(foto, doc) Anticorupţie cu procurori milionari
Cinci procurori s-au înscris în cursa pentru şefia Procuraturii Anticoruptie. Doi dintre aceştia deţin, direct sau prin intermediul familiilor, averi impresionante. În 2010, un candidat la funcţia de procuror anticorupţie a vândut un teren pe care-l cumpărase cu doi ani mai devreme, fiind deja procuror, cu aproape 20 de milioane de lei. Un alt candidat construieşte acum, prin intermediul unei firme deţinute de tatăl şi soacra sa, un bloc cu nouă niveluri în Chişinău.
Ştefan Şaptefraţ, procurorul interimar al Procuraturii de Transport, Ion Dulgheru, adjunctul procurorului sectorului Centru, Roman Eremciuc, adjunctul procurorului sectorului Botanica, Viorel Morari, actualul şef al Secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) şi ale Serviciului Vamal (SV), şi Ruslan Caraivan, procurorul UTA Găgăuzia, sunt cei cinci candidaţi care şi-au depus dosarele pentru funcţia de procuror-şef al Procuraturii Anticorupţie (PA).
Casă de lux şi tranzacţie de milioane
Ştefan Şaptefraţ este, din octombrie
2014, procuror interimar al Procuraturii de Transport. În vârstă de 52 de ani, Şaptefraţ este unul dintre cei mai prosperi procurori. Împreună cu soţia sa, Elena Cobzac, locuieşte într-un imobil la Tohatin, mun. Chişinău, construit încă în anii 2000.
În iunie 2008, fiind procuror în secţia nr.1, Direcţia control al urmăririi penale, Şaptefraţ a cumpărat de la SRL „NourCo” un teren cu o construcţie nefinalizată pe str. Sarmizegetusa, 53 din Chişinău contra 11,65 milioane de lei, deşi salariul său de funcţie era de doar câteva mii de lei pe lună. Despre tranzacţia procurorului a aflat conducerea Procuraturii Generale (PG), iar peste trei luni, în septembrie 2008, acesta era eliberat din funcţie, din proprie iniţiativă, conform unui ordin al procurorului general. La scurt timp după plecarea din organele Procuraturii, Şaptefraţ procură un alt teren la Mileştii Mici, Ialoveni, plătind 6,37 milioane de lei, dar şi un teren agricol de 1,3 ha.
În decembrie 2008, acesta obţine
licenţă de avocat, dar peste jumătate de an revine în procuratură, în funcţia deţinută anterior, cea de procuror în secţia nr.1, Direcţia control al urmăririi penale. La scurt timp după revenirea în PG, în urma unor articole din presă, Colegiul Disciplinar din cadrul PG iniţiază pe numele procurorului Şaptefraţ o procedură disciplinară, după ce acesta nu ar fi prezentat declaraţii cu privire la venituri şi proprietate după plecarea din organele procuraturii, nici la reangajare. În februarie 2010, procedura disciplinară a fost încetată, pe motiv că expirase termenul legal de aplicare a sancţiunii. Totuşi, cel mai probabil, în urma acestui caz, în aprilie 2010, Şaptefraţ este delegat pentru o lună la Procuratura Soroca. La sfârşit de aprilie 2010, acesta pleacă din nou din sistem în baza unei alte cereri de demisie.
A vândut terenul cu 19,5 milioane de lei
Fiind avocat, în octombrie 2010, Ştefan Şaptefraţ vinde terenul şi construcţia de pe str. Sarmizegetusa nr. 53, procurate în 2008, Întreprinderii cu Capital Străin „Shan Lian International Group”, proprietara Centrului Comercial „Megapolis”, contra 19,5 milioane de lei, obţinând un profit de 8 milioane de lei. Astăzi, terenul vândut de procurorul Şaptefraţ aparţine companiei de construcţii Kirsan, aceasta cumpărându-l în iunie 2015. Cel mai probabil, în curând, acolo vor fi înălţate mai multe blocuri de locuit.
În decembrie 2013, Şaptefraţ îşi suspendă activitatea de avocat şi revine în Procuratură, fiind numit, la câteva luni de la revenire, în octombrie 2014, procuror interimar al Procuraturii Transporturi, funcţie pe care o deţine şi în prezent.
Potrivit declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate pe 2014, procurorul Ştefan Şaptefraţ deţine, pe lângă casa în care locuieşte, alte câteva construcţii, cumpărate în 2009. În ultima sa declaraţie depusă, acesta nu indică nicio maşină, deşi, în actele precedente, depuse la reangajarea în procuratură, preciza că ar conduce, prin comodat, o Honda CRV şi un Volkswagen Multivan.
