(doc, foto, video) Cariera, averea și dosarele Adrianei Bețișor

În 2015, Adriana Beţişor, procurora care, la 30 de ani încă neîmpliniţi, a reuşit cea mai răsunătoare condamnare din istoria R. Moldova, cea a unui ex-premier, s-a căsătorit cu şeful interimar al Direcţiei Antifraudă a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, ajuns în funcţie la mai puţin de un an de la reţinerea în flagrant a fostului şef al acestei direcţii. Întâmplător sau nu, din grupul de procurori care s-au ocupat de acel dosar, la etapa iniţială, a făcut parte şi Adriana Beţişor. La nuntă, cei doi soţi funcţionari au adunat nu mai puţin de un milion de lei (!), sau, mai exact, 31 de mii de euro, 11,5 mii USD şi 170 mii de lei. Tot în 2015, acuzatoarea de stat a intrat în posesia unui automobil nou, Skoda Octavia, fabricat în acelaşi an. „Mașina aparţine unei persoane plecate peste hotare şi care mi-a dat dreptul să o folosesc”, susține Bețișor.

Cu un stagiu de exact 5 ani de muncă, astăzi, Adriana Beţişor gestionează dosare cu nume mari şi cu fraude de sute de milioane de lei, fiind practic cel mai mediatizat angajat din Procuratură. Aceasta a ajuns în funcţia de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupţie (PA) în iunie 2011, imediat după ce a absolvit Institutul Naţional al Justiţiei (INJ), specialitatea procuror.

2011: Absolventă a INJ şi angajată în Procuratura Anticorupţie

Adriana Beţişor a fost numită în funcţia de procuror în cadrul PA, prin ordinul procurorului general Valeriu Zubco, la 14 iunie 2011.

În prealabil, la 7 iunie 2011, Beţişor, împreună cu alţi doi colegi de la INJ, Dumitru Obadă şi Octavian Iachimovschi, au participat şi câştigat concursul anunţat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) pentru ocuparea funcţiilor vacante de procuror în cadrul PA. Cei trei candidaţi, conform legii cu privire la Procuratură, fiind absolvenţi ai INJ, au fost admişi la concurs fără susţinerea examenului de capacitate, în baza notelor din atestatul de absolvire al INJ, acolo unde Adriana Beţişor avea indicată media generală – 9,76.

Beţişor a absolvit Universitatea de Stat din Moldova, iar în 2009 a candidat pentru un loc la INJ. În procesul de admitere, la proba eliminatorie, aceasta obţinea 62 de puncte şi, respectiv, nota 6,2, fiind pe locul 33 din 146 de candidaţi la admitere în cadrul INJ, în timp ce punctajul cel mai înalt, 9,9, îl obţinuse Maxim Motînga, ulterior angajat în cadrul Procuraturii sect. Râşcani din Chişinău. Totuşi, la proba verbală, Beţişor s-a descurcat mai bine (….), astfel că s-a regăsit în ordinul INJ din 28 septembrie 2009 printre cele 30 de persoane care-şi doreau să devină procurori, admise la studii, pentru 18 luni.

2013: Procedură disciplinară încetată

La aproape doi ani de la numirea în funcţie, pe 27 martie 2013, pe numele Adrianei Beţişor a fost intentată o procedură disciplinară, în temeiul art. 61 din Legea cu privire la Procuratură, „pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu în cadrul conducerii mai multor cauze penale, neasigurând respectarea termenului rezonabil al urmăririi penale”. Doar că, potrivit hotărârii Colegiului disciplinar din 10 iunie 2013, „argumentele evocate în actul de control nu s-au constatat, motiv pentru care procedura disciplinară în privinţa Adrianei Beţişor a fost încheiată din lipsa temeiului de tragere la răspundere disciplinară”. Hotărârea nu a fost contestată, iar pe 23 iulie 2013 a fost validată de CSP, condus atunci de Iurie Garaba, acum procuror general adjunct.

