CNA – fabrică de lux şi milionari pe banii rudelor
La Centrul Naţional Anticorupţie se trăieşte pe picior mare. Cu salarii lunare de circa 20 de mii de lei, majoritatea şefilor din cadrul instituţiei abilitate să combată corupţia conduc bolizi de lux şi locuiesc în case sau apartamente spaţioase, care costă milioane de lei. Deşi într-un spot anticorupţie, realizat la comanda Centrului, se spune că, de fapt, „corupţie e atunci când casa e înscrisă pe soacră, maşina pe cumnat, când eşti nevoit să ascunzi tot ce ai agonisit”, o parte dintre angajaţii instituţiei conduc maşini care nu sunt înregistrate pe numele lor, iar unii dintre ei nici măcar nu le înscriu în declaraţiile de avere şi interese.
ZdG a scanat declaraţile de avere şi interese depuse de angajaţii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) în ultimii ani şi vă prezintă averile deţinute de aceştia, cele declarate, dar şi cele pe care angajaţii instituţiei au evitat să le indice în declaraţii.
Hyundai Tucson din 2016 şi creditele lui Zumbreanu
Bogdan Zumbreanu, şeful Direcţiei urmărire penală din cadrul CNA, care a avut în 2016 un salariu lunar de aproximativ 17 mii de lei (206 mii de lei pe an), a obţinut alţi 7 mii de euro (140 de mii de lei) cu prilejul zilei de naştere a copilului. În acelaşi an, Zumbreanu raportează că a obţinut 15 mii de euro (300 de mii de lei) după rezilierea contractului de leasing pentru un automobil Hyundai Tucson, pe care-l achiziţionase în 2014. Cu un an mai devreme, la ziua sa de naştere, Zumbreanu a primit cadou o armă, cu o valoare de 149,5 mii de lei. Irina, soţia sa, de profesie medic stomatolog, a avut în 2016 venituri de 1710 lei de la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Aceasta a primit alţi 29 de mii de lei din indemnizaţia pentru naşterea copilului. În 2016, Zumbreanu, în urma unui contract de leasing semnat cu „BS-Leasing Grup”, a procurat, direct din salon, un Hyundai Tucson, fabricat în acelaşi an. Suma contractului de leasing este de 22,2 mii de euro, rata dobânzii de 8,9%, banii urmând să fie returnaţi până în 2019.
Soţii Zumbreanu sunt proprietarii unui apartament de 104 m.p., cumpărat în 2013 cu ajutorul unui credit ipotecar în valoare de 980 de mii de lei, acontat de la Victoriabank cu o rată a dobânzii de 8%, rată similiată cu cea a unui credit luat, tot în 2013, tot de la Victoriabank, de către preşedintele R. Moldova, Igor Dodon. Şeful de Direcţie de la CNA mai are o cotă de 1/5 dintr-un alt apartament, privatizat de familia sa în 1999, în sectorul Ciocana din Chişinău. Bunul este gestionat de Bogdan Zumbreanu împreună cu părinţii săi, Feodot şi Victoria Zumbreanu. În prezent, părinţii lui Bogdan Zumbreanu deţin licenţe de avocat. Tatăl şefului de Direcţie de la CNA s-a judecat în 2012-2014 cu Banca de Economii a Moldovei, cerând despăgubiri morale de 200 de mii de lei, după ce instituţia financiară nu şi-ar fi onorat atribuţiile. În 2014, Curtea Supremă de Justiţie, printr-o decizie irevocabilă, a decis ca tatăl lui Bogdan Zumbreanu să primească o mie de lei ca şi prejudiciu moral şi alţi 4 mii de lei – prejudiciu material.
