(Video, doc) Oamenii şi conexiunile din spatele hidrocentralei de pe Răut

Experţii de mediu atrag atenţia că o minihidrocentrală construită pe râul Răut, pe baza unei foste construcții hidrotehnice, nefuncțională încă din anii 1960, ar putea provoca distrugerea celui mai mare râu intern pe care-l are R. Moldova. Autorităţile responsabile de domeniu strâng din umeri, când sunt întrebate de ce evoluează lucrările pe şantierul de pe Răut, deşi afirmă că nu au eliberat vreo autorizaţie prin care minihidrocentrala să fie construită şi să devină funcţională. Deşi procurorii au pornit un proces penal, Ruslan Berlinschi, juristul care gestionează firma care a luat în arendă pe 25 de ani construcţia de pe Răut, afirmă că totul se face după lege. Anterior, pe când activa la Banca Naţională a Moldovei, acesta era acuzat de ex-preşedintele Voronin de implicare într-o „grupare criminală”. În 2010, instanţele de judecată însă au negat afirmaţiile preşedintelui, achitându-l.

La 31 august 2017, localnicii din Căzăneşti, Teleneşti, au bătut alarma, după ce o porţiune a râului Răut care trece prin sat a secat, iar mii de peşti au rămas fără apă, fiind aduşi la mal, morţi. Pescarii satului nu mai prindeau peştele din Răut cu plase sau undiţe, ci îl strângeau, cu sacul, din mlaştina ce se formase. „Acum, apă în Răut este, dar cine se face vinovat de peşti? A murit tot peştele atunci. Nu pot estima cantitatea, dar vă pot spune că unii au dus acasă şi câte 200 kg de peşte”, îşi aminteşte Vasile Sârbu, primar de Căzăneşti. „Evident, problema a apărut pentru că a fost închisă apa la hidrocentrala de la Brânzenii Noi. Cred că apa intenţionat a fost închisă, nu accidental. Au vrut să acumuleze apă în bazinul de acumulare de la hidrocentrală. Am chemat poliţia şi Inspectoratul Ecologic de Stat. Ne-au spus că documentele au fost date la Procuratură. Cred că râul Răut permite funcţionarea unei hidrocentrale, dar nu exclud că, pe viitor, sunt posibile iarăşi asemenea accidente. Când vor avea insuficienţă de apă în bazinul de acumulare, vor bloca iarăşi râul. Dar, debitul Răutului nu creşte. E în scădare”, consideră Vasile Sârbu.

Şef de direcţie la „Apele Moldovei”: „E o construcţie, să-i spunem, ilicită”

Miercuri, 6 septembrie, ZdG şi echipa Centrului Naţional de Mediu, Asociaţia Jurnaliştilor de Mediu şi Turism Ecologic, şi reprezentanţi ai Agenţiei „Apele Moldovei” şi ai Inspecţiei Ecologice Teleneşti au efectuat o vizită la Brânzenii Noi, Teleneşti, pentru a constata impactul hidrocentralei nou construite asupra râului Răut, dar şi asupra mediului. „E o construcţie, să-i spunem, ilicită, fără avizul expertizei ecologice şi fără avizul Inspecţiei Ecologice de Stat. A rămas să se pronunțe Procuratura. Noi am verificat. Nu-i nicio persoană fizică, nici una juridică căreia să-i fi fost atribuită autorizaţie de folosinţă a apei”, susţine Vladimir Ţurcanu, şeful Direcţiei Managementul Resurselor de Apă de la „Apele Moldovei”.

„Se va face un grup de lucru. Dacă se va demonstra că acest obiect e ilicit, va fi demolat de autorităţile locale sau prin judecată”, promite Ţurcanu. „Vom interveni după ce Procuratura îşi va spune verdictul”, a punctat şi Vladimir Lungu, şeful Inspecţiei Ecologice Teleneşti, prezent la discuţie.