Tot în 2013, în noiembrie, Beţişor a primit calificativul „atestat” în urma procedurii ordinare de atestare a procurorilor. Decizia a fost luată după avizul Secţiei securitate internă şi concluziile, respectiv, recomandările procurorului ierarhic superior. Astfel, se constata atunci că, pe parcursul perioadei de atestare, Beţişor „nu a fost încurajată şi nu a fost sancţionată disciplinar”. Pe lângă faptul că a fost atestată, CSP i-a recomandat procurorului general să-i acorde procurorei următorul grad de clasificare – jurist de rangul II.

La început de 2014, pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, în legătură cu aniversarea a XXII-a de la formarea Procuraturii R. Moldova, audiind raportul lui Corneliu Gurin, CSP a decis să-i decerneze Adrianei Beţişor diplomă de onoare de gradul III.

2014: Beţişor în atenţia CNI

În octombrie 2014, Adriana Beţişor a ajuns în atenţia membrilor Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) după ce un cetăţean, Vladimir Ţurcan, a sesizat instituţia, menţionând că aceasta nu ar fi indicat în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru 2013 „careva conturi bancare şi bonuri patrimoniale”. Doar că, verificările efectuate de membrii CNI nu au demonstrat divergenţe importante între bunurile declarate şi cele deţinute de procurora Beţişor.

De altfel, până în 2015, Adriana Beţişor, conform declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate depuse la CNI, a trăit modest. În declaraţiile pentru 2012, 2013 şi 2014, aceasta includea doar veniturile din salariul de procuror, care au fost de 66 de mii de lei în 2012, 86 de mii în 2013 şi 84 de mii în 2014. Tot în 2014, Beţişor a indicat că deţine, prin comodat, un automobil Toyota Corolla, fabricat în 2009.

2015: Nunta cu venituri de un milion şi automobilele noi

Anul 2015 a fost unul benefic pentru Beţişor, nu doar sub aspect profesional. În octombrie 2015, într-un local select din Chişinău, aceasta s-a căsătorit cu Dumitru Şubin, şef interimar al Direcţiei Antifraudă şi investigare fiscală din cadrul Direcţiei generale confirmare fiscală a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (IFPS). Deşi declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate pentru 2015 ale procurorilor, dar şi ale angajaţilor fiscali încă nu sunt publice, în urma unor solicitări adresate CNI, ne-au fost prezentate declaraţiile de avere ale celor doi funcţionari pentru 2015. Din ele aflăm că, în urma celebrării căsătoriei, Adriana Beţişor şi Dumitru Şubin au obţinut un venit de aproximativ 1 milion de lei, mai exact: 31 de mii de euro, 11,5 mii USD şi 170 de mii de lei.

Tot din declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru acelaşi an aflăm că Beţişor a ridicat un salariu de 96,3 mii de lei, care a fost cu aproape 10 mii mai mare decât al soţului său de la Fisc. În 2015, în septembrie, cei doi soţi au vândut un apartament, obţinând un sfert din valoarea acestuia, respectiv, 70,6 mii de lei. Totodată, în declaraţia pentru 2015, Adriana Beţişor indică un apartament de 74 m. p., pe care cei doi soţi îl au „în folosinţă” în urma unui contract de investiţii din anul 2014.

În această declaraţie, Adriana Beţişor a indicat şi trei automobile, două dintre care deţinute din 2015, pe care le útilizează prin „mandat”. Pe lângă Toyota Corolla, fabricată în 2009 şi dobândită în 2014, Beţişor a trecut în cea mai recentă declaraţie două automobile Skoda Octavia, unul fabricat chiar în 2015, iar altul, în 2013. Toate vehiculele sunt deţinute prin „mandat”, situaţie când automobilul aparţine unei persoane, dar, de facto, este folosit de altcineva. Costul unui automobil Skoda Octavia, fabricat în 2015, începe de la 15 mii de euro pe site-urile oficiale şi ajunge, în funcţie de dotări, la aproximativ 20 de mii de euro.

