsunătoare dosare din istoria R. Moldova, fiind reţinuţi şi condamnaţi mai mulţi oficiali de rang înalt, inclusiv un fost premier. Totuşi, în percepţia publică, CNA rămâne instituţia care a instrumentat ddosare politice, în anchete răsunătoare nefiind implicaţi reprezentanţi de rang înalt ai Partidului Democrat din Moldova, instituţie care a primit, încă în 2009, după partajarea funcţiilor în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), actualul CNA.
Galina Bostan, preşedinta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei:„CNA, în perioada mandatului lui Viorel Chetraru, mi-a lăsat o impresie contradictorie. Pe de o parte, ei au ştiut să profite de colaborarea cu ONG-urile. Chiar o anumită perioadă, prin 2012-2013, avea în obişnuinţă să se întâlnească cu reprezentanţii ONG-urilor din domeniul anticorupţie, să le ofere informaţii despre starea de lucruri. Ulterior, asemenea evenimente nu au mai avut loc. Probabil au fost considerate inutile. Dl Chetraru a ştiut să ofere argumente de fiecare dată. Îmi amintesc, atunci când nemulţumirea cetăţenilor a atins cote maxime, iar în CNA au intrat liderii Platformei DA, pe atunci, una civică. Până a intra la CNA ei erau foarte înrăiţi, iar după ce au ieşit, au devenit foarte înţelegători. Nu putem să nu remarcăm faptul că în această perioadă au existat dosare importante, iar asta este bine pentru instituţie, pentru că deja s-au format anumite abilităţi în instrumentarea unor dosare. Oamenii de acolo au depăşit anumite complexe. Totuşi, percepţia publică că CNA nu a instrumentat dosare în privinţa unor lideri ai PDM este adevărată. Mai degrabă, dosarele au vizat persoanele din afara mediului actualei guvernări, dacă putem spune aşa, oponenţii lor politici, deşi, pentru aparenţe, această percepţie a fost dizolvată cu 1-2 dosare în privinţa unor oameni, să le zicem, de-ai casei. Percepţia generală e însă că CNA s-a axat pe cei din afara guvernării de azi”.
Mandatul de cinci ani la șefia CNA a lui Viorel Chetraru a expirat la 25 octombrie 2017, iar Parlamentul a anunțat un nou concurs. Conform legii, acesta nu poate candida pentru un alt mandat. Chetraru a ajuns în fruntea instituției, create în 2002, pentru a lupta cu corupția, în noiembrie 2009, fiind propus în funcție de Guvernul Filat, deși era candidatul PDM, fapt recunoscut de acesta în 2012. „E cea mai mare greşeală pe care am făcut-o. Am acceptat să vin în această funcţie în baza unui mandat oferit de un partid politic, e cel mai mare regret pe care îl am, fiindcă odată ce am fost desemnat pe principii politice, am fost limitat, foarte mult limitat, în posibilitatea şi capacitatea de manevră, în posibilităţile de a-mi promova propriul punct de vedere, atunci când trebuiau promovate anumite lucruri”, preciza Viorel Chetraru, într-o conferință de presă în 2012. „Păi, știți, PD a fost cel care m-a înaintat la această funcție. Am fost invitat. Mi s-a oferit posibilitatea. Am decis că pot și dețin competențele necesare să fac acest lucru și cred că am reușit”, declara Viorel Chetraru, în iunie 2012, citat de Publika TV. În octombrie 2012, Chetraru a participat la un concurs, adjudecându-și funcția de director al CNA, succesorul CCCEC, după reformarea și depolitizarea instituției. La 25 octombrie 2012, cu voturile deputaților care formau AIE (PD, PLDM și PL), Viorel Chetraru a fost confirmat în funcție.
