ULTIMA ORĂ Judecătoarea de la CSJ cu Porsche de 11 mii de lei NU promovează evaluarea integrității
Comisia Vetting anunță miercuri, 6 noiembrie, că a finalizat evaluarea judecătoarei Mariana Ursachi (anterior Pitic) de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Potrivit raportului, Comisia propune Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ca judecătoarea să nu promoveze evaluarea externă din cauza neconformității cu criteriile de integritate stabilite de Legea 65/2023, în baza căreia a fost evaluată.
Conform unui comunicat de presă, raportul motivat include faptele relevante, motivele și concluzia potrivit căreia judecătoarea nu corespunde criteriilor de integritate. Acesta a fost transmis subiectului evaluării pentru informare, precum și CSM-ului, împreună cu materialele evaluării.
CSM va analiza materialele evaluării și va decide printr-o hotărâre motivată dacă acceptă sau respinge raportul Comisiei. Raportul se publică după adoptarea unei hotărâri de CSM, potrivit art. 16 (5) din Legea 65/2023.
Prin adoptarea raportului privind judecătoarea Mariana Ursachi (Pitic), Comisia Vetting finalizează evaluarea judecătorilor de la CSJ aflați în funcție la data intrării în vigoare a legii cu privire la vettingul CSJ. Potrivit competențelor prevăzute de lege, Comisia va evalua toți candidații pentru funcția de judecător CSJ până la ocuparea tuturor posturilor vacante în Curtea Supremă.
Dintre cei 5 judecători care erau în funcție atunci la CSJ, după ce mai mulți și-au dat demisia în anticiparea evaluării externe, doar o magistrată a promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting, Aliona Miron, care a candidat la funcția de membră a CSM și a obținut un mandat. Doi judecători, Tamara Chișca-Doneva și Ion Guzun, și-au dat demisia și nu au mai ajuns să fie evaluați.
Anatolie Țurcan, judecător în funcție la CSJ, nu a promovat evaluare, CSM aprobând raportul. Acesta continuă să dețină funcția pentru că a contestat la CSJ decizia CSM de a-l elibera din funcția în contextul evaluării, iar Curtea nu s-a pronunțat încă pe cauză. Depunerea contestației suspendă executarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii, prevede hotărârea CSM.
Evaluarea judecătoarei Mariana Ursachi (Pitic) a constat în verificarea integrității sale financiare și etice. Pentru evaluarea integrității financiare, perioada de analiză a fost de până la 12 ani, în funcție de criteriul specific prevăzut de lege. Comisia a examinat respectarea regimului fiscal de achitare a impozitelor și a normelor legale de declarare a averii și intereselor personale, modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietate sau posesie, precum și cheltuielile legate de întreținerea acestora și sursele de venit. În ceea ce privește evaluarea integrității etice, perioada analizată a fost de până la 10 ani, în funcție de criteriul din lege. Comisia a verificat dacă subiectul a avut comportamente arbitrare sau conflicte de interese incompatibile cu funcția deținută.
Comisia Vetting a invitat-o pe judecătoarea Mariana Ursachi (Pitic) la audiere de câteva ori, fiindu-i prezentate dubiile de integritate. Judecătoarea nu s-a prezentat la audierile stabilite. Prin urmare, Comisia a finalizat evaluarea pe baza informațiilor acumulate.
Reprezentanții Curții de Apel Chișinău au publicat marți, 27 ianuarie, hotărârea motivată în cazul anulării actului de constatare al Autorității Naționale de Integritate (ANI), din martie 2022, emis în privința magistratei de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), Mariana Pitic (nume modificat: Mariana Ursachi, n.red.), despre care ZdG a scris anterior că deținea un Porsche Cayenne pe care-l evalua la doar 11 mii de lei.
În decizia motivată a instanței de apel, care se întinde pe 43 de pagini, completul de judecători format din Veronica Negru, Ecaterina Palanciuc și Ina Dutca, apreciază ca fiind „neîntemeiat” argumentul ANI precum că actul de constatare din 24 martie 2022, emis pe numele judecătoarei, „este legal și întemeiat”.
Controlul ANI, finalizat „după 859 de zile de la inițiere”
Mai exact, inspectorul de integritate al ANI stabilea, în urmă cu aproape doi ani, încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale de către Mariana Pitic, manifestată prin nedeclararea în modul corespunzător a averii în perioada anilor 2014-2019, inclusiv includerea datelor incomplete privind valoarea reală a mijlocului de transport Porsche Cayenne, „având scopul de a micșora neîntemeiat prețul real de peste 778 de mii de lei”. Totodată, inspectorul susținea că Pitic nu a indicat în declarațiile pe avere valoarea unui teren deținut în proprietate, nu a indicat dreptul de abitație asupra unui imobil amplasat în suburbia capitalei și dreptul de comodat a unui alt automobil.