Vedeți aici declarația cu privire la venituri și proprietate a Adrianei Bețișor pentru anul 2015.

Soţul de la Fisc şi dosarul penal de pe numele şefului său

În cele două declaraţii am găsit şi diferenţe, deşi, fiind soţ şi soţie, cei doi funcţionari ar trebui să declare bunuri şi venituri identice. Astfel, din declaraţia lui Dumitru Şubin, aflăm că, în iulie 2015, a fost vândut un automobilul de model Toyota Corolla, pe care-l declarase până la căsătorie, informaţie care nu se regăseşte în declaraţia de avere a procurorei. Suma indicată în documente, pentru care a fost vândută maşina, este una standard pentru funcţionari – 10 mii de lei. Suplimentar faţă de Adriana Beţişor, Dumitru Şubin a declarat că, în 2015, a fost anulat mandatul pentru un alt automobil Toyota Corolla, cel fabricat în 2009, care era utilizat de Adriana Beţişor, astfel că, astăzi, familia deţine, la fel prin mandat, doar două automobile Skoda Octavia, unul fabricat în 2013, altul, în 2015.

Dumitru Şubin, soţul Adrianei Beţişor, a fost angajat la IFPS pe 15 noiembrie 2012 în funcţia de inspector principal în Direcţia Antifraudă şi investigare fiscală a Direcţiei generale confirmare fiscală. Pe 24 decembrie 2014, Şubin a fost desemnat şef interimar al Direcţiei, la aproape un an după ce Vasile Popuşoi, fostul şef interimar, era reţinut de CNA şi PA, alături de doi intermediari, în flagrant, după ce ar fi luat mită în valoare de 135 mii USD şi 100 mii de lei, în trei tranşe. În declarația de avere pentru anul 2015, Șubin precizează că deține funcția de șef al Direcției managementul riscului.

Vedeți aici declarația cu privire la venituri și proprietate a lui Dumitru Șubin pentru anul 2015, prezentantă de CNI.

Din grupul de lucru care s-a ocupat, iniţial, de dosarul Popușoi, a făcut parte şi procurora Adriana Beţişor. Vasile Moroşan, procurorul care gestionează dosarul şi reprezintă acuzarea de stat în judecată, a confirmat că, în ordonanţa privind formarea grupului de lucru, figurează numele Adrianei Beţişor. Doar că, spune el, aceasta nu a efectuat acţiuni de urmărire penală şi nici nu a avut vreo influenţă asupra dosarului. „Ea nu a efectuat nicio acţiune penală. A fost în grupul de lucru format din procurori, un ofiţer de urmărire penală şi unul de investigaţie. Erau mai mulţi procurori, nu doar ea. Dosarul era extrem de complex, cu un volum mare de acţiuni de urmărire penală, dar m-am descurcat doar cu ofiţerul de urmărire penală şi ofiţerul de investigaţie. Nu cunosc despre soţul dnei Beţişor. D-ei nu a avut nicio influenţă pe dosar”, ne-a zis Vasile Moroşan. Astăzi, acel dosar e trimis în judecată, fiind încă la etapa cercetării judecătoreşti.

Bețișor: „Mașina aparține unei persoane plecate peste hotare”

„Am avut în posesie un automobil de model Toyota Corolla (anul fabricării 2009), pe care l-am condus aproape un an în perioada 2014-2015. În prezent folosesc o maşină Skoda Octavia care aparţine unei persoane plecate peste hotare şi care mi-a dat dreptul să o folosesc. Maşina a fost cumpărată şi îi aparţine acestei persoane”, susține Adriana Bețișor referitor la automobilul fabricat anul trecut și pe care-l conduce.