Dosarele instrumentate de CNA în era Chetraru
„Foarte mult vă apreciem şi foarte mult ţinem la dvs. Să ştiţi că aveţi în spate o echipă de băieţi care, dacă va trebui, va da la bot la toată lumea”. Aşa suna urarea proaspătului director al CCCEC, Viorel Chetraru, pe 7 mai 2010, la ziua de naştere a premierului Vladimir Filat. Peste cinci ani şi jumătate, un grup de ofiţeri şi procurori anticorupţie, în frunte cu Viorel Chetraru, a descins la Parlamentul R. Moldova, iar la scurt timp, opinia publică a asistat la cea mai importantă reţinere din istoria CNA. Fostul premier, pe atunci deputat, Vladimir Filat, a rămas fără imunitate, ulterior fiind reţinut şi condamnat la 9 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi corupere pasivă, în urma denunţului lui Ilan Şor, actualul primar de Orhei. Dosarul lui Filat a fost unul din zecile de dosare importante instrumentate de CNA şi de Procuratura Anticorupţie în perioada mandatului lui Chetraru.
Dorin Chirtoacă şi Nistor Grozavu, primarul şi viceprimarul de Chişinău, Ilan Şor, primarul de Orhei, Iurie Chirinciuc, ex-ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Eduard Grama, ex-ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Andrei Usatîi, ex-ministrul Sănătăţii, Boris Focşa, ex-ministrul Culturii, sau Nicolae Vicol, ex-şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, sunt printre cei mai importanţi funcţionari anchetaţi de CNA şi Procuratura Anticorupţie în perioada lui Chetraru. Tot în aceşti ani, instituţia a gestionat şi dosare legate de trucarea unor licitaţii în medicină, alimentarea grădiniţelor, de spălare de bani (20 miliarde de dolari SUA, spălaţi cu suportul judecătorilor din R. Moldova) sau furtul miliardului din sistemul bancar. Totuşi, cele mai multe dintre aceste dosare nu au încă o finalitate, iar aproape toţi inculpaţii, cu excepţia lui Filat, se află astăzi în libertate. Deşi, în premieră pentru R. Moldova, au ajuns să fie anchetate o serie de nume notorii, în percepţia publică, CNA rămâne instituţie care nu s-a atins, decât tangenţial, de membri importanţi ai PDM, primul angajator al lui Chetraru la şefia CCCEC, cele mai răsunătoare dosare vizând doar parteneri de coaliţie ai democraţilor, PL şi PLDM.
Casa cumpărată de la soacră
În 2009, când a venit în fruntea CCCEC, Viorel Chetraru deţinea un apartament, un automobil Renault Megane, fabricat şi cumpărat în 2005, şi ridica un salariu de 5800 de lei. În 2010—2011, familia Chetraru a contractat două credite în valoare de 250 de mii de lei, iar în 2016 a contractat alt credit, de 142 de mii de lei, după ce le-a rambursat pe cele din 2010—2011. În septembrie 2012, soţii Chetraru au vândut apartamentul de 103 m.p. de pe str. Natalia Gheorghiu din Chişinău. În aceeaşi perioadă, ei au donat un garaj, amplasat în acelaşi complex imobiliar, fratelui şefului CNA, Victor, care la fel deţine un apartament în acele blocuri. Victor Chetraru este de profesie medic ortoped-traumatolog.
Astăzi, şeful CNA pleacă din funcţie având un salariu de aproape 30 de mii de lei pe lună, cu aceeaşi maşină, dar într-o casă de milioane pe care a înregistrat-o pe numele său în 2012, după ce a cumpărat-o de la soacra sa, chiar în perioada în care candida la şefia CNA. Aceasta locuiește într-un apartament modest din str. Gh. Asachi. Chetraru a admis atunci că locuia în acel imobil, ridicat pe un teren pe care, în 2004, CCCEC punea sechestru, încă din 2008. ZdG a scris despre tranzacţia lui Viorel Chetraru cu soacra sa, Vera Corcimaru, în februarie 2013. „Păi ce, vreţi să-mi dea casa pe degeaba? D-stră aveţi o soacră atât de bună?”, ne-a întrebat atunci Viorel Chetraru, după ce i-am cerut o poziţie despre tranzacţia pe care a reuşit-o cu soacra sa. „Prin 2007 sau 2008, am trecut cu traiul în această casă, iar în 2012 am achitat şi am legalizat totul”, continua directorul CNA. „Nu ştiam că, pe acest teren, în 2004, CCCEC pusese sechestru. Eu, în 2004, lucram la MAI. Terenul a fost procurat de cumnata mea, prin 2001. Eu am primit un teren, în pagişte, prin 1998. Apoi l-am vândut… E o istorie întreagă cu terenurile. Prin 2003-2004, cumnata mea a finisat casa. Ulterior, prin 2008, terenul a fost cumpărat de la primărie. Când am cumpărat terenul, am trecut şi eu în casă. Atunci cumnata mea s-a stabilit în România”, ne-a mai spus Chetraru. Întrebat de ce şi-a legalizat şederea în acest imobil la două zile după ce fusese ales şef la CNA, Viorel Chetraru a precizat că se simţise obligat să facă asta, pentru că trăia în casă din 2008 şi ocupa o funcţie importantă.
