Un fost candidat la funcția de judecător CC solicită anularea rezultatelor celor trei concursuri. Cum explică
Un fost candidat la funcția de judecător constituțional, care a participat la toate cele trei concursuri organizate de autorități, dar nu a fost selectat, susține că Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au admis mai multe încălcări, solicită anularea rezultatelor competițiilor și demararea unui nou concurs.
Avocatul și lectorul universitar Mihai Corj a adresat o scrisoare deschisă către Parlament, Guvern și Consiliul Superior al Magistraturii.
Potrivit acestuia, instituțiile respective, care au dreptul de a numi judecători la Curtea Constituțională (CC), urmau să se conducă de „principiul constituțional al colaborării puterilor” în siutația creată prin demisia in corpore a judecătorilor contituționali.
„Prin urmare, trebuia/trebuie creată o singură comisie ad-hoc pentru numirea celor 6 judecători la Curtea Constituțională. Deci CSM împreună cu Guvernul și Parlamentul urmau/urmează să-și delege reprezentanții în comisie, care include/a membrii CSM și cu respectarea principiului proporționalității: reprezentanții/membrii Parlamentului și Guvernului. Astfel, am fi avut/vom avea o singură comisie de concurs (prin urmare, decăde/a necesitatea candidatului de a depune actele la toate trei autorități) cu aceleași reguli pentru toți candidații la funcția de judecător la Curtea Constituțională”, este de părere Mihai Corj.
Potrivit acestuia, comisia de concurs a Guvernului a avut o poziție distinctă în raport cu cea a Parlamentului „asupra unor operații aritmetice”.
„Astfel, Parlamentul pentru candidații la funcția de judecător la Curtea Constituțională a calculat punctajul mediu, luând în calcul numărul membrilor Comisie de concurs, iar Guvernul a luat în calcul numărul membrilor prezenți. În definitiv, totul se reduce la interpretarea și aplicarea unor reglementări. La caz, este vorba despre prevederile pct. 26 din Regulamentul aferent, aprobat prin HG nr. 299/2019 (Punctajul obținut de către candidat reprezintă media punctajului total acordat de către fiecare membru al Comisiei de concurs.). De altfel, la mijloc e sintagma: „media punctajului total acordat de către fiecare membru al Comisiei de concursˮ. Apropo, Comisia de concurs a Guvernului este constituită din 7 persoane. Apropo, în unele cazuri la examinare/interviu participă (din varii considerente) mai puține persoane. Atenție: Urmare a interpretării eronate a pct. 26 din Regulamentul aferent, aprobat prin HG nr. 299/2019, Comisia de concurs din partea Guvernului calculează greșit media punctajului. Astfel, că o persoana care a acumulat mai puține puncte poate fi desemnată și câștigător/căștigătoare. Bravo!”, mai fostul candidat la CC în scrisoarea deschidă.
Acesta solicită anularea rezultatelor concursurilor, demararea unui nou concurs și crearea unei singure comisii ad-hoc pentru numirea celor șase judecători la Curtea Constituțională.
Guvernul este unica instituție care nu și-a ales cei doi candidați pentru funcția de judecător la CC. La miezul nopții, pe 9 august, comisia de concurs a Guvernului a decis să propună Cabinetului de miniștri o listă de patru candidați care au acumulat cel mai mare punctaj la etapa interviului. Hotărârea a fost motivată prin faptul că diferența dintre punctajele acumulate de cei patru este foarte mică. Este vorba despre Liuba Șova, Eduard Serbenco, Vladimir Grosu și Nicolae Roșca.
Câștigătorii concursului organizat de CSM sunt Serghei Țurcan și Eduard Ababei, iar cei ai concursului organizat de Parlament – Vladimir Grosu și Nicolae Eșanu.
Mihai Poalelungi și-a dat demisia din funcția de președinte al Curții Constituționale pe 20 iunie, cu o zi înainte ca membrii Comisiei de la Veneția să publice avizul critic referitor la deciziile din 7-9 iunie ale CC, care ar fi fost adoptate în favoarea PDM.
La 26 iunie, ceilalți cinci membri ai CC (Aurel Băieșu, Raisa Apolschi, Artur Reșetnicov, Corneliu Gurin și Veaceslav Zaporojan) au demisionat in corpore, fără a comenta avizul Comisiei de la Veneția, care a stipulat expres că între 7-8 iunie nu existau condiții de dizolvare a Parlamentului, iar judecătorii constituționali nu au respectat propriile proceduri și principiul egalității părților în cazul crizei politice.
