Principală  —  Ştiri  —  Justiție   —   (doc) Patru șefi din cadrul…

(doc) Patru șefi din cadrul CNA pleacă din funcții. Cum explică instituția

Casele unor angajați ai CNA

Unsprezece angajați ai Centrului Național Anticorupție (CNA) au demisionat pe parcursul ultimelor două luni. Printre aceștia se numără adjunctul directorului instituției anticorupție și trei șefi de direcții generale. Au renunțat la fotolii de conducere în cadrul CNA Ștefan Tulbure, șeful Direcției  Securitate Internă, și Igor Carlașuc, șeful Direcției Generale Asigurare Operativă. Recent, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor din cadrul CNA a fost reformat într-o structură cu denumire similară, doar că având statut de organ central de specialitate, autonom și independent. Reforma nu a vizat însă și conducerea organului reformat. Vasile Șarco, fostul șef al Serviciului din cadrul CNA a fost numit conducător la noua entitate. Întâmplător sau nu, demisiile celor trei vin la patru luni după ce ZdG a scris despre averile și afacerile acestora, în ancheta „CNA – fabrică de lux şi milionari pe banii rudelor (II)”, și la câteva săptămâni de când au fost finalizate anchetele de serviciu, care au constatat că niciun angajat vizat în articol nu a încălcat legislația. La 23 martie a plecat din funcție și adjunctul șefului CNA, Vadim Cojocaru, cu puțin timp înainte de a-i expira mandatul în acest fotoliu. Purtătoarea de cuvânt a instituției precizează că persoanele au depus cereri de demisie cu solicitarea de a le fi stabilită pensia.

Despre familia lui Igor Carlașuc, până recent șef al Direcției Generale Asigurare Operativă a CNA, ZdG a scris că gestionează o firmă care a câştigat licitaţii de peste un milion de lei cu statul în doar câteva luni, aprovizionând mai multe grădiniţe din Chişinău cu produse alimentare.

Blocul ridicat pe terenul familiei Carlașuc, acolo unde și locuiește familia angajatului CNA.

Firma a început afacerile cu statul la scurt timp după ce instituţia pe care Carlaşuc o reprezintă a descins la mai mulţi agenţi economici care livrau produse necalitative în instituţiile preşcolare.

După mediatizarea faptului, Carlaşuc a fost suspendat din funcţie, dar peste o lună şi jumătate, s-a emis o ordonanţă prin care se refuza începerea urmăririi penale, după ce procurorii nu au reuşit să demonstreze că Igor Carlaşuc ar fi influenţat activitatea acelui agent economic. Tot atunci, Carlaşuc a revenit la serviciu.

De atunci, compania nu a mai câştigat nicio licitaţie, iar în septembrie 2017, sora lui Igor Carlaşuc a fost înlocuită în lista fondatorilor cu Maria Crasovschi, mama lui Alexandru Crasovschi, finul șefului de la CNA. Tot atunci, firma şi-a schimbat şi adresa juridică, trecând din apartamentul familiei Carlaşuc în casa familiei finilor săi din or. Codru, mun. Chişinău.

Casa familiei Tulbure din com. Bubuieci, mun. Chișinău

Ştefan Tulbure pleacă din funcția de şef al Direcţiei securitate internă din cadrul CNA la un an jumătate de când a fost numit la acest post. În 2017 acesta a fost remunerat cu 18 376 de mii de lei sau aproximativ 18 mii de lei lunar. Soția acestuia, Stela Tulbure a avut un salariu mai modest la Agenția Servicii Publice, de 111 049 de lei.  Deşi ambii sunt bugetari, soții Tulbure conduc maşini scumpe: Mercedes şi Mitsubishi, fabricate în 2008 şi dobândite în 2015. Mitsubishi-ul condus de Ştefan Tulbure este deţinut de acesta prin mandat. Anul trecut, fostul șef de direcție a intrat în posesia unui automobil de model Dacia, despre care susține că ar avea o valoare de 40 de mii de lei.

Soţii Tulbure deţin un apartament de 50 m.p. în Chişinău, dar locuiesc într-o casă particulară din Bubuieci, mun. Chişinău, gard în gard cu proprietatea familiei Şarco. Imobilul familiei Tulbure a fost construit în anii 2004-2010.

Ştefan Tulbure pentru ZdG, noiembrie 2017:
„Automobilul Mitsubishi este în proprietatea socrului meu din 2008. Începând cu 2015, la necesităţile familiale, îl folosesc în bază de mandat. Automobilul Mercedes, fabricat în 2008, al soţiei, a fost procurat, la schimb, din banii economisiţi de soţie (la schimb cu un BMW X3, fabricat în 2004) în anul 2014. Casa din Bubuieci a fost construită pe terenul cumpărat în 2004 și finisată în 2010 din banii câştigaţi de la nuntă şi economiile familiei. Toate proprietăţile au fost declarate în conformitate cu legislaţia în vigoare”, spune Tulbure.

Vasile Șarco, care a plecat de la CNA pentru a conduce noul Serviciu Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, a avut în 2017  un salariu de 243 534 de lei sau de peste 20 de mii de lei lunar.  Soţia sa, Diana, angajată în cadrul Direcţiei Juridice a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, a ridicat, lunar, un salariu de 19,3 mii de lei. Nu a fost însă întotdeauna aşa. În 2012, de exemplu, soţii Şarco ridicau salarii lunare de 6 şi 7 mii de lei. Chiar şi cu acele salarii, în 2013, ei au reuşit să finalizeze construcţia a două imobile de lux la Bubuieci, mun. Chişinău, pe terenuri pe care le-au cumpărat în 2006.