Soacra afiliată politic a şefului Direcţiei urmărire penală a CNA
Socrii lui Bogdan Zumbreanu activează în domeniul medicinei, soacra acestuia cochetând şi cu politica. Iurie Serbulenco, socrul şefului de Dircecţie de la CNA, este medic chirurg-proctolog la Spitalul Internaţional Medpark. Anterior, acesta a exercitat funcţia de şef adjunct al Spitalului Ministerului Afacerilor Interne. Aliona Serbulenco, soacra lui Zumbreanu, a fost, până la reformarea Guvernului, viceministră a Sănătăţii. Ea a candidat la funcţia de secretar general de stat la Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, dar nu a promovat concursul. Serbulenco este membră a Partidului Democrat din Moldova (PDM). Conform informaţiilor de pe site-ul formaţiunii politice conduse de Vladimir Plahotniuc, Serbulenco face parte din Consiliul Naţional Politic al PDM şi din Organizaţia municipală Chişinău a formaţiunii. În 2013, Serbulenco era prezentată de partid drept şefa Departamentului pentru Sănătate din cadrul formaţiunii.
În 2016, fiind viceministră la Sănătate, a ridicat, lunar, câte 12 mii de lei, iar soţul său, Iurie, a primit de la Medpark câte 33 de mii de lei pe lună. Soţii Serbulenco declară un Volvo XC 90, şase terenuri agricole – donaţie primită încă în 2006. Cei doi locuiesc într-o vilă din Durleşti, cumpărată în 2012, după ce contractaseră un credit de 1,1 milioane de lei, la fel ca şi ginerele lor, de la Victoriabank. Deşi Zumbreanu a obţinut creditul în 2013, cu o rată a dobânzii de 8%, socrii săi, cu un an mai devreme, luau creditul cu o rată a dobânzii de 11%. În 2015, Iurie şi Aliona Serbulenco au mai luat un credit de 8 mii USD cu o rată a dobânzii de 14,55%. Ambele credite urmează a fi rambursate până în 2025.
Explicaţiile lui Zumbreanu despre banii familiei şi afilierea politică a soacrei
Bogdan Zumbreanu:
„Până în 2013, am locuit cu soţia şi părinţii mei în apartamentul care le aparţine. Deşi am primit, cu ocazia căsătoriei (anul 2011), donaţii în valoare de 292 mii de lei, veniturile lunare nu ne permiteau să procurăm o locuinţă separată. Dar, după ce angajaţilor CNA le-au fost majorate esenţial salariile (anul 2013), am decis să contractăm un credit pentru a procura o locuinţă. În 2013, am obţinut un credit în valoare de 980 000 lei, din care am procurat un apartament la bloc (etajul 10). În 2016, am procurat, în leasing, un automobil Hyundai Tucson la preţul de 503 940 lei. În 2017, familia noastră a obţinut donaţii, cu ocazia zilei de naştere a fiicei, în valoare totală de 7 000 de euro. Astfel, veniturile familiei sunt constituite din salariul subsemnatului şi cel al soţiei de la locul de muncă (1,42 de milioane de lei în perioada 2013 – 10 luni 2017) şi donaţiile menţionate. Confirmarea cifrelor menţionate o găsiţi în declaraţiile de avere şi interese personale. Cât priveşte calitatea de membru al PDM a soacrei, Aliona Serbulenco, la 13 august 2015, am depus pe numele directorului CNA şi Procurorului Anticorupţie declaraţia de abţinere, conform Codului de procedură penală şi Legii cu privire la conflictul de interese. Prin decizia directorului CNA din 2 septembrie 2015, pe perioada exercitării de către A. Serbulenco a mandatului de viceministră a Sănătăţii, sarcinile şi responsabilităţile de conducător al organului de urmărire penală al CNA în cauzele în care este vizat într-un mod oarecare sistemul de sănătate au fost redistribuite altui ofiţer de urmărire penală”.
Bogdan Zumbreanu ne-a oferit şi documente ce confirmă faptul că, în perioada exercitării funcţiei de viceministră a Sănătăţii de către soacra sa, acesta a solicitat, iar Viorel Chetraru, directorul CNA, i-a admis cererea prin care dosarele ce vizau domeniul Sănătăţii să fie gestionate de către Mihail Cojocaru, şeful adjunct al Direcţiei Urmărire Penală a CNA, iar accesul lui Zumbreanu la aceste materiale să fie restricţionat.
