Corupţia mare, „anihilată” cu pedepse mici
Mai multe dosare de corupţie la nivel înalt, iniţiate cu mare tam-tam pe parcursul anilor 2016—2017, s-au finalizat în tăcere, cu pedepse non-privative de libertate, adesea, după sentinţe ale primei instanţe care au mulţumit ambele tabere, atât procurorii, cât şi inculpaţii.
Valeriu Triboi, Iurie Chirinciuc, Igor Gamreţki sau Valeriu Didencu sunt doar patru dintre funcţionarii de rang înalt care şi-au „rezolvat” problemele cu justiţia la câteva luni după ce au fost reţinuţi şi anchetaţi penal pentru acte de corupţie, comise pe când exercitau funcţii publice. Aceştia au cerut ca dosarele lor să fie examinate în procedură specială, recunoscând veridicitatea probelor acumulate în cadrul urmăririi penale. În cazurile lui Triboi, Chirinciuc şi Didencu, dosarele s-au încheiat după sentinţele primei instanţe, care nu au fost contestate nici de procurori sau de inculpaţi.
Cum a motivat judecătorul pedeapsa aplicată unui viceministru
Valeriu Triboi, reprezentantul Partidului Democrat din Moldova (PDM) în funcţia de viceministru al Economiei, a ajuns în vizorul organelor de drept pe 31 martie 2017, fiind învinuit că, prin intermediul unor persoane interpuse, a cumpărat o încăpere de 980 m.p. de la Moldtelecom, pe care ulterior a dat-o în arendă SA „Furnizarea Energiei Electrice Nord”. Ambele entităţi aparţineau statului, fiind în subordinea Ministerului Economiei. Ulterior, susţin procurorii, viceministrul, prin abuz de putere, a dat indicaţii unor factori de decizie ai întreprinderii care a primit bunul în arendă să-l repare, din contul ei, în acest scop fiind alocaţi 4 milioane de lei. La scurt timp după reţinere, Triboi şi-a anunţat demisia din Guvern, fiind cercetat în arest la domiciliu, pe tot parcursul examinării cauzei.
Citiți și: (doc) Intermediarii milionarului de la Economie
Sentinţa pe numele fostului viceministru a fost pronunţată în august 2017, în procedură specială. Judecătorul Serghei Lazari, de la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, i-a stabilit o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 750 unităţi convenţionale, echivalentul a 15 mii de lei (amenda a fost aplicată la cursul unităţii convenţionale din perioada comiterii faptei, care era de 20 de lei), cu privarea, pe termen de 5 ani, de dreptul de a ocupa funcţii publice. Măsura preventivă aplicată în privinţa lui Triboi a fost anulată, acesta fiind liber. Deşi sentinţa era cu drept de atac la Curtea de Apel (CA) Chişinău, aceasta nu a fost contestată nici de procuror, nici de avocaţii lui Triboi. „E o mărime prevăzută de legislaţie. Nu vedem motive de contestare”, declara, imediat după sentinţă, procurorul Procuraturii Anticorupţie (PA), Dorin Compan, care a gestionat dosarul penal. Acesta menţiona că Triboi ar fi restituit benevol prejudiciul de aproximativ 2,5 milioane de lei adus statului. Totuşi, conform datelor de la Cadastru, consultate de ZdG în mai 2018, contractul de arendă dintre firma afiliată lui Triboi şi SA „Furnizarea Energiei Electrice Nord” este în vigoare.
„Dat fiind că personalitatea inculpatului nu prezintă primejdie pentru societate, circumstanţele atenuante ale vinovăţiei sale şi anume: acordarea ajutorului la descoperirea infracţiunii comise, căinţa în cele comise, faptul că anterior nu a fost atras la careva răspundere, că prejudiciul material cauzat a fost recuperat, lipsa circumstanţelor agravante ale vinovăţiei, instanţa consideră posibilă corectarea şi reeducarea inculpatului fără izolarea sa de societate, cu aplicarea unei sancţiuni sub formă de amendă”, scrie judecătorul Lazări în sentinţa emisă pe numele lui Triboi. Magistratul a făcut referire şi la faptul că fostul viceministru al Economiei şi-a recunoscut faptele indicate în rechizitoriu şi a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Astfel, conform legii, persoana respectivă beneficiază de „reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amenda”.