A fost pornit proces penal. Experţii critică acţiunile agentului economic

„Cum poţi construi hidrocentrală, iar autorităţile să dea din umeri şi să spună că nu au habar de asta, fără autorizaţie, fără nimic?”, se întreabă Iuliana Cantaragiu, experta Asociaţiei Obşteşti „Centrul Naţional de Mediu”, prezentă şi ea, pe 6 septembrie, la minihidrocentrala de la Brânzenii Noi. „Trebuia să fie evaluat impactul asupra mediului. Până la evaluarea impactului, se face studiu de fezabilitate. E o procedură complicată. Că cel care se ocupă nu ştie de asta, e problema sa, dar legea asta prevede. El trebuia, când a avut ideea, să depună cerere la Comisia de Evaluare a impactului asupra mediului din incinta Ministerului Mediului, care urma să se pronunțe dacă era sau nu nevoie de o evaluare sau nu. Fără asta, nu trebuia să se apuce de construit. Dacă i se spunea că ideea este bună, urma să facă studiul de evaluare a impactului asupra mediului. Personal nu ştiu dacă ei au, cel puţin, proiect tehnic, în care proiectanţii ar ţine cont de ce spun specialiştii de mediu. Sunt necesare şi alte avize. E o procedură anevoioasă”, precizează Cantaragiu. „Evident, Răutul nu ar putea suporta o asemenea hidrocentrală. Ştiu că ideea asta năstruşnică e vehiculată de câţiva ani. De mai multe ori am spus că-i imposibil. Răutul nu are suficientă apă”, zice experta, apreciind că râul e în pericol din cauza construcţiei.

Mihai Uglea, procurorul secţiei investigarea fraudelor contra mediului şi intereselor publice din cadrul Procuraturii Generale (PG) declară că a fost deschis un proces penal legat de construcţia hidrocentralei de la Brânzenii Noi. În următoarele zile, acesta, împreună cu specialişti din domeniu, se vor deplasa la faţa locului, „după care va fi adoptată o hotărâre”, urmând să fie deschis un dosar penal sau emisă o ordonanţă de refuz privind începerea urmăririi penale.

Minihidrocentrala, obţinută de Primăria Brânzenii Noi în urma unui proces

ZdG documentează subiectul construcţiei hidrocentralei de pe Răut din luna iulie 2017, atunci când am fost la faţa locului, găsind câţiva muncitori care finalizau construcţia. Un bărbat care s-a declarat şeful muncitorilor a refuzat să vorbească despre actele de care dispune firma pentru executarea lucrărilor. Conform informaţiilor de la Cadastru, minihidrocentrala amplasată pe teritoriul satului Pistruieni, r. Teleneşti, a ajuns în gestiunea Primăriei Brânzenii Noi în urma unei hotărâri judecătoreşti din noiembrie 2012, după ce Veaceslav Tcaciuc, primarul localităţii, a intentat un proces, cerând recunoaşterea dreptului de proprietate asupra bunului.

Primarul Tcaciuc ne-a spus că, pentru prima dată, de soarta construcţiei de pe Răut s-a interesat Sergiu Russu, reprezentant al unei firme spaniole. „Apoi s-a interesat Ruslan Berlinschi, de la „Expertlab” SRL. Văzând interesul, am format bunul, am demonstrat satelor vecine că e al localităţii Brânzenii Noi şi l-am scos la vânzare”, spune primarul. „Licitaţia a fost organizată în mai 2013. La ea au participat doi concurenţi şi suma s-a ridicat la 200 de mii. Apoi, Ruslan a dat 210 mii, iar spaniolii nu au vrut să mai ridice preţul”, povesteşte Tcaciuc.

Licitaţia anulată, succedată de licitaţie pentru arendă

Rezultatele licitaţiei nu au avut însă o finalitate pentru că, la 20 iunie 2013, Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a depus o cerere de chemare în judecată către Consiliul local Brânzenii Noi, contestând licitaţia. Reprezentanţii Cancelariei de Stat şi-au motivat decizia prin faptul că minihidrocentrala vândută e inclusă în Registrul monumentelor R. Moldova ocrotite de stat, dar şi prin faptul că Primăria şi Consiliul local Brânzenii Noi au comis erori de procedură la organizarea licitaţiei. Deşi Judecătoria Teleneşti a respins pretenţiile Cancelariei, Curtea de Apel Bălţi, iar în octombrie 2014, şi Curtea Supremă de Justiţie, au anulat licitaţia.