Citiți și: [FOTO] Viorel Chetraru şi-a cumpărat casă de milioane de la… soacră
Cumnata la care face referire Viorel Chetraru este Luminiţa Gruia, o prosperă femeie de afaceri în România. Aceasta gestionează, peste Prut, firmele „Naturino” şi „Linca LG Business” SRL, care deţin două magazine în Bucureşti. Magazinul „Naturino” comercializează încălţăminte pentru copii, iar „Linca LG Business” SRL, gestionează magazinul „Ilinca” şi vinde haine pentru cei mici.
În 2016, soacra şefului CNA vinde două terenuri de 14 ari în centrul Chişinăului
În noiembrie 2009, la scurt timp după ce Viorel Chetraru devenise director la CCCEC, după o decizie a Consiliului Municipal Chişinău „cu privire la autentificarea dreptului de proprietate privată asupra lotului de pământ”, la Cadastru, pe numele Verei Corcimaru, soacra lui Viorel Chetraru, cea de la care şeful CNA a cumpărat casa, se înregistrează două terenuri (teren 1, teren 2), cu o suprafaţa totală de 14 ari, pe str. Bulgară din centrul Chişinăului. În februarie 2016, soacra lui Chetraru a vândut ambele terenuri, amplasate unul lângă altul, lui Andrei Bilic, care avea, la data tranzacţiei, 22 de ani. Tânărul are domiciliul la Dubăsari. Peste doar o lună şi jumătate, acesta vinde ambele terenuri companiei „Capital Investments”. În iunie 2016, ambele terenuri sunt puse în gaj la Moldova Agroindbank pentru suma de 3,9 milioane de euro. La scurt timp, creditul a fost stins. De la fondarea sa, în ianuarie 2015, „Capital Investments” a achiziţionat mai multe clădiri de sute de milioane în Chişinău.
În ianuarie 2017, „Capital Investments” SRL devine proprietara unui imobil de pe bd. Ştefan cel Mare, 182, în trecut, „Centrul de Modă”. Tot la acea dată, firma primeşte şi clădirea multietajată în care îşi are sediul Compania de Asigurări „Asito”, de pe str. Bănulescu-Bodoni. ZdG a identificat încă două clădiri deţinute astăzi de „Capital Investments” SRL, una fiind amplasată pe str. Kiev, 7, alta pe str. Puskin, 26, la intersecţia cu bd. Ştefan Cel Mare şi Sfânt. O parte din aceste clădiri au aparţinut anterior Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor. Presa a scris ulterior că acestea au ajuns în proprietatea unor persoane apropiate lui Ilan Şor.
