Consiliul Superior al Procurorilor se convoacă joi în ședință
Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) urmează să se întrunească joi, 11 iulie, la ora 10:00, în ședință. O solicitare în aces sens a fost făcută de către trei membri ai CSP – Olesea Stamate, Dumitru Pulbere și Ion Guceac.
Pe ordinea de zi a ședinței de mâine sunt stabilite două subiecte:
- validarea mandatului de membru al Colegiului de evaluare a performanțelor procurorilor;
- examinarea cererii din 09.07.2019 depuse de membrii Consiliului Superior al Procurorilor privind unele informații lansate în spațiul public.
Marți, 9 iulie, deputații Blocului ACUM și cei din PSRM au adoptat o hotărâre prin care au constatat că în 2016 Eduard Harunjen nu ar fi fost „eligibil” pentru a prelua șefia PG, pe motiv că, timp de nouă luni înainte de a deveni procuror general, a deţinut calitatea de membru al Consiliului Superior al Procurorilor din postura de procuror general interimar, fapt care ar încălca Legea cu privire la Procuratură.
Totodată, Parlamentul a decis să transmită lui Igor Dodon „recomandarea” de a emite în privința lui Eduard Harunjen a unui decret „privind constatarea încetării raporturilor de serviciu”.
Luni, 8 iulie, Andrei Năstase a anticipat organizarea ședinței extraordinare a CSP, la care urma să „dispună înregistrarea sesizări împotriva Procurorului General în Registrul nr.1 al CSP și să desemneze în conformitate cu art.270 alin.(7) din Codul de procedură penală și art.34 alin.(5) din Legea cu privire la Procuratură un procuror sau un grup de procurori care să examineze plângerea și să pornească urmărirea penală împotriva Procurorului General pentru coparticipare la uzurparea puterii de stat, depășirea atribuțiilor de serviciu, amestec în înfăptuirea justiției, corupere pasivă, ș.a”.
Marți, într-un comunicat de presă, CSP a precizat că infirmă public „declarațiile potrivit cărora domnul Andrei Năstase ar fi cerut Președintei Consiliului Superior al Procurorilor convocarea unei ședințe, deoarece niciun act normativ nu conferă o asemenea competență mandatului deținut de exponenții puterii executive, iar acreditarea în spațiul public a ideii de existență a acestei solicitări generează riscul depășirii limitelor impuse de principiul separării puterilor în stat și poate fi apreciat ca un element de presiune asupra Consiliului Superior al Procurorilor”.