Lucrurile însă nu s-au finalizat aici. „Cancelaria de Stat ne-a propus că noi putem da acel bun în arendă. Am publicat alt anunţ şi a avut loc o licitaţie pentru arendă. La arendă, Russu nu a mai participat. A venit doar Berlinschi, de la „Expertlab””, continuă Veaceslav Tcaciuc. Astfel, firma condusă de Berlinschi, dar reprezentată la licitaţie de Natalia Cazacu, partenera de viaţă a acestuia (soţia lui Berlinschi, conform primarului), şi-a adjudecat construcţia de pe Răut pentru următorii 25 de ani pentru o plată anuală de 37,5 mii de lei. Licitaţia a pornit de la 25 de mii de lei pe an. Astfel, la 23 noiembrie 2015, la Cadastru este înregistrat contractul de locaţiune semnat pe 19 noiembrie 2015 între Primăria Brânzenii Noi şi „Expertlab” SRL. Înţelegerea ar trebui să expire în noiembrie 2040. „Au început să lucreze la construcţie prin 2016. Din câte am înţeles, e aproape finalizată”, zicea Tcaciuc în iulie 2017.

Totuşi, deşi a obţinut în arendă construcţia hidrotehnică din Brânzenii Noi, „Expertlab” nu s-a mulţumit cu atât. În iulie 2016, firma a acţionat în judecată Primăria Brânzenii Noi, cerând să fie executată o decizie a Judecătoriei Teleneşti din 2013, care legaliza rezultatele licitaţiei prin care construcţia a fost vândută cu 200 de mii de lei, licitaţie ce ulterior avea să fie anulată. Şi Judecătoria Teleneşti, şi Curtea de Apel Bălţi nu au crezut în demersul „Expertlab”, respingându-l.

Firma care gestionează proiectul, 13 milioane din activităţi juridice

„Expertlab” SRL a fost înregistrată oficial la Camera Înregistrării de Stat (CÎS) pe 1 aprilie 2010 de Svetlana Mantaluţa şi Natalia Cazacu, ambele cu câte 50% din capitalul social, unul standard, de 5400 de lei, Mantaluţa fiind numită administratoare. La scurt timp, în această funcţie ajunge cetăţeanul Germaniei, Kitay Orkun Nafi, care renunţă la poziţie în câteva săptămâni. În septembrie 2011, Natalia Cazacu devine administratoare, iar peste câteva zile, pe 30 septembrie 2011, Ruslan Berlinschi devine asociat unic al „Expertlab”, cu 100% din capitalul social. Peste două luni, Berlinschi depune cerere de majorare a capitalului social, incluzând aici un teren de pe şoseaua Balcani 1, cu o valoare estimată la 1 milion de lei, pe care-l deține. În noiembrie 2013, executorul judecătoresc Vladimir Bezede emite o încheiere prin care anunţă că la el se află un titlul executoriu prin care Berlinschi era somat să plătească 4204 lei, bunurile „Expertlab” fiind puse sub sechestru. La scurt timp, Berlinschi a achitat amenda, iar în mai 2016 acesta devine administrator al companiei. La început de 2017, firma îşi schimbă adresa juridică, trecând dintr-un birou închiriat din str. Melestiu, în clădirea de pe şoseaua Balcani, construită pe terenul care-i aparţine lui Ruslan Berlinschi din 2010, în urma unei încheieri a Judecătoriei Buiucani din decembrie 2009. În acelaşi an, acesta obţine şi dreptul de proprietate asupra terenului care, în 2011, e trecut în posesia firmei „Expertlab”.