„Capital Investments” este fondată de o companie cipriotă, dar are adresa juridică la Hânceşti, în casa lui Nicolae Şterbeţ, consilier raional din partea PDM, coleg de fracţiune şi partid cu Anatolie Chetraru, tatăl şefului CNA. Firma este administrată de fiul acestuia, Sergiu Şterbeţ. Întrebat anterior cum a ajuns această firmă să aibă adresa în casa ce-i aparţine, Nicolae Şterbeţ ne-a zis: „Simplu. Acolo lucrează feciorul şi a înregistrat-o aici. N-aveau oficiu sau ceva de felul acesta. Proprietarii nu-s de aici, îs după hotare, eu nu-i ştiu”, zice el, precizând că viaţa sa politică şi firma nu au vreo legătură. „Nu, nu, nu. Exclus să aibă”. Întrebat cum a ajuns feciorul său să se implice în activitatea „Capital Investments”, consilierul ne-a zis că „el a lucrat acolo (la Chateau Vartely, n.r.) şi a făcut cunoştinţă cu ăştia de peste hotare. El îi cunoaşte pe mulţi. Firma se ocupă de investiţii. Eu nu mă implic, nu ştiu nimic. I-au propus de lucru, cu salariu bun. Oricare se duce unde e mai bine”, zicea Şterbeţ.
„A fost vorba despre o investiție străină din 2006, administrată de cumnata mea care, la acel moment, și-a dorit extinderea în R. Moldova. Ulterior, ea a renunțat la aceasta. Nu am nicio tangență cu această afacere și nu am avut vreo implicare, nici la faza inițială și nici la retragerea acesteia”, ne-a răspuns Viorel Chetraru, șeful CNA, cu referire la subiectul terenurilor din centrul Chișinăului, vândute de soacra acestuia în 2016.
Viorel Chetraru: „Recunosc, m-am gândit nu o dată la demisie”
— Dle Chetraru, cum apreciați cei opt ani în care ați fost în fruntea CCCEC și mai apoi a CNA? A progresat sau nu lupta cu corupția în R. Moldova?
— Dacă ne raportăm la ceea ce era în urmă cu 8 ani în R. Moldova, putem spune că s-au înregistrat progrese semnificative. În urmă cu 8 ani sau chiar în urma cu 3-4 ani, era inimaginabil pentru oricine că miniștri în exercițiu, foști premieri, foști miniștri, alți demnitari ar putea fi investigați, reținuți, trimiși în judecată și condamnați. Deci, cu certitudine au existat evoluții importante pe zona combaterii corupției în rândul înalților functionari, acţiuni fără precedent în R. Moldova. CNA a contribuit decisiv în acest sens la acțiunile inițiate de Procuratura Anticorupție. Însă, desigur, e mult de muncit până să putem spune că în tara noastră corupția s-a diminuat semnificativ. S-au făcut câțiva pași importanți, în special în ultimii 3-4 ani, dar așa cum știm cu toții, corupția afectează întregul sistem, aproape fiecare instituție și e nevoie de o abordare sistemică, de lupta cu marile fenomene de corupție.
— În 2012, regretați că ați acceptat să fiți numit în funcția de director al CCCEC, numirea fiind făcută de un partid politic. Astăzi, vă păstrați aceeași poziție?
— Am avut multe momente de cumpănă în acești ani, atunci când conduci o instituție anticorupție care investighează în principal funcționari și politicieni, e imposibil să nu te atingă încercările de discreditare, presiunile politice, inclusiv campaniile media orchestrate de cei pe care îi aveam în investigare. Recunosc că m-am gândit nu o dată la demisie, dar asta nu pentru că m-au speriat atacurile asupra mea, dar pentru că se exercitau presiuni inadmisibile asupra instituției, iar un caz a fost cel din 2012, într-adevăr, când am fost supuși unor atacuri extrem de dure din partea unui partid, CNA era plimbat de sub Guvern sub Parlament, apoi invers. Multe din aceste acțiuni aveau rolul de a ne bloca în activitate și m-am gândit uneori că poate prin plecarea mea reușesc să opresc aceste presiuni. Însă am decis că demisia nu ar ajuta, dimpotrivă, ar fi considerată de unii un semn de slăbiciune a instituției. Am hotărât sa rămân împreună cu echipa și să ne facem treaba, iar ce a urmat după aceea a demonstrat că am luat o decizie corectă.
— Care sunt cele mai mari realizări pe care credeți că le-ați avut fiind director la CCCEC și CNA?