Adjunctul lui Zumbreanu conduce o maşină de peste 1,5 milioane de lei
Un trai mai luxos decât Zumbreanu și fără credite bancare are Mihail Cojocaru, şef adjunct al Direcţiei Generale Urmărire Penală şi şef al Direcţiei 1 a CNA. În 2016, el a avut un salariu lunar de 20 de mii de lei. Pe lângă salariu, oficialul declară că doi copii ai săi au primit donaţii în valoare de 160 de mii de lei. Unul dintre copiii cuplului Cojocaru este fotbalist într-o echipă de juniori din Spania. Soţia acestuia, Silvia Cojocaru, a avut venituri de 119 mii de lei din comisioane de la „Faberlic” SRL, companie care comercializează produse pentru femei şi copii. Alţi 3920 de lei au intrat în conturile familiei Cojocaru de la „Audrea Agro” SRL, care deţine în arendă câteva terenuri agricole ale soţilor Cojocaru. Familia Cojocaru declară că este proprietara a 3 automobile: un Renault Clio fabricat în 2003 şi cumpărat în 2010, un Hyundai Tucson fabricat în 2011 şi procurat în 2012 şi un BMW 730D, fabricat în 2009 şi procurat în 2015 cu 205 mii de lei.
De facto, am constatat că Mihail Cojocaru conduce un BMW 730LD XDRIVE, model mai nou faţă de cel declarat de funcţionar, fabricat în 2015, automobil ce nu se regăseşte în declaraţia sa de avere şi interese pentru anul 2016.
Preţul de piaţă al unei asemenea maşini începe de la 70 de mii de euro (aproximativ 1,5 milioane de lei), dar, în funcţie de dotări şi perioada în care a fost achiziţionată, o asemenea maşină, considerată una dintre cele mai luxoase din lume, poate costa aproximativ 100 de mii de euro (2 milioane de lei). Conform observaţiilor ZdG, Cojocaru vine la serviciu cu bolidul de milioane, dar nu-l parchează în faţa CNA. Marţi, 7 noiembrie 2017, de exemplu, am găsit maşina condusă de Cojocaru la intersecția str. Mihai Viteazul şi Mitropolit Dosoftei, la câteva sute de metri de locul său de muncă.
Apartament de 155 m.p. cumpărat în 2010
Soţii Cojocaru locuiesc într-un apartament de lux din sectorul Râşcani, cumpărat în 2010. Locuinţa are suprafaţa de 155 m.p. şi o valoare cadastrală de 1 milion de lei. Preţul de piaţă al unui asemenea imobil este însă de cel puţin două ori mai mare. În 2012, apartamentul a fost pus în gaj la Victoriabank pentru un credit de 600 de mii de lei. Datoria a fost reflectată de Cojocaru şi în declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietate pentru 2012. Deşi în document se menţiona că aceasta urma să fie stinsă până în 2022, oficial, Cojocaru a scăpat de ea mult mai devreme. Deja în 2013, datoria nu mai figura în declaraţia sa de avere, apartamentul fiind astăzi scos din gaj, un alt semn că datoria a fost stinsă.
În ultimii cinci ani, din diverse tranzacţii, soţii Mihail şi Silvia Cojocaru au raportat venituri oficiale de aproximativ 2,3 milioane de lei, cele mai multe datând din 2013, în urma vânzării unui apartament de 62 m.p. cu 56 mii de euro (900 de mii de lei la cursul leu/euro din iunie 2013, lună în care a fost vândută locuinţa).
Firmele familiei angajatului CNA
Silvia Cojocaru, soţia şefului de la CNA, este fondatoare la două companii: „Novex Prim” SRL şi Întreprinderea Individuală „Cojocaru Silvia”. Ambele companii sunt active în domeniul comerţului, însă, conform informaţiilor din declaraţiile de avere ale funcţionarului, nu i-au adus vreun venit oficial, deşi, conform raportului financiar depus de companie pentru 2012, „Novex-Prim” SRL a avut venituri de 1,2 milioane de lei din „comerţul cu ridicata al altor produse alimentare”. Până în august 2017, „Novex Prim” SRL a avut adresa juridică într-o clădire din or. Sângera. Imobilul aparţine firmei „Gadimas”, fondată, la rându-i, de „Diamars” SRL şi de Victor Căpăţină. La rându-i, SRL „Diamars”, care gestionează un magazin alimentar la Sângera, la adresa unde a fost înregistrată anterior compania condusă de soţia angajatului de la CNA, a participat la fondarea companiei „Matecons” SRL. Pe o reţea de socializare, Silvia Cojocaru distribuie anunţuri ale acestei companii prin care recrutează consultant într-un magazin de materiale de construcţie.