Dosarul Chirinciuc, acelaşi judecător, aceleaşi argumente
O soartă similară a avut şi Iurie Chirinciuc, ajuns în atenţia organelor de drept la 27 aprilie 2017, pe când era ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, susţinut de Partidul Liberal (PL). El a fost reţinut odată cu Veaceslav Teleman, şeful interimar de atunci al Administraţiei de Stat a Drumurilor, şi câţiva oameni de afaceri. Potrivit actului de învinuire, Chirinciuc, de comun acord şi în urma unei înţelegeri prealabile cu Teleman, acţionând coordonat, a creat impedimente companiei bulgare „Patstroy JSK” şi subcontractorului ei, SRL „Ecosem Grup”. Ambele erau responsabile de realizarea proiectului de reabilitare a drumului R6 – M1 Ialoveni. Chirinciuc şi Teleman, pentru a obţine cedarea unei părţi a volumului de lucru de la cele două companii în favoarea unor firme afilitate, SRL „Nouconst” şi SRL „Global Trans”, ar fi solicitat, prin intermediari şi cu ajutorul reprezentanţilor agenţilor economici, diverse sume de bani. Chirinciuc a mai fost învinuit că, abuzând de atribuţiile sale funcţionale în interes personal şi a terţelor persoane, la solicitarea verbală a lui Anatolie Plăcintă, cu care era coproprietar al SRL „Lefcons Agro”, sub pretextul construcţiei drumului de acces spre Floreni, a organizat construcţia drumului de acces către SRL „Lefcons Agro”, în lipsa unei licitaţii publice, cu estimarea cheltuielilor la suma de 8,4 milioane de lei.
Toţi figuranţii din dosar însă au scăpat de puşcărie, deşi, iniţial, au primit mandate de arestare. Motivarea pedepselor non-privative de libertate pe numele acestora a fost justificată, ca şi în cazul lui Valeriu Triboi, de judecătorul Serghei Lazări. De această dată, Lazări a argumentat sentinţa în doar câteva alineate, făcând uz de aceleaşi argumente ca şi în cazul fostului viceministru Triboi. „Luând în vedere personalităţile inculpaţilor, care nu prezintă primejdie pentru societate, circumstanţele atenuante ale vinovăţiei lor şi anume acordarea ajutorului la descoperirea infracţiunii comise, căinţa în cele comise, faptul că anterior nu au fost atraşi la careva răspundere, că Iurie Chirinciuc are la întreţinere un copil minor…, instanţa consideră posibilă corectarea şi reeducarea lor fără izolarea de societate”. Judecătorul Lazări a făcut referire la faptul că inculpatul a recunoscut comiterea faptelor indicate în rechizitoriu şi a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale. Astfel, Chirinciuc s-a ales cu o pedeapsă cumulativă de un an şi patru luni de închisoare, o amendă de 750 unităţi convenţionale (15000 lei), cu privarea pe termen de 5 ani de dreptul de a ocupa funcţii publice. Cu aplicarea art. 90 Cod Penal al R. Moldova, instanţa a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de probă de 1 an. Ceilalţi inculpaţi au primit şi ei pedepse de închisoare cu suspendare şi amenzi și nimeni nu a contestat sentința la Apel. În privinţa lui Veaceslav Teleman, a fost disjunsă o cauză penală separată, care nu are încă o finalitate. Conform Procuraturii Anticorupție, Teleman are statut de învinuit.
Dosarul Gamreţki – finalizat, dosarele Chirtoacă şi Grozavu, încă în prima instanţă
Un alt dosar de rezonanţă, iniţiat în 2017 şi finalizat cu o pedeapsă non-privativă de libertate, e cel al parcărilor cu plată din Chişinău, în care, pe rând, au ajuns să fie anchetaţi Nistor Grozavu, viceprimarul de Chişinău, Igor Gamreţki, şeful Direcţiei Transport Public şi Căi de Comunicaţie, iar ulterior, Dorin Chirtoacă, primarul Capitalei şi prim-vicepreşedintele PL. Deşi reţinerile au avut loc în aceeaşi perioadă, singurul dosar care a fost finalizat până acum este cel pe numele lui Gamreţki, care a trecut fulger prin toate instanţele, ulterior acesta fiind audiat ca martor în dosarul lui Chirtoacă, dosar ce se mai află în prima instanţă. Dosarul lui Nistor Grozavu a ajuns în instanţă abia în martie 2018, după ce acesta a numit-o primar interimar pe Silvia Radu, la scurt timp după ce Dorin Chirtoacă şi-a dat demisia în Chişinău fiind anunţate alegeri anticipate.