Conform informaţiilor de la CÎS din septembrie 2017, „Expertlab” are un capital social de 1,0054 milioane de lei. În 2012, dată la care firma a prezentat ultimul raport financiar, aceasta declara venituri din vânzări de 13,78 milioane de lei, principalele activități fiind „ale birourilor şi serviciilor de consultaţii juridice (inclusiv ale avocaţilor particulari)”. Deşi a construit o minihidrocentrală, printre alte activităţi ale firmei sunt activităţile juridice, activităţile din domeniul evidenţei contabile sau de intermediere pentru vânzarea unui asortiment larg de mărfuri.

Litigiile „Expertlab”. Unul cu CFM, după ce i-a livrat ţigarete

În ultimii ani, firma care edifică hidrocentrala a fost implicată într-un şir de litigii financiare. În 2017, ea a obţinut, printr-o decizie a primei instanţe, o datorie de 6 mii de lei. În 2016, firma s-a judecat cu alte 2 companii, „Ecruisaj” SRL şi „Mega Press” SRL, tot pentru datorii. Pe portalul instanţelor de judecată, hotărârile instanţelor din aceste litigii fie nu sunt publicate, fie sunt depersonalizate. Un alt litigiu în care figurează „Expertlab” SRL, tot financiar, cu „Amaliteia” SRL, se află pe rol la Curtea de Apel Bălţi.

„Expertlab” SRL a fost implicată şi într-un litigiu cu ÎS „Căile Ferate ale Moldovei” (CFM). În iunie 2016, firma lui Ruslan Berlinschi a acţionat în judecată CFM, solicitând încasarea unei datorii de 115 lei, a unei dobânzi de întârziere în mărime de 9,2 mii de lei, dar şi a unei penalităţi de 68,7 mii de lei, după ce, în 2013, a încheiat cu instituţia statului un contract de vânzare şi livrare a ţigaretelor pentru vagoanele restaurant. Reprezentanţii „Expertlab” şi-au motivat decizia prin faptul că CFM a achitat datoria iniţială, de 339 mii de lei, abia la 1 ianuarie 2016, încălcând termenii contractuali. Deşi prima instanţă i-a satisfăcut solicitarea, în aprilie 2017, Curtea de Apel a admis recursul CFM, anulând decizia primei instanţe. Conform informaţiilor disponibile la sediul companiei, dar şi pe un site de anunţuri, „Expertlab” este şi distribuitorul oficial al băuturii „Monster Energy” în R. Moldova. În iulie 2017, Ruslan Berlinschi a fondat firma „Hidroelectrica”, cea care va gestiona, ulterior, hidrocentrala de la Brânzenii Noi.

 

Acuzaţiile lui Voronin, dosarul penal şi achitarea lui Berlinschi

Ruslan Berlinschi, cel care gestionează „Expertlab” SRL, a ajuns pentru prima dată în atenţia opiniei publice în 2008, pe când activa la Banca Naţională a Moldovei (BNM). Într-o şedinţă a Consiliului Suprem de Securitate, desfăşurată în prezenţa presei, preşedintele de atunci, Vladimir Voronin, declara, bazându-se pe o informaţie a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), actualul Centru Naţional Anticorupţie (CNA), că opt acţionari ai „Moldova Agroindbank” (MAIB) ar fi fost deposedaţi ilegal de acţiuni în valoare totală de 8 milioane de lei de către o „grupare criminală” formată din „judecători, avocaţi, feciori de judecători, colaboratori ai BNM”, prin scheme frauduloase. Voronin a dat atunci şi nume: angajatul BNM, Ruslan Berlinschi, acuzat de şeful statului că ar fi oferit ilegal lista acţionarilor MAIB, şi cinci judecători de la Judecătoria Râşcani: Vera Panainti, Gheorghe Gorun, Valeriu Gâscă, Ion Timofei şi Igor Vornicescu, care ar fi emis hotărâri neîntemeiate în baza contractelor şi depoziţiilor false.