Şi Mihail Cojocaru e fondator de firmă. Acesta deţine 2,2% din capitalul social al companiei „Audreia Agro”, specializată în activităţi agricole. Şeful de Direcţie de la CNA a ajuns unul dintre proprietarii acestei firme, primind cota parte drept moştenire de la tatăl său, Nicolae. SRL-ul gestionează cotele ţăranilor din Ciuciulea, Glodeni.
Cojocaru: „Autoturismul este proprietatea unei rude şi este utilizat de mine periodic, în scopuri personale”
Mihail Cojocaru:
„În 2010, am procurat un apartament, de tip mansardă, în blocul locativ din str. Nadejda Russo, mun. Chişinău. Acest apartament a fost procurat din surse financiare acumulate de membrii familiei, părinţi şi împrumuturi efectuate de aceştia, fiind declarate corespunzător. În 2012, având nevoie de surse financiare, inclusiv şi pentru achitarea unor datorii acumulate de părinţi pentru achiziţionarea apartamentului menţionat, am luat un credit de la BC „Victoriabank” în sumă de 600 mii de lei. În 2013, am vândut un apartament cu trei odăi (achiziţionat în 2001), la preţ de 56 000 euro (circa 950 de mii de lei, la acel moment). Cu mijloacele financiare obţinute, am achitat integral suma restantă a creditului, restul mijloacelor băneşti fiind utilizate pentru cheltuieli şi achiziţii de bunuri. În 2017, am vândut autoturismul BMW 730, anul fabricaţiei 2009, procurat de mine în 2015, în urma vânzării altui autoturism. Această tranzacţie urmează a fi reflectată în declaraţia pe avere şi interese personale pentru 2017. Autoturismul de model BMW 730, anul fabricaţiei 2015, nu îmi aparţine cu drept de proprietate. Acesta este proprietatea unei rude şi este utilizat de mine periodic în scopuri personale pe parcursul ultimelor 2-3 luni, precum şi alte automobile. Cât priveşte SRL „Diamars” şi SRL „Gadimas”, cunosc că sunt întreprinderi fondate şi administrate de rude îndepărtate. Acestea dispun de un magazin alimentar şi un depozit la Sângera, mun. Chişinău. Nici eu, nici familia mea nu are vreo atribuţie la fondarea şi activitatea acestor întreprinderi. Menţionez că tranzacţiile vizate au fost integral reflectate în Declaraţiile cu privire la avere şi proprietate, depuse în perioada 2010-2016”.
Maşina, casele declarate şi explicaţiile ofiţerului Crudu
Nu doar şefii Direcţiei Urmărire penală a CNA au un trai îndestulat, ci şi o parte dintre ofiţerii de urmărire penală care activează în această direcţie. Astfel, Ion Crudu, ofiţer superior de urmărire penală pe cazuri excepţionale, deţine, prin intermediul soţiei, un imobil luxos în or. Cricova, mun. Chişinău. Locuinţa, una modernă, cu două niveluri, se regăseşte şi în declaraţia de avere şi interese depusă de Crudu, doar că, în document, care urmează să fie verificat de Autoritatea Naţională de Integritate, Crudu precizează că imobilul are o suprafaţă de 112 m.p. şi ar valora doar 167,9 mii de lei.
Preţul de piaţă al unei asemenea case valorează însă peste 2 milioane de lei. Conform informaţiilor de la Cadastru, imobilul este înregistrat pe numele Elisavetei Crudu, soţia angajatului CNA. Ion şi Elisaveta Crudu deţin, în „posesie” şi un imobil alăturat, mai modest, care este, de facto, înregistrat pe numele părinţilor soţiei. Soţii Crudu conduc şi automobile de lux. Angajatul CNA merge la serviciu la volanul unui Volkswagen Tiguan fabricat în 2011 şi cumpărat în 2016 cu 12,3 mii de euro. Ion Crudu mai declară un Volkswagen Golf, fabricat în 2006 şi deţinut, din 2013, prin mandat.