Igor Gamreţki a fost învinuit, la fel ca Nistor Grozavu şi Dorin Chirtoacă, de fraudarea licitaţiei privind deschiderea în Chişinău a parcărilor cu plată, favorizând o companie controlată prin intermediari de omul de afaceri Alexandr Pincevschi. Potrivit procurorilor, Gamreţki, fost coleg de clasă şi prieten cu Dorin Chirtoacă, i-a propus acestuia să împartă 26% din capitalul social al companiei controlate de Pincevschi şi partenerii săi din Ungaria, firmă care urma să fie desemnată de autorităţi câştigătoarea licitaţiei respective. Ulterior, susţin procurorii, la licitaţie au participat doar două firme, ambele afiliate lui Pincevschi, iar comisia a stabilit câştigătoare compania „Parkleitsystem GmbH”. În prealabil, în urma indicaţiilor lui Pincevschi, angajata acestuia, Tatiana Său, l-a ajutat pe Gamreţki să înregistreze în Cipru compania „Desonia Investment” LTD, pe numele unei persoane interpuse, o rudă a lui Gamreţki, Oigan (Eugen) Pârciu. Ulterior, actele de fondare ale întreprinderii au fost expediate reprezentanţilor „Parkleitsystem GmbH”, care au efectuat modificări în lista asociaţilor, firma controlată de ruda lui Gamreţki deţinând 26% din capitalul social. Modificările au apărut cu doar câteva zile mai devreme de desemnarea firmei „Parkleitsystem GmbH” câştigătoare a licitaţiei.
De ce Gamreţki nu a fost condamnat la închisoare cu executare
Prin sentinţa Galinei Moscalciuc, de la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, din 3 august 2017, Gamreţki era pedepsit cu 2 ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis şi cu privarea, pe termen de 3 ani, de dreptul de a ocupa funcţii publice. Sentinţa urma să fie aplicată după ce devenea definitivă, astfel că Gamreţki a plecat liber de la sediul instanţei, revoltat, făcând declaraţii ameninţătoare. „Dacă mă apuc de scris, o să le pară rău… La mai mulţi mă refer”, a zis Gamreţki, întrebat de jurnalişti dacă se referă la Dorin Chirtoacă. În timp ce pleca, Gamreţki şi-a nuanţat mesajul: „La final o să dau declaraţii. Să aibă grijă fiecare de ceea ce discută… Dacă o să mă aducă la condiţia… o să le pară rău”.
La CA Chişinău, nemulţumirile lui Gamreţki au fost ascultate. La 4 octombrie 2017, este admis apelul declarat, parţial fiind casată sentinţa, cu pronunţarea unei noi hotărâri. Potrivit art. 90, Cod Penal, pedeapsa aplicată acestuia a fost suspendată condiţionat, pe un termen de probaţiune de 3 ani, cu obligaţia ca, în acest răstimp, să nu-şi schimbe domiciliul fără consimţământul organului competent. În rest, sentinţa a fost menţinută. Instanţa de Apel şi-a argumentat soluţia exact ca şi în celelalte dosare de corupţie: „inculpatul a recunoscut vina, s-a căit sincer, anterior nu a fost judecat, are studii superioare, e căsătorit, are la întreţinere doi copii minori, se caracterizează pozitiv, nu se află la evidenţa medicului narcolog şi psihiatru”. Curtea de Apel a considerat că în privinţa sa nu se impune în mod imperativ ca executarea pedepsei să fie în regim real, deoarece „nu trebuie pus accentul în mod deosebit pe rolul punitiv al sancţiunii, în detrimentul celui educativ şi de reintegrare socială, interesul comunităţii fiind ca asemenea fapte să nu se mai repete, iar inculpatul să se reintegreze în societate în spiritul respectării normelor legale indiferent de orice tentaţii”.