Ulterior, directorul de atunci al CCCEC, Sergiu Puşcuţa, actualul şef FISC, detalia pentru ziarul „Flux”, precizând că „pentru a intra în posesia acţiunilor, grupul de persoane ar fi apelat la câteva persoane nevoiaşe, unele cu antecedente penale. „Persoanele nevoiaşe au iniţiat, în baza unor contracte fictive, procese de judecată împotriva foştilor deţinători de acţiuni, sub pretextul că aceştia din urmă le-ar fi datori. Instanţa de judecată le-a dat câştig de cauză, iar acţiunile „Moldova Agroindbank” le-au fost transmise în contul presupuselor datorii, de a căror existenţă foştii proprietari ai acţiunilor nici nu ştiau”.

Judecătorii despre care vorbea Voronin şi-au continuat activitatea. Conform unui extras din sentinţă, oferit de Ruslan Berlinschi, din lista lui Voronin, singurul care a fost judecat a fost actualul gestionar al „Expertlab”. Prin sentinţa emisă de judecătorul Victor Boico de la Judecătoria Buiucani, la 6 iulie 2010, acesta era achitat, după ce a fost învinuit în baza unui articol exclus între timp din Codul Penal, dar şi pentru spălarea banilor şi falsificarea probelor. Berlinschi a fost achitat „pe motivul constatării circumstanţelor ce condiţionează excluderea urmăririi penale şi deoarece acţiunile inculpatului nu întrunesc semnele componente ale infracţiunilor imputate”.

Tot atunci, măsura preventivă pe numele său, obligarea de a nu părăsi ţara, a fost anulată. Totodată, instanţa a anulat o încheiere a Judecătoriei Buiucani din 2007 prin care 25 de acţiuni ale MAIB şi 79 de acţiuni ale „Exiton Bon”, care aparţineau lui Berlinschi, erau puse sub sechestru, dar şi o altă încheiere prin care „Eximbank” i se interzicea eliberarea către Berlinschi a sumei de 982 mii de lei. Tot prin sentinţă s-a anulat sechestrul pe 426 de acţiuni deţinute de mama lui Berlinschi la MAIB, sechestrul pe câteva terenuri deţinute de aceasta, dar şi pe 40% din capitalul social al „Transfactor” SRL. Deşi în dispozitivul sentinţei nu se precizează care era legătura dintre Berlinschi şi această firmă, astăzi, într-un litigiu financiar pe care „Transfactor” SRL îl are cu „Şel şi C”, condusă de Victor Şelin, aceasta e reprezentată de Natalia Cazacu, partenera de viaţă a lui Berlinschi. Sentinţa Judecătoriei Buiucani emisă pe numele lui Berlinschi nu a fost atacată de procurorii Victor Brânză şi Dorin Compan la Curtea de Apel, ea devenind definitivă şi irevocabilă la 21 iulie 2010.

CV-ul şi activitatea omului care gestionează proiectul minihidrocentralei

În vârstă de 41 de ani, Ruslan Berlinschi a activat la BNM în anii 2002-2011, conform unui răspuns oferit de instituţie pentru ZdG. Iniţial, a fost consultant juridic coordonator al Secţiei asigurarea legală a operaţiunilor în activitatea economică externă din cadrul Direcţiei Juridice. În 2003, devine consultant juridic principal în aceeaşi secţie, iar în 2007 ajunge şef al Secţiei asigurare legală a operaţiunilor în activitatea economică externă din cadrul Direcţiei Juridice. A fost disponibilizat în februarie 2011, pe motiv de reducere a statelor de personal. Ulterior, a activat la „Metalferos”, „Tutun CTC” şi CFM, trei întreprinderi strategice ale statului.

În mai 2017, Berlinschi a reprezentat două companii la licitaţiile organizate de Banca de Economii a Moldovei (BEM) pentru vânzarea a două construcţii ale băncii, amplasate în Şoldăneşti şi Străşeni. Iniţial, firmele reprezentate de el, „Info-Trust Consulting”, condusă şi fondată de Marin Prisăcaru, şi „Metropolitan Construct” SRL, fondată de off-shore-ul cipriot „Katsiaco” SRL şi condusă de Anatolie Blonschi, au câştigat licitaţiile. Ambele licitaţii, ulterior, au ajuns în atenţia BNM, una dintre ele fiind anulată, cea de-a doua fiind în proces de evaluare.