Despre dosarul lui Vasile Popușoi și un eventual conflict de interese, procurora a menționat că „nu există niciun conflict de interese. Rechizitoriul pe acest dosar a fost întocmit pe data de 17 aprilie 2014, atunci când încă nu ne cunoşteam cu actualul meu soţ. Ne-am cunoscut mult mai târziu şi am devenit soţi pe data de 24 octombrie 2015. Mai mult decât atât, chiar fiind inclusă în acest grup (o procedură obişnuită în investigarea cazurilor mari), nu am făcut nicio acţiune pe acest dosar”, a punctat Adriana Bețișor, care ne-a răspuns la întrebări prin e-mail.

Dosare de rezonanţă fără finalitate şi glontele din fereastră

Din 2012, Adriana Beţişor a devenit gestionara mai multor dosare de rezonanţă. În iulie 2012, presa scria că ea a condus grupul de procurori care au efectuat percheziţii în oficiile unor firme din reţeaua omului de afaceri Veaceslav Platon. Un an mai târziu, tot ei i-a fost încredinţat dosarul intentat omului de afaceri Leonid Volneanschi, patronul firmelor care gestionează businessul „Elat” din Chişinău. În mai 2013, Volneanschi a fost adus la Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) pentru audieri, dosarul fiind iniţiat pentru escrocherie în proporţii deosebit de mari. În decembrie 2013, cauza a fost încetată, din lipsa infracţiunii.

Tot în 2013, Adriana Beţişor, conform presei, a gestionat dosarul penal pe numele lui Boris Focşa, fost ministru al Culturii, suspectat de implicare în vânzarea ilegală a edificiilor (monumente istorice) din str. M. Eminescu nr. 52 din Chişinău. ZdG a scris anterior că imobilele vizate în ancheta procurorilor au ajuns în posesia unor firme ce aparţin familiei lui Dumitru Diacov, preşedinte de onoare al PD. Dosarul, însă, nu a avut o finalitate, ex-ministrul fiind scos de sub urmărire penală.

În februarie 2014, procurorii anunţau că în fereastra locuinţei unui procuror a fost tras un glonte. Atunci, Secţia Exercitare a Urmăririi Penale pe cauze excepţionale din cadrul Procuraturii Generale (PG) anunţa că a fost deschis un dosar penal, iar procurorul vizat ar fi fost Adriana Beţişor. Astăzi, la peste doi ani de la incident, Corneliu Bratunov, şeful Secţiei, spune că dosarul nu a avut o finalitate, pentru că nu a fost găsit atacatorul.

Fraudele din sistemul bancar şi condamnările cu nume

Au urmat fraudele din sistemul bancar, cele mai importante dosare revenindu-i anume Adrianei Beţişor. Astfel, aceasta a gestionat şi mai gestionează dosarul penal pe numele lui Ilan Şor, primar de Orhei, tot el, fost preşedinte al Băncii de Economii a Moldovei (BEM), învinuit încă în mai 2015 de abuz în serviciu, după ce ar fi gestionat defectuos BEM-ul. Dosarul, deşi are mai mult de un an de când este investigat, nu a fost încă trimis în judecată. Tot Beţişor este cea care, acum câteva săptămâni, l-a reţinut pe Şor într-un alt dosar penal deschis pentru escrocherie în proporţii deosebit de mari şi spălare de bani. În ultimele 7 luni, tot Beţişor a reprezentant acuzarea de stat în dosarul Filat, în care deputatul şi fostul premier a fost condamnat la 9 ani de închisoare cu executare pentru corupere pasivă şi trafic de influenţă. După condamnare, Beţişor a declarat presei că are în gestiune un alt dosar în care figurează Filat, legat de fraudele de la BEM, ea fiind cea care conduce grupul care investighează fraudele de miliarde din sistemul bancar.

Adriana Beţişor a gestionat şi dosarul „Caravita”, firmă afiliată lui Filat prin intermediul lui Ion Rusu, cumnatul şi naşul său. În noiembrie 2015, într-un dosar care, la fel, s-a desfăşurat cu uşile închise, Rusu a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare. În martie 2016, Curtea de Apel Chişinău menţinea condamnarea emisă pe numele lui Ion Rusu.

Citiți și: (foto, doc) Casa de milioane a familiei Bețișor

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.