Împrumuturi de 11 milioane şi proces cu Fisc-ul
În octombrie 2014, procurorul Şaptefraţ 
declară că vinde cota-parte din firma „Vera-Trofim” SRL, pe care o deţinea, cu doar 10 mii de lei, deşi aceasta are un capital social de peste 400 mii de lei şi deţine un frigider pentru păstrarea fructelor şi legumelor la Piatra Albă, Ialoveni. Cu o lună înainte de a-şi vinde afacerea, acesta primeşte însă 6,7 milioane de lei de la acest SRL, bani care îi împrumutase firmei în 2011.
În 2013, în conturile procurorului au mai intrat 370 mii de lei în urma unei decizii judiciare, după ce, în martie 2012, acesta a acţionat în judecată Inspectoratul Fiscal de Stat pentru restituirea sumei achitate în plus, precizând că, în urma tranzacţiei din octombrie 2010 cu terenul de pe str. Sarmizegetusa, a achitat prea mulţi bani ca şi impozit. Toate instanţele de judecată i-au dat dreptate lui Şaptefraţ, obligând Fisc-ul să-i restituie peste 300 mii de lei, inclusiv penalităţi.
În anii 2010-2012, pe când nu activa în Procuratură, Şaptefraţ, împreună cu reprezentanţii familiei sale, au acordat împrumuturi de aproape 11 milioane de lei, fără termen şi fără dobândă. Informațiile despre persoanele fizice sau juridice care au primit banii sunt însă blurate.
Firmele nedeclarate ale soţiei şi fiul de la INJ
Procurorul Şaptefraţ nu are înregistrat, astăzi, pe numele său, niciun SRL. Acesta însă a omis din declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi firma „Elizeu Group” SRL, la care figurează printre fondatori, cu 33%, soţia sa, Elena Cobzac, Ivan Şaptefraţ, fratele său, dar şi Gheorghe Graur, nume similar cu al unui procuror de la Procuratura Criuleni. Candidatul la funcţia de şef al PA nu a indicat nici faptul că soţia sa este administratoarea Întreprinderii Mixte „Stelimar Com”, cu activităţi în comerţ. Firma este fondată de fiica procurorului, Maria, dar şi de un cetăţean ucrainean, Severian Gheras, şi are adresa juridică în casa procurorului din Tohatin.
Unul dintre copiii procurorului, Ştefan Şaptefraţ (poartă numele tatălui), a fost înmatriculat în 2015 la Institutul Naţional al Justiţiei, urmând, la absolvire, în 2017, să candideze pentru o funcţie de procuror. În decembrie 2011, un alt fiu al procurorului, Andrei, a primit de la părinţi, în urma unui contract de donaţie, un apartament de aproape 100 m.p. în sectorul Ciocana, Chişinău.
Familia candidatului care a ridicat un bloc de locuit
Ion Dulgheru, alt pretendent la şefia PA, este adjunct al procurorului sect. Centru, Chişinău. La fel ca şi contracandidatul său, Ştefan Şaptefraţ, Dulgheru deţine în proprietate mai multe bunuri de milioane. Fratele acestuia, Andrei, este şi el procuror la Procuratura Râşcani, Chişinău. În decembrie 2014, ZdG scria că familia celor doi procurori construieşte un bloc locativ cu nouă etaje pe str. Constantin Vârnav, Chişinău, bloc amplasat pe un fost teren de joacă, spre nemulţumirea locatarilor din zonă. După acel articol, Comisia Naţională de Integritate (CNI) nu doar că nu s-a autosesizat pentru a investiga averea celor doi procurori care construiesc blocul locativ la câteva sute de metri de casa de milioane a preşedintelui CNI, Anatolie Donciu, dar, contrar legii, nici nu au publicat declaraţia lui Dulgheru cu privire la venituri şi proprietate pe anul 2014. Reprezentanţii CNI nu au putut explica de ce declaraţia de avere a procurorului Dulgheru, astăzi candidat la şefia PA, lipseşte pe site-ul www.cni.md.
În martie 2016, la un an şi jumătate de la demararea lucrărilor, casa înălţată de „Sky Home Lux”, companie fondată (iunie 2014) de Vasile Dulgheru (97,89%), tatăl procurorilor Ion şi Andrei Dulgheru, şi Galina Bogdan (2,1%), soacra lui Ion, acum pensionară, fostă asistentă medicală la Teleneşti, e deja ridicat, muncitorii lucrând la faţadă. Apartamentele se vând în special prin intermediul unei firme imobiliare, preţul unui metru pătrat fiind de circa 600 de euro. Datele de pe panoul informativ amplasat lângă şantier arată că edificarea blocului a început în octombrie 2014 şi urmează a fi încheiată în decembrie 2016. Firma vinde apartamente cu 1-2 camere.