— Cea mai mare realizare este că am reușit să reformăm fostul CCCEC, să facem CNA, să eliminăm activitățile noastre pe zona investigațiilor economice și să ne ocupăm în principal de combaterea corupției. Dovadă că abia după ce am făcut acest lucru am reușit să demarăm acțiuni complexe pe linia combaterii corupției. Sigur că nu am eliminat corupția, nici nu cred că putem avea așteptări să fie eliminată total. În orice țară există corupție, însă am început să atingem zone înalte unde este concentrată marea corupție, să investigăm funcționarii de rang foarte înalt și să dăm un semnal în instituții că pas cu pas începe să se elimine acea protecție politică de care au profitat unii funcționari în trecut. Împreună cu procurorii anticorupție, CNA a făcut acțiuni complexe pe linia combaterii corupției în vămi, fisc, în rândul polițiștilor și alte domenii. Ele sunt sigur că au avut și un important rol de exemplu pentru funcționarii din aceste domenii, dar evident că aceste acțiuni trebuie intensificate, așa încât să reducem la maximum corupția din aceste zone. Nu o să vedeți multe cazuri în țările din regiune unde funcționari de așa nivel, miniștri în exercițiu chiar, înalți funcționari ai guvernului în exercițiu sunt anchetați și condamnați.
— Ce credeți că ar trebui să reușească succesorul dvs. în această funcție?
— Ar trebui sa dezvolte mai departe o abordare sistemică în prevenirea și combaterea corupției. Eu știu că mulți nu dau importanță acestei misiuni importante a CNA de a dezvolta mecanisme de prevenire a corupției, dar fără acțiuni complexe pe această zonă nu o sa reușim niciodată să reducem cu adevărat corupția. Noi suntem prea puțini și prea slab dotați ca să identificăm și anchetăm toți corupții. Trebuie să lucrăm pentru a opri încă de la nivel de apariție a unui focar de corupție, nu să stăm până avem dezvoltată o întreagă schemă, care ne va lua uneori chiar și ani de zile pentru a o anihila, nu mai vorbesc de prejudiciile enorme care sunt provocate statului.
— În perioada dvs. de la șefia CNA au fost instrumentate cele mai răsunătoare dosare din istoria R. Moldova, fiind anchetați premieri, miniștri sau primari importanți. Totuși, în percepția publică a rămas faptul că funcționari care au reprezentat Partidul Democrat, primul dvs. angajator la șefia CCCEC, nu au fost atinși. Credeți că ați reușit să distrugeți această idee? Este această percepție adevărată?
— Din start, este greșită abordarea aceea cu „angajatorul”. Faptul că la vremea respectivă se partajau aproape toate instituțiile sau că am fost trecuți sub diferite instituții care erau conduse de politicieni, nu înseamnă că nu puteam să ne facem treaba. Eu cred că este o percepție generată tocmai de ceea ce a fost în trecut referitor la aceste partajări politice în general, însă atunci când am lichidat CCCEC și am format CNA am eliminat orice posibilitate de partajare politică, am schimbat radical modul de acțiune pe linia combaterii corupției și de aceea am ajuns să avem dosare răsunătoare, istorice, cum spuneați dvs., pentru ca am devenit mult mai liberi și eficienți în acțiuni. Nu știu cât s-a schimbat percepția inițială, scopul meu a fost să obțin rezultate cu CNA, nu pur și simplu percepții. Pentru că, vedeți dvs., percepțiile se pot forma și greșit, important e ca acțiunile sa fie reale și să fie rezultate. Și rezultate au fost, categoric, după apariția CNA, au apărut imediat și acele cazuri răsunătoare, care azi deja sunt o normalitate, lucru de neimaginat acum 8 ani, când am preluat eu funcția.
— Lăsați CNA-ul independent politic sau încă mai este de lucrat la acest capitol?