Ion Crudu:
„Imobilul de la Cricova aparţine soţiei mele Crudu Elizaveta, conform Contractului de vânzare-cumpărare din noiembrie 2008. De menţionat că, Crudu Elizaveta a devenit soţia mea 5 ani mai târziu, adică la 26 ianuarie 2013, iar în casa dată locuiesc părinţii soţiei. Eu cu soţia şi copilul locuiesc în altă casă din Cricova, dată în exploatare în 1997, fapt declarat. Automobilul de model „Volkwagen Tiguan”, fabricat în 2011, a fost procurat în 2016 cu 12,3 mii euro, fiind achiziţionat din salariul acumulat, precum şi din mijloacele financiare obţinute în calitate de cadouri la nuntă, care a avut loc în 2013, şi cumătria din 2013. Mijloacele băneşti pe care a fost procurat prezentul mijloc de transport au fost declarate în anii precedenţi”.
„Range Rover”-ul unei rude condus de ofiţerul Raisa Ţurcan
Raisa Ţurcan, şi ea ofiţer superior de urmărire penală pe cauze excepţionale, conduce un Range Rover Evoque, fabricat în 2012, maşină care nu se regăseşte în declaraţia sa de avere şi interese pentru 2016. La fel ca şi colegul său, Mihail Cojocaru, conform observaţiilor ZdG, nu parchează automobilul în faţa CNA, ci pe o stradă adiacentă. O asemenea maşină, cu care se plimbă angajata CNA, se vinde pe site-urile specializate cu aproximativ 27 de mii de euro, echivalentul a peste jumătate de milion de lei. Raisa Ţurcan indică în declaraţia sa de avere şi interese pentru 2016 alte şase automobile, precizând însă că doar unul dintre ele, un BMW 320D, fabricat în 2006, pe care l-a primit cadou în 2012, ar fi al său. Raisa Ţurcan declară că, împreună cu soţul, Ghenadie, sunt proprietarii unui teren pentru construcţii cumpărat în 2015 cu 68 de mii de lei (3,3 mii de euro). ZdG a constatat însă că terenul deţinut de soţii Ţurcan, cu o suprafaţă de 4,1 ari, se află în regiunea „Poiana Domnească” din coasta pădurii de la Durleşti şi are un preţ de piaţă de aproximativ 25 de mii de euro. Soţii Ţurcan declară că locuiesc într-un apartament de 64 m.p., deţinut cu drept de folosinţă. Imobilul aparţine mamei angajatei CNA.
Ghenadie Ţurcan, soţul ofiţerului superior de urmărire penală pe cauze excepţionale din cadrul CNA, este fondatorul companiei „Albinlux” SRL şi fondator la o întreprindere individuală care-i poartă numele. În 2012, „Albinlux” SRL a raportat venituri din comerţul cu amănuntul al produselor de curăţat, al tapetelor şi pardoselilor pentru podea, inclusiv plăci din plută de 116,5 mii de lei. În 2016, Raisa Ţurcan declară că a avut venituri din salariul de la CNA în valoare de 161 de mii de lei, iar copilul său a beneficiat de donaţii în valoare de 90 de mii de lei.
Raisa Ţurcan:
„Automobilul de model „Range Rover Evoque”, fabricat în 2012, nu-mi aparţine cu drept de proprietate, dar se află în proprietatea unei rude, care călătoreşte des peste hotarele R. Moldova. Acesta este folosit de mine periodic în scopuri personale, în baza unui mandat. Nu a fost indicat în declaraţia de venituri şi cheltuieli, deoarece a fost procurat de ruda mea în 2017, mandatul fiind perfectat tot în 2017. Terenul situat în „Poiana Domnească” este procurat din sursele acumulate pe parcursul anilor de către membrii familiei mele la preţul de circa 67 de mii de lei, fiind declarat în modul corespunzător la momentul procurării”.