Maşina de la şantier şi procedura disciplinară
Terenul pe care se înalţă blocul a
intrat în posesia familiei Dulgheru în urma unei decizii a Consiliului Municipal Chişinău din 13 mai 2014, care a dat curs solicitării lui Vasile şi Galina Dulgheru de cumpărare a terenului aferent apartamentului pe care soţii Dulgheru îl deţin în zonă. Suma plătită a fost de 102 017 mii de lei pentru 650 m.p. de teren, deşi preţul său de piaţă era de câteva ori mai mare. În 2012, până a-l cumpăra, familia Dulgheru a luat acest teren în arendă.
Deşi în 2014, procurorul Ion Dulgheru nega faptul că ar avea vreo legătură cu construcţia acestui bloc, ZdG l-a surprins, la volanul unui Mercedes cu numerele C OO 877, pe şantier, discutând cu muncitorii. Printre altele, în 2011, acest automobil fusese implicat într-un
scandal rutier la Ciocana, care a ajuns ulterior să fie discutat la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). În mai 2011, pe numele lui Ion Dulgheru a fost iniţiată o procedură disciplinară pentru ignorarea Codului de Etică al Procurorului. Temei pentru iniţierea procedurii a fost plângerea depusă de I. Chirilov, care reclama faptul că, pe 9 mai 2011, deplasându-se cu automobilul pe str. Alecu Russo, şoferul Mercedesului cu numerele C OO 877 a încercat să-l depăşească neregulamentar, creând o situaţie de accident. „Ulterior, şoferul Mercedesului şi unul dintre pasageri, care s-a dovedit a fi procurorul Ion Dulgheru, i-au aplicat mai multe lovituri”, se spune în hotărârea CSP. Dar, circumstanţele invocate nu s-au adeverit, după ce au fost verificate de Comisariatul de Poliţie Ciocana. Dimpotrivă, I. Chirilov, care a depus plângerea, a fost cel tras la răspundere administrativă. Astfel, procedura disciplinară împotriva lui Dulgheru a fost încetată.
Venituri de milioane din donaţii
În declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pe anul 2013, singura disponibilă pe site-ul CNI, procurorul Ion Dulgheru a indicat, împreună cu soţia, venituri din salariu de 250 mii de lei şi de 500 mii de lei din vânzarea unui imobil. Tot în 2015, Dulgheru a beneficiat de donaţii de aproximativ 800 de mii de lei (!). Acesta deţine, împreună cu soţia, două terenuri şi 8 clădiri (!), dintre care două spaţii locative, dar şi două maşini: un Renault şi un Mercedes. Dar, cu venituri de milioane, Ion Dulgheru are datorii. Una, de 300 de mii de lei, din 2008, şi alta, de 53 mii de euro (aproximatv 1 milion de lei), din 2011. Fiind practic milionar, Dulgheru a beneficiat de un apartament pentru procurorii fără locuinţe în blocurile de pe str. Melestiu, în cadrul unui proiect în care angajaţii procuraturii au plătit doar 340 de euro pentru 1 m.p.
În declaraţia analogică a fratelui său, Andrei Dulgheru, găsim, la fel, donaţii de 420 de mii de lei, primiţi în 2013. În 2011, soţia acestuia a primit, tot din donaţii, 180 mii de lei şi 5 mii de euro. Procurorul Dulgheru are şi el datorii, una, de 20 mii de euro, din 2011, şi alta, din 2012, de 81 mii de euro. Andrei Dulgheru deţine şi trei bunuri imobile, două dintre care se regăsesc şi în declaraţia lui Ion Dulgheru, semn că cei doi fraţi le gestionează împreună. În declaraţia de avere pe 2014, Andrei Dulgheru indică aceleaşi donaţii ca şi în anul precedent, plus alţi 12 mii de euro, primiţi de soţie, dar şi datorii de 101 mii de euro, contractate în 2011-2012, fără termen şi fără dobândă.