— Las CNA cu instrumente foarte bune de luptă cu corupția, prin care ajută decisiv Procuratura Anticorupție, principala instituție de luptă cu corupția din R. Moldova conform organizării instituționale de astăzi. Las o echipă de profesioniști, care dincolo de lupta cu corupția au dezvoltat instrumente foarte bune de acțiune pe linia combaterii apariției corupției, pentru că nu e suficient să îi prindem pe corupți, trebuie să începem să lucrăm tot mai intens pe zona profilactică, să oprim corupția înainte ca ea sa apară. CNA este instituția cu cele mai importante atribuții tocmai pe această zonă și cred că trebuie să se profesionalizeze tot mai tare pe eliminarea corupției încă de la primele ei semne, până să ajungă să fie create marile scheme corupționale, care apoi sunt mai greu de anihilat. Presiunile însă mai sunt și nu vor fi eliminate niciodată. Vedeți că DNA, în România, e sub o presiune politică teribilă. Așa se întâmplă când anchetezi funcționari și politicieni, toți spun că e acțiune politică, a oponenților politici, sau alte asemenea argumente, prin care se încearcă discreditarea anchetelor. Imporatant este că am reușit la CNA să ne imunizăm la astfel de atacuri. La apariția instituției a fost mai greu, ne destabilizau aceste atacuri, ne afectau, nu știam cum să le gestionăm. În timp însă am înțeles că ele fac parte din munca noastră și că trebuie doar să le ignorăm. Ne-a ajutat în acest sens și schimbul de experiență cu colegii din alte țări, am văzut că și la ei e la fel și am înțeles ca e un fenomen care trebuie gestionat prin ignorare. Astăzi, nici nu mai citim aceste atacuri când apar în presă sau, chiar dacă se întâmplă să le vedem, deja știm și cine sau ce e în spatele lor, deci nu ne încurcă în activitate deloc. Din păcate, corupții pe care îi investigăm au acces larg la mass-media și nu folosesc acest acces pentru a-și susține nevinovăția, dar pentru a denigra ancheta sau pe anchetatori. Și mass-media a evoluat mult pe zona relatărilor despre acțiunile de luptă cu corupția și o spun cu bucurie, e cu totul alta situația față de ce era cu 3-4 ani în urmă, însă, din păcate, au rămas unele instituții media care acceptă sa publice materiale de denigrare la adresa anchetelor noastre și ale procurorilor, fără să verifice mai întâi informațiile publicate. Dar, toată societatea noastră este în dezvoltare, deci e normal ca în fiecare domeniu evoluțiile sa se facă pas cu pas. E bine că accesul corupților la mass-media pentru astfel de campanii de denigrare a scăzut față de perioada precedentă.
— Este vreun dosar pe care regretați că CNA l-a instrumentat în perioada în care dvs. ați condus această instituție sau vreo declarație pe care ați făcut-o în perioada mandatului pe care nu ați mai face-o?
— Personal, nu am instrumentat dosare, deci nu am situații pe care să le regret din acest punct de vedere. Regret însă altceva, că uneori ofițerii noștri, împreună cu procurorii, au depus o muncă enormă în anumite cazuri și dosarele nu au avut uneori finalitatea pe care ne-am fi dorit-o în instanțele de judecată. În ceea ce privește declarațiile mele, nu prea am făcut declarații multe, nici nu cred că asta e menirea unui șef de instituție anticorupție, sa facă prea multe declarații.
— Există dosare la CNA pe care vi s-a interzis, din punct de vedere politic, să le dezvoltați, instrumentați și/sau faceți publice?
— În mod direct nu a existat asa ceva. În mod indirect însă, au fost acele situații pe care le-am amintit anterior, prin care s-a pus presiune publică enormă pe noi din partea unor partide sau politicieni pentru a opri anumite anchete care îi vizau sau vizau colegi de-ai persoanelor respective. Inclusiv am avut critici de multe ori pentru că am făcut publice aceste cazuri. Dar nu ne-au afectat în activitate, chiar dacă le-am considerat nedrepte, nu am răspuns la ele, ne-am văzut de treabă și ne-am continuat munca în dosarele respective pâna la trimiterea lor în judecată.