Vasile şi Diana Şarco conduc conduc o Toyota RAV 4, fabricată în 2014 şi achiziţionată în 2015, şi o Toyota Hilux din 2007, dobândită în 2013. Vasile Şarco declară că maşinile nu sunt proprietatea familiei sale, fiind în folosinţă.

Vasile Şarco pentru ZdG, noiembrie 2017:
„Toyota RAV 4 este dreptul de proprietate şi înregistrată pe numele tatălui soţiei, Vasile Volociuc, iar Toyota Hilux este dreptul de proprietate şi înregistrată pe numele tatălui meu – Vladimir Şarco. Ambele automobile nu sunt proprietatea familiei din motiv că atât soţia are 2 surori şi, respectiv, eu am un frate, fiind doar transmise temporar în folosinţă. Ceea ce ţine de imobilele din com. Bubuieci: lotul de 11 ari a fost divizat în două părţi – unul de 8 ari, unde este construită casa înregistrată pe numele meu şi al soţiei, şi, respectiv, 3 ari au fost transmişi gratis părinţilor mei, care au construit casa respectivă din surse proprii, începând cu anul 2011. Eu am construit doar un imobil din surse proprii şi ajutoare de la părinţii soţiei şi rudele apropiate. Casa ce aparţine familiei mele a fost construită începând cu anul 2006, finalizată şi dată în exploatare în ianuarie 2013”, explică Şarco.

Directorul-adjunct al Centrului Național Anticorupție (CNA), Vadim Cojocaru, pleacă din funcția pe care o ocupă de aproape cinci ani, cu trei săptămâni înainte de a-i expira mandatul în acest fotoliu. Cererea acestuia de demisie a fost aprobată la 23 martie în plenul Parlamentului. Atunci, deputatul liberal-democrat, Grigore Cobzac, s-a arătat nemulțumit de faptul că persoana care s-a aflat la conducerea CNA în perioada în care instituția urma să elucideze, inclusiv, furtul din sistemul bancar și concesionarea aeroportului în baza unei licitații trucate, pleacă din funcție fără a da explicații referitor la activitatea sa în acest sens. Demisia lui Cojocaru vine la trei luni de la numirea în funcție a unui nou șef al instituției anticorupție, Bogdan Zumbreanu.

În 2017, Vadim Cojocaru a fost remunerat la CNA cu 265 081 de lei sau circa 20 de mii de lei lunar.  Acesta a ridicat în anul precedent o pensie 118 607 lei. Soția acestuia a contribuit la bugetul familiei cu 4 326 de lei drept salariu la Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare și Consiliul electoral municipal Chișinău.

Familia deține în proprietate un BMW X3 fabricat în 2014, care are o valoare de 447 000 de mii de lei, potrivit actului de avere. Familia Cojocaru deține două apartamente: unul, de 44,5 metri pătrați, i-a fost repartizat în 2001, iar în posesia celui de-al doilea apartament, de 115,4 m.p., familia a intrat în 2008 în baza unui act de transmitere-primire.

La momentul completării actului de avere, 21 martie 2017, Vadim Cojocaru declară că familia deținea pe conturile bancare 126 de euro și peste 110 mii de lei.

Contactată, purtătoarea de cuvânt a CNA, Angela Starinschi, a precizat că angajații au depus cereri de demisie din proprie inițiativă și au solicitat stabilirea pensiei.

„În lunile februarie – martie, 11 persoane s-a eliberat din cadrul CNA în temeiul art. 34 alin. (2), lit. a) al Legii cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie nr. 1104- XV din 06.06.2002 – „în caz de demisie”, cu stabilirea pensiei în conformitate cu prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993. Din numărul de persoane care s-au eliberat, 4 au deţinut funcţii de conducători, iar 6 au fost angajaţi ai diferitor subdiviziuni operative. De asemenea, în legătură cu stabilirea pensiei, cererea de demisie şi-a depus-o şi directorul-adjunct al CNA, Vadim Cojocaru”, a explicat pentru ZdG purtătoarea de cuvânt a instituției, Angela Starinschi.

În noiembrie şi decembrie 2017, ZdG a publicat două anchete jurnalistice care arătau că angajaţii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) deţin bunuri de milioane, multe dintre ele, înregistrate sau cumpărate pe banii rudelor acestora, dar şi că un alt angajat al instituţiei dădea cu împrumut zeci de mii de euro, deşi are un salariu ce nu-i justifică aceste acţiuni. Ulterior, CNA a anunţat că a demarat anchete de serviciu, iar la sfârşit de februarie, ne-a informat despre rezultatele investigaţiilor interne.

Citiți și:

CNA – fabrică de lux şi milionari pe banii rudelor

CNA – fabrică de lux şi milionari pe banii rudelor (II)

CNA – fabrică de lux şi milionari pe banii rudelor. Ce spune Bogdan Zumbreanu?

Tranzacţiile cămătarului de la CNA

Cum a justificat CNA „milionarii pe banii rudelor” din cadrul instituţiei