„Războiul” Morari-Pântea
Viorel Morari, al treilea pretendent, 
este şef al Secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi ale SV. Anterior, Morari a condus PA, din postura de interimar, timp de jumătate de an, fiind demis în ianuarie 2013, după plecarea lui Valeriu Zubco şi instalarea în fruntea PG a lui Andrei Pântea. Ex-procurorul general interimar l-a învinuit atunci pe Morari de nereguli în activitate, solicitând Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) iniţierea unei proceduri disciplinare pe numele acestuia. În aceeaşi perioadă, şi Viorel Morari a depus la CSP o plângere pe numele lui Pântea. Ambele sesizări, însă, au rămas fără rezultate. Totuşi, cel care a plecat, într-un final, din PG a fost Pântea, în urma mai multor acuzaţii care i-au fost aduse.
În schimb, după plecarea din PA, cariera lui Morari a fost în ascensiune, fiind numit, după câteva derogări, şef al Secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi ale SV. În decembrie 2013, Morari a fost ales, la Adunarea Generală a Procurorilor, în calitate de membru al Colegiului de Calificare, iar la scurt timp a fost ales în funcţia de preşedinte al acestui Colegiu.
Părinţii procurorului, cu firmă de milioane şi două apartamente
Viorel Morari, conform declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate pe anul 2014, declară un salariu de 135 mii de lei şi venituri de 74 de mii din activităţi didactice. Morari mai declară că, anul trecut, părinţii i-au acordat un ajutor material în sumă de 27,7 mii de lei. Totodată, acesta declară două apartamente, de 49 şi 99 m.p., pe care le deţine prin contract de locaţiune, dar şi patru automobile, toate dobândite în 2013 şi toate obţinute prin contracte de folosinţă: o Skoda Octavia, două Land Rover Freelander şi un Volvo XC 90. În 2014, procurorul a luat două credite, unul în valoare de 15 mii de euro şi altul de 15 mii USD, pentru 15 ani, cu o rată a dobânzii de 0%.
Părinţii candidatului la funcţia de şef al PA deţin două apartamente în Chişinău, unul de 33 m.p., cumpărat în 2012, şi altul, pe str. Lev Tolstoi, de 88,9 m.p., procurat în 2010, în care părinţii procurorului au investit începând cu 2008. În 2013, Eugenia Morari, mama pensionară a lui Viorel Morari, a fondat firma „Irarom-Grup”, cu un capital social de 3,9 milioane de lei (!) şi adresa juridică în satul Ţaul, Donduşeni, localitatea de baştină a lui Viorel Morari. Firma deţine o staţie PECO în sat şi este administrată de Oleg Morari, fratele lui Viorel. Acesta deţine şi el un apartament în Chişinău, de 49 m.p., cumpărat în 2005. S-ar putea ca acesta să fie unul din cele două apartamente indicate de procuror în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate.
La Ţaul am fost informaţi că mama lui Viorel Morari este fostă profesoară, acum casnică, iar tatăl, Gheorghe, este plecat la muncă peste hotare.
Trei maşini, dar cu apartament de la părinţi
Roman Eremciuc, alt candidat la şefia PA, este unul dintre adjuncţii procurorului sectorului Botanica. În declaraţia sa de venituri pentru 2013, omul legii a indicat că familia sa a primit o donaţie de 300.000 de lei şi un cadou de două mii de euro. În 2014, Eremciuc precizează că, în urma unui eveniment de familie, copiii au primit alţi 2 mii de euro. Şase mii de euro procurorul i-a obţinut din vânzarea unui automobil, Toyota Avensis. Din salariu, el a acumulat 109 mii de lei, iar soţia sa, Tatiana Eremciuc, angajată în proiectul ODIMM, în cadrul Ministerului Economiei, alţi 257 mii de lei. Soţii deţin două automobile Toyota, Avensis şi Auris, dar şi un Audi 80 vechi, prin comodat. Conform declaraţiilor de avere, soţii Eremciuc locuiesc într-un apartament al părinţilor. În 2011-2013, familia Eremciuc a acumulat datorii de 76 mii de euro, echivalentul a 1,6 milioane de lei, mult peste veniturile declarate de cei doi în ultimii ani.
În 2013, procurorul Eremciuc a fost găsit vinovat de Colegiul Disciplinar de încălcări într-un caz gestionat de el. Astfel, fără a verifica probele, acesta ar fi pornit o urmărire penală împotriva proprietarilor unui cazinou, bănuiţi că îşi atrag clienţii cu ajutorul drogurilor. Roman Eremciuc a solicitat atunci şi a obţinut interceptarea convorbirilor telefonice ale proprietarilor cazinoului. Doar că, instituţia era de mult închisă, respectiv nu putea avea clienţi care să fie atraşi, cu sau fără droguri. Colegiul a constatat încălcările comise de procuror, dar nu l-a pedepsit, deoarece termenul de prescripţie în cazul încălcărilor disciplinare expirase.