Un off-shore din Cipru şi ciprioţii cu fotografii şi relaţii la Chişinău

Off-shore-ul cipriot „Katsiaco” SRL a mai fondat, în R. Moldova, compania „Metropolitan Construct Solutions”, lichidată între timp. Firma a fost administrată de Carolina Andriuţă, care a administrat, până în 2015, firma „Hidroenergie Cons”. În prezent, proprietar şi administrator al acestei firme este Fiodor Vasilicov, socrul deputatului Vladimir Andronachi. Şi Anatolie Blonschi, care conduce „Metropolitan Construct” SRL, reprezentată la licitaţia BEM de Ruslan Berlinschi, are legături cu familia deputatului Andronachi. Blonschi este, în acte, administrator la „Individual Auto”, la care Fiodor Vasilicov, socrul deputatului, a devenit, în mai 2017, singurul proprietar. SRL-ul este înregistrat într-o clădire de pe bd. Grigore Vieru, deţinută de soţii Vladimir şi Nadejda Andronachi.

Off-shore-ul cipriot „Katsiaco” SRL, înregistrat în 2013, e administrat de „C. Argyrou & Associates” şi de Rodoula Konstantinou. Această firmă a fondat, la rându-i, compania „Investar Investments Limited” din Cipru, proprietara firmei „Business Agreement” din Chişinău, despre care ZdG a scris anterior că deţine „Casa Albă”, o clădire impresionantă, atribuită lui Vladimir Plahotniuc. Rodoula Konstantinou este cea care l-a împuternicit prin procură pe Iuri Luncaşu, un apropiat al liderului PDM, Vlad Plahotniuc, să gestioneze în R. Moldova firma „Business Agreement”. Christos şi Rodoula Konstantinou, şefii „C. Argyrou & Associates”, apar în fotografii comune, la Chişinău, cu Vladimir şi Nadejda Andronachi.

Andronachi: „Cu dl Berlinschi în proiectul acesta nu am absolut nimic”

Deşi ZdG deţine informaţia că deputatul Vladimir Andronachi s-ar fi interesat, la Ministerul Mediului, de subiectul construcţiei minihidrocentralei de la Brânzenii Noi, nici Valeriu Munteanu, nici Vladimir Andronachi şi nici Ruslan Berlinschi nu au recunoscut implicarea deputatului în afacere. „Nu am fost nicăieri, nu cunosc nimic. Greşiţi”, ne-a zis Andronachi. Întrebat dacă îl cunoaşte pe Berlinschi, deputatul a precizat: „eu nu am nicio legătură cu proiectul acesta şi nici cu dl Berlinschi în proiectul acesta nu am absolut nimic. Mai mult nu pot spune nimic. Sunt peste hotare, la o întâlnire”, ne-a zis alesul poporului. Pe o reţea de socializare, Natalia Cazacu, partenera de viaţă a lui Berlinschi, nu-şi ascunde relaţiile de prietenie cu familia Andronachi.

Cu Ruslan Berlinschi ne-am întâlnit luni, 11 septembrie, şi am discutat o oră, fără a înregistra discuţia. La final, acesta ne-a cerut să-i trimitem întrebările, pentru a se pregăti, urmând să ne întâlnim a doua zi, pentru a filma şi înregistra dialogul despre construcţia hidrotehnică de pe Răut. Doar că, a doua zi, Berlinschi ne-a transmis câteva răspunsuri în scris, precizând că nu doreşte să fie înregistrat sau filmat, răspunsurile indicate în document fiind singurele pe care ni le poate oferi. Deşi l-am întrebat şi despre implicarea lui Andronachi în acest proiect, Berlinschi a evitat să răspundă.