Cum a argumentat CSJ anularea interdicţiei de a ocupa funcţii publice pentru Gamreţki
Hotărârea a fost atacată la CSJ şi de procuror, şi de inculpat, care era nemulţumit de pedeapsa complementară, de a fi privat de dreptul de a ocupa funcţii publice pe un termen de 3 ani. La 30 ianuarie 2018, CSJ a respins recursul procurorilor, dar l-a acceptat pe cel al lui Gamreţki. „Rezultând din conţinutul hotărârilor instanţelor de fond, acestea sunt insuficient motivate la capitolul stabilirii pedepsei complementare, făcând doar uz de dispoziţia legală prescrisă, fără a desfăşura concluziile în această parte. De asemenea, nu a fost clar stabilit de care împrejurări specifice ale funcţiei publice deţinute s-a folosit inculpatul la săvârşirea infracţiunii imputate, în contextul în care în fapta constatată s-a făcut referire că inculpatul Gamreţki a fost coleg de clasă cu persoana în privinţa căreia a fost disjunsă cauza penală şi cu care era în relaţii apropiate, şi asupra căreia urma să exercite traficul de influenţă, ceea ce denotă că nu era necesar anume deţinerea anumitei funcţii publice pentru ca inculpatul să aibă posibilitate de a comite infracţiunea imputată”, au motivat magistraţii de la CSJ, Nicolae Gordilă, Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan şi Ion Guzun.
Aceştia au exclus din pedeapsa aplicată de instanţele inferioare sintagma „cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii publice pe un termen de 3 ani”. Astfel, Gamreţki putea reveni în orice funcţie publică, inclusiv la Primărie. În martie 2018, acesta a făcut un prim pas. A obţinut de la Judecătoria Chişinău o hotărâre prin care se anula dispoziţia Silviei Radu de demisie din funcţie. „Angajatorul este obligat să emită un ordin de restabilire în funcţie, pe care îl aduce la cunoştinţa salariatului, sub semnătură, în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii”, preciza judecătoarea Rodica Berdilo. Primăria a refuzat să execute hotărârea, cazul urmând să fie examinat la CA Chişinău.
Didencu, judecat pentru 7 episoade de corupere pasivă, dar liber
Pe 25 mai 2017 era reţinut secretatul Consiliului Municipal Chişinău (CMC), Valeriu Didencu, împreună cu doi consilieri ai CMC, Ghenadie Dumanschi şi Oleg Onişcenco. Procurorii i-au imputat lui Didencu 7 episoade de corupere pasivă, acesta fiind învinuit că a acceptat diferite sume de bani, inclusiv de la consilierii municipali, Oleg Onişcenco şi Ghenadie Dumanschi, pentru a grăbi soluţionarea unor chestiuni de pe ordinea de zi a CMC. Procurora Mariana Leahu a cerut pentru Didencu 5 ani de închisoare cu suspendare, o amendă de 400 mii de lei şi privarea de dreptul de a ocupa funcţii publice şi funcţii de demnitate publică pe un termen de 10 ani.
Audiat, Didencu a declarat că recunoaşte în totalitate comiterea faptelor indicate în rechizitoriu şi a solicitat ca judecata să se facă, la fel ca în cazul celorlalţi funcţionari, în baza probelor administrate în faza urmăririi penale, „care îi sunt cunoscute, le înţelege conţinutul, nu are obiecţii asupra lor şi nu solicită administrarea de noi probe”. Instanţa a constatat că inculpatul regretă sincer cele comise, menţionând că a fost în conflict cu legea penală pentru prima dată „şi a făgăduit că în continuare va avea o comportare corectă, exemplară şi nu va mai comite asemenea fapte”. Judecătoarea Galina Moscalciuc i-a dat, practic, dreptate, aplicându-i o pedeapsă de 2 ani şi două luni de închisoare cu suspendare (pedeapsă solicitată de avocat), o amendă de 155 de mii de lei şi privarea de dreptul de a ocupa funcţii publice pe un termen de 5 ani.
Totodată, în folosul statului au fost confiscaţi 2 mii de USD, 119 mii de lei, 2,3 mii de euro şi o baterie de artificii profesională, considerate obiecte ale infracţiunii. Nici procurorul, nici inculpatul nu au atacat sentinţa la CA Chişinău.
În august, respectiv octombrie 2017, la pedepse non-privative de libertate au fost condamnaţi consilierii municipali, Ghenadie Dumanschi şi Oleg Onişcenco. Au fost judecaţi în procedură specială, scăpând de pedepse dure, alţi actuali sau foşti funcţionari, printre care ex-viceministrul de Interne, Veaceslav Ceban, condamnat la o amendă de 112,5 mii de lei, după ce ar fi cerut, împreună cu finul său de cununie, o mită de 60 de mii de euro (1,2 milioane de lei).