Candidatul cu soţie afiliată politic
Ruslan Caraivan, al cincilea pretendent 
la conducea PA, este, din 2013, procuror al UTA Găgăuzia. El are 40 de ani, s-a născut la Ungheni, dar a studiat şi a lucrat în regiunea găgăuză. În 2012, până a deveni procuror-şef al UTA Găgăuzia, Caraivan a fost şeful Direcţiei Sud a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Caraivan este căsătorit cu Lidia Grădinar, fost viceprimar de Comrat în mandatul actualului deputat PD, Nicolae Dudoglo. În perioada în care Dudoglo nu şi-a putut exercita mandatul de primar, Lidia Grădinar a fost chiar primar interimar în Comrat. În 2015, soţia lui Caraivan a candidat pe listele PD, din care face parte şi Nicolae Dudoglo, pentru un loc în Consiliul municipal Comrat, fiind printre primii în lista electorală. Deşi a acces în Consiliu, în august 2015, a renunţat la mandat, rămânând o apropiată a actualului deputat Nicolae Dudoglo. Grădinar l-a sprijinit public pe Dudoglo în încercările acestuia de a ajunge başcan, iar ulterior, primar de Comrat, ambele tentative soldate cu eşec.
În campania electorală privind alegerile parlamentare din noiembrie 2014, Lidia Grădinar a donat 27,1 mii de lei PD-ului.
Deşi soţii Caraivan şi Grădinar au deţinut funcţii importante, în declaraţiile lor cu privire la venituri şi proprietate din ultimii ani nu indică vreo locuinţă. În 2014, cei doi au declarat un venit cumulativ din salariu de 250 mii de lei şi alţi 564 de lei din salariul Lidiei Grădinar de membru al biroului electoral al unei secţii de votare la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, alegeri la care, amintim, a participat şi soţul său. În 2014, Lidia Grădinar a intrat în posesia unui automobil Toyota Rav 4, pe care susţine că l-a cumpărat cu doar 50 mii de lei, echivalentul a două mii de euro. Cei doi soţi mai declară un automobil Rover 25, dar şi un credit contractat în 2014 în sumă de 5 mii de euro, pe un termen de şase ani.
Ce spun procurorii
Ștefan Șaptefraț
Despre planurile anticorupţie: „Când o să ajung acolo o să vă dau un interviu personal dvs. Acum nu pot să vă spun ceva exact”.
Despre avere: „În 2008, eu am plecat din Procuratură. Fiind acolo, nu am procurat proprietăți. La toate întrebările dvs au fost efectuate controale. Și gata. Eu sunt om asigurat. Dvs aveți acces la informații, dar dați întrebări la care răspunsurile le cunoașteți. Eu nu am ce comenta asupra proprietăților”.
Ion Dulgheru
Despre planurile anticorupţie: „Simplu. Eu aș dori ca ce se face acum să continue. Instituția să-și facă lucrul conștiincios. Cam asta ar fi. Mari schimbări, conform legislației, eu nu văd necesare. Doar dorința și voința de a munci”.
Despre avere: „La mine, mama se află peste hotare. E acolo de 20 de ani. Donațiile toate sunt prin intermediul transferurilor bancare. Blocul este construit tot de părinți”.
Viorel Morari
Despre planurile anticorupţie: „Vreau să schimb direcția de combatere a corupției, să modific starea lucrurilor din sfera prevenirii și combaterii corupției. E nevoie de intensificarea activității, deși se lucrează, dar probabil nu se merge în direcția care trebuie, dacă societatea nu simte asta”.
Despre avere: „Am un singur apartament. Declarația pe care ați văzut-o e veche. În acel an, am folosit două apartamente. Un apartament era al mamei, iar al doilea, al fratelui, de tip mansardă. În apartamentul de pe str. Lev Tolstoi au investit părinții, dar acum l-a luat fratele. Nu am legături cu firma mamei și a fratelui. Nici nu știu exact cine e fondator și cine-i administrator”.
Ruslan Caraivan
Despre planurile anticorupţie: „Da de unde știți că am depus cerere? Acum nu sunt gata să vă răspund. Am depus cererea și acum mă pregătesc. Un răspuns corect, așa repede, nu pot să vă dau”.
Despre avere: „Nu am apartament în proprietate. Locuiesc în apartamentul care aparține surorii mele. Soția mea nu este membru de partid. Eu cât am activat în organele procuraturii, nu am ajutat politic”.
Roman Eremciuc
Acesta a avut telefonul mobil de serviciu deconectat pe parcursul întregii zile de miercuri, iar la cel de birou nu a răspuns.