Berlinschi: Proiectul se realizează din surse financiare proprii

„Nu am să fac referire la relaţiile mele, la prietenii şi la cunoştinţele mele”, ne-a zis Ruslan Berlinschi, referindu-se la Vladimir Andronachi. „Dacă dl Munteanu şi dl Andronachi au o problemă între ei, să şi-o rezolve, fără ca eu să fiu implicat”, a punctat acesta. Berlinschi ne-a prezentat un document semnat de Valeriu Munteanu, ex-ministru al Mediului, din noiembrie 2015, prin care acesta îşi dădea acordul privind semnarea contractului de locaţiune între Primăria Brânzenii Noi şi „Expertlab” SRL pentru minihidrocentrala localităţii. Este, de fapt, un răspuns semnat de Munteanu la o interpelare adresată de primarul de Brânzenii Noi, care-i cerea „eliberarea acordului pentru încheierea contractului de locaţiune între primărie şi „Expertlab SRL”.

„Sunt asociat unic şi administrator al „Expertlab” SRL. Respectiv, activitatea asociaţiei e realizată de mine, inclusiv în partea ce se referă la proiectul de reutilare a minihidrocentralei electrice de la Brânzenii Noi. Contractul de locaţiune a construcţiei hidrotehnice a fost semnat cu avizul şi acordul ministrului Mediului de atunci. Proiectul se realizează din surse financiare proprii… La această etapă, deţinem actele necesare reutilării tehnologice”, ne-a scris Berlinschi. „Nu cunosc niciun înscris pertinent şi admisibil care ar confirma decesul peştilor, cantitatea acestora şi legătura cauzală între reutilarea tehnologică şi decesul peştelui. Cunosc foarte mulţi oameni care sunt mulţumiţi de realizarea acestui proiect. Reutilarea tehnologică a minihidrocentralei electrice nu va avea consecinţe asupra factorilor de mediu, deoarece proiectul îşi propune schimbarea utilajului cu unul modern, produs de un producător european”. În acest sens, Berlinschi ne-a informat că turbinele au fost aduse de la compania austriacă Wasserkraft GmbH & Co KG.

„Dl Andronachi nu a fost niciodată la Ministerul Mediului. Îl cunosc doar din Parlament”, zice Valeriu Munteanu. Cât despre documentul prin care-şi elibera acordul ca imobilul de pe Răut să fie dat în locaţiune, fostul ministru a declarat că „în urma inventarierii fostelor construcţii hidrotehnice de pe r. Răut, s-a constatat că unele au ajuns în proprietatea autorităţilor publice locale, altele – aveau statut incert, iar scrisoarea respectivă stabilea doar faptul că acea construcţie hidrotehnică era în proprietatea APL şi că poate fi transmisă, la dorinţă, altcuiva. Pe perioada mandatului la Ministerul Mediului, nu a fost eliberat nici un acord de mediu pentru reabilitarea construcţiilor hidrotehnice, mai ales că nu a fost prezentat nici un proiect de execuţie, sau altă documentaţie aferentă”, zice Munteanu.

„Expertlab” SRL a acționat în judecată Inspectoratul Ecologic de Stat, solicitând eliberarea actelor necesare funcționării minihidrocentralei.  Prima ședință este programată în luna octombrie 2017.

Tot la subiectul minihodrocentralelor, în 2016, Guvernul a decis să treacă în proprietatea Agenției „Apele Moldovei” două minihidrocentrale vechi, nefuncționale tot din anii 1960, amplasate în satul Căzănești, Telenești, și Piatra, r. Orhei. Dacă primarul din Căzănești susține că la minihidrocentrala din Căzănești nu se întreprind acțiuni de preluare, responsabilii de la Primăria s. Piatra ne-au comunicat că s-ar pregăti actele pentru scoaterea bunului la licitație.

Conform documentului, Agenția „Apele Moldovei” va putea reconstrui și pune în exploatare microhidrocentralele situate pe cursul râului Răut, în satul Căzănești, raionul Telenești și satul Piatra, raionul Orhei. Acest fapt va permite valorificarea optimă a resurselor de apă, sporirea capacității interne de producere a energiei și creșterea ponderii producţiei de energie electrică din surse regenerabile, priorități stipulate în Strategia naţională de dezvoltare „Moldova 2020”.