În 2017, numărul persoanelor judecate pentru corupţie în procedură specială s-a dublat
Un studiu privind hotărârile judecătoreşti pe infracţiunile de corupţie, adoptate în 2013-2017, elaborat de fosta judecătoare Raisa Botezatu la comanda Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în cadrul Proiectului „Consolidarea funcţiei de prevenire a corupţiei şi a funcţiei analitice ale Centrului Naţional Anticorupţie (CNA)”, dezvăluie că, în 2016-2017, a crescut considerabil numărul persoanelor anchetate pentru corupţie care au solicitat examinarea dosarelor în procedură specială. În 2017, numărul acestora s-a dublat. Dacă în 2016, din 177 de persoane, 97 au fost judecate în procedură specială, în 2017, din 251 de persoane judecate pentru corupţie, 174 au apelat la procedura specială (69%). Studiul a mai demonstrat că, în ultimii ani, a crescut nivelul de aplicare a art. 90, Cod Penal, care se referă la suspendarea condiţionată a executării pedepsei. „În mai multe cazuri, instanţele nu indică în sentinţă motivele condamnării cu suspendare condiţionată”, constată Raisa Botezatu.
„Sunt frecvente cazurile în care instanţele continuă să invoce ca circumstanţe ce atenuează răspunderea penală lipsa antecedentelor penale, faptul că persoana nu este la evidenţă la narcolog sau psihiatru, deşi pentru persoanele publice aceste circumstanţe sunt irelevante, deoarece Legea serviciului public prevede cerinţe obligatorii pentru a fi numite sau promovate în funcţii publice, ele trebuie să aibă un comportament ireproşabil, să nu aibă antecedente penale”, constată Raisa Botezatu, în studiu.
Şeful PA despre eficienţa pedepselor aplicate în dosarele de corupţie la nivel înalt
L-am întrebat pe Viorel Morari, şeful PA, dacă pedepsele aplicate în ultimii ani în dosare de corupţie la nivel înalt sunt un instrument eficient în combaterea corupţiei. Acesta ne-a răspuns în scris, prin intermediul purtătoarei de cuvânt a instituţiei, Anastasia Mihălceanu. „Este importantă obţinerea sentinţelor în cel mai optimal timp. Atunci când persoana îşi recunoaşte vina, participă activ la descoperirea infracţiunii, recuperează prejudiciul, urmează să i se aplice o pedeapsă mai blândă, comparativ cu acele persoane, a căror vinovăţie a fost stabilită prin probe incontestabile, dar nu îşi recunosc vina şi nu au reparat prejudiciul. Este important ca prin sentinţe să se asigure aplicarea pedepsei penale, repararea prejudiciului cauzat, confiscarea bunurilor provenite din infracţiune şi privarea de dreptul de a ocupa o anumită funcţie. Fiecare caz trebuie tratat ţinând cont de principiul individualizării răspunderii penale. Nu poate fi un singur răspuns la întrebarea dvs. Este important ca pedepsele penale aplicate să fie demotivante şi să aibă efect preventiv atât general, cât şi individual”, a punctat Morari.
Deşi în raportul Procuraturii Generale pentru 2017, la capitolul combaterea corupţiei, cazurile lui Triboi, Chirinciuc, Didencu sau Gamreţki sunt raportate ca şi succese în lupta cu corupţia la nivel înalt, în cadrul audierilor raportului în comisiile parlamentare, Eduard Harunjen, procurorul general, a admis că, în R. Moldova, nu există persoane condamnate pentru corupţie care să se afle în puşcărie.
Ţărnă: „Cu sistemul de amenzi din R. Moldova este avantajos să iei mită în proporţii mari”
Avocata Cristina Ţărnă, ex-vicedirector al CNA, responsabilă de domeniul prevenirii corupţiei, precizează că, „la modul general, în cazurile de corupţie la nivel înalt, ar trebui aplicate pedepse cu închisoare reală, pentru că sunt cazuri de rezonanţă, la care oamenii atrag atenţia, iar efectul preventiv în societate, desigur, ar fi mai mare”. Totuşi, punctează Ţărnă, dacă nu se aplică pedepse privative de libertate, ar trebui identificate alte pedepse eficiente în combaterea şi prevenirea corupţiei la nivel înalt. „Atâta timp cât mărimea amenzii este plafonată, iar mita, în viaţa reală, nu o plafonează nimeni, avem o problemă. Omul de rând, când aude de o mită impunătoare şi o pedeapsă cu amendă de câteva ori mai mică decât mita, se gândeşte că această amendă nu-l va opri să fie corupt. Din acest motiv, unele ţări s-au dezis de amenzile fixe, plafonate, şi au introdus amenzi proporţionale, care pot fi de câteva sute de ori mai mari decât suma mitei. Cred că e o soluţie şi pentru situaţia noastră. Cu sistemul de amenzi din R. Moldova este avantajos să iei mită în proporţii mari”, explică Ţărnă. Aceasta crede că o altă soluţie este excluderea funcţionarilor din sistem pentru o perioadă mult mai mare de timp decât se aplică astăzi în R. Moldova. „În multe alte ţări, dreptul de a ocupa funcţii publice se retrage pe viaţă sau pe o perioadă de 10-15 ani. La noi, instanţele chiar şi la limitele de sus pe care le au, aplică cele mai mici pedepse posibile. Astfel, efectul preventiv nu este prea puternic”, menţionează Cristina Ţărnă.
La rândul său, Mariana Kalughin, expertă la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, constată că, în dosarele de corupţie „e important ca prejudiciul să fie recuperat, iar persoanele să fie excluse din serviciu pentru o anumită perioadă de timp. Totuşi, problema de bază a organelor de urmărire penală este percepţia pe care ne-o lasă, de o activitate selectivă, de urmărire penală selectivă. Asta lasă senzaţia funcţionarilor că regulile sunt, dar nu pentru toţi, iar dacă eşti aproape de partidul de la guvernare, cel care deţine realmente controlul asupra organelor de urmărire penală, reuşeşti să-ţi rezolvi problemele”.
Urmează sentințe și în alte dosare de rezonanță
În următoarea perioadă urmează să fie pronunțate sentințe și în alte dosare inițiate pentru fapte de corupție la nivel înalt pe parcursul anilor 2016-2017. Până atunci, acestea sunt examinate, departe de ochii publicului, în instanțele de judecată, iar unele dosare merg, din amânare în amânare. Dosarul lui Eduard Grama (foto), reținut pe când deţinea funcţia de ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare într-un dosar ce vizează înstrăinarea a 30 de hectare de teren de al Stăuceni, mun. Chişinău, fiind învinuit că a luat mită, a fost trimis în judecată în iunie 2017. Petru Balan, apărătorul acestuia, precizează că examinarea dosarului se mai află la o etapă incipientă. Avocatul susține că, spre deosebire de alți funcționari, Grama nu și-a recunoscut vina și că, în privința sa, nu ar exista probe.
Pe 13 aprilie 2017, după gratii ajunge şi Vitalie Rotaru, ex-preşedinte PLDM al raionului Criuleni, anchetat pentru o infracțiune de corupție comisă pe când era în fruntea raionului. Rotaru a fost învinuit că în 2014 că a estorcat 50 de mii de euro de la managerul unor proiecte europene. Dosarul lui Rotaru a fost trimis în judecată în iulie 2017 și a ajuns la judecătorul Serghei Lazări, care a examinat mai multe dosare de corupție. Doar că, din decembrie 2017, în dosar nu a avut loc nicio ședință, deși au fost programate cel puțin cinci. Toate ședințele au fost amânate pentru că judecătorul se afla în concediu medical, la medic, sau, ultima dată, pe 5 aprilie 2018 „la Centrul Cardiologic la tratament ambulatoriu”, conform informațiilor plasate pe portalul instanțelor de judecată. Următoarea ședință din acest dosar este programată pentru data de 11 mai.
Pe 26 aprilie 2017, după gratii a ajuns şi Iurie Andriuţă, pe atunci preşedinte al r. Criuleni, învinuit că, împreună cu Nicolae Rotaru, fostul administrator al Întreprinderii municipale „Edilitate Criuleni”, a trucat mai multe licitații. Dosarul este examinat nu în Chișinău, ci la Judecătoria Criuleni, fără a avea o sentință. În octombrie 2017, procurorii anticorupţie şi ofiţerii CNA au reţinut-o și pe Maria Cărăuș, care deținea funcția de viceministră a Finanţelor, dar şi trei oameni de afaceri, într-un dosar ce vizează fapte de corupţie, exprimate prin tentativa de trucare a unor licitaţii publice. Cărăuș a plecat din funcție în perioada examinării dosarului, care se află pe masa judecătoarei Daria Sușchevici. Următoarea înfățișare este programată pentru data de 25 mai.