Controlul ANI în privința judecătoarei a fost inițiat pe 15 noiembrie 2019, însă a fost finalizat pe 24 martie 2022. Judecătorii Curții de Apel Chișinău susțin că procedura administrativă de control în privința magistratei a fost finalizată după 859 de zile de la iniţiere, iar „careva acte din care ar rezulta prelungirea termenului şi realizarea condiției de înștiințare a persoanei supuse controlului la actele cauzei nu se atestă”.
„(…) Reieșind din materialele dosarului, Colegiul constată că autoritatea publică pârâtă a încălcat termenul de derulare a procedurii administrative, prevăzut de Codul administrativ, iar încălcările de procedură nu pot fi reținute în sarcina reclamantei, acest termen urmând a fi unul rezonabil, or, imposibilitatea unei autorități de a-și desfășura activitatea conform rigorilor Legii, nu este motiv pentru a admite încălcarea Legii de către această autoritate (…)”, se spune în hotărârea motivată a instanței de apel.
Curtea de Apel Chișinău: Nu au fost respectate drepturile reclamantei la efectuarea expertizei merceologice
Totodată, judecătoarele Veronica Negru, Ecaterina Palanciuc și Ina Dutca își mai motivează decizia prin faptul că „inspectorul de integritate nu a respectat drepturile reclamantei (Mariana Pitic, n.red.) la dispunerea şi efectuarea expertizei merceologice (stabilirea exactă a valorii automobilului de model Porsche Cayenne, n.red.), numind abuziv expertiza judiciară, iar în lipsa comunicării acestei acţiuni reclamantei, ultima a fost privată de posibilitatea realizării drepturilor procedurale aferente acestui mijloc de probă, inclusiv dreptul la recuzare a expertului”.
„(…) În același context, Colegiul notează că inspectorul de integritate urma să dispună, dacă a decis numirea expertizei, efectuarea expertizei merceologice și în privința autoturismului de model *****, or, reclamanta a invocat că autoturismul de model ***** (Porsche Cayenne, n.red.) (a.f. 2012), a fost procurat din sursele financiare provenite din vânzarea altui autoturism – „BMW X5” și această circumstanță a fost constatată de către CNI prin actul nr. 02/282 din 14.07.2016 (…)”, se mai spune în document.
În cele din urmă, completul de judecători denotă „lipsa a anumitor încălcări a regimului juridic al declarării averii și intereselor personale din partea Marianei Pitic pentru perioada descrisă în actul de constatare contestat, manifestată prin nedeclararea în modul corespunzător a averii”.
„(…) Prin ordonanța procurorului delegat în Procuratura Anticorupție din 18 iulie 2023 s-a dispus clasarea procesului penal din motivul că fapta investigată nu întrunește elementele componenței de infracțiune prevăzute de art. 330 2 alin.(2) din Codul penal. Astfel, potrivit ordonanței menționate supra, s-a constatat că diferența nejustificată în mărime de 677 798, 87 lei a fost invocată pe faptul valorii automobilului de marca Porsche, model Cayenne, dobândit în proprietate pe 13 septembrie 2014. Iar în urma efectuării acțiunilor de urmărire penală pe caz, întru stabilirea tuturor circumstanțelor, în mod obiectiv, complet și sub toate aspectele s-a constatat că în contul valorii automobilului marca Porsche, model Cayenne, ***** a transmis în anul 2014 pe lângă suma de 10 000 lei, inclusiv și dreptul de proprietate asupra automobilului marca BMW de model X5 (…).
(…) Colegiul menționează că circumstanțele expuse supra denotă că acţiunile/ inacţiunile inspectorului de integritate în cadrul procedurii administrative, descrise supra şi probate prin actele dosarului, dovedesc pe deplin ilegalitatea Actului de constatare nr. 140/18, or, acestea vin în contradicție cu reglementările legale pre-citate (…)”, se mai menționează în document.
Pe 30 octombrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a anulat actul de constatare al ANI din 24 martie 2022, emis în privința judecătoarei Mariana Pitic. În dispozitivul deciziei se menționează că hotărârea putea fi atacată cu recurs la CSJ în termen de două luni. Solicitați de ZdG, reprezentanții Autorității au declarat că decizia a fost atacată la CSJ.
În martie 2016, ZdG scria că Mariana Pitic, pe atunci, propusă de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la funcţia de magistrat la CSJ, nu indica, în unele declaraţii despre venituri şi proprietate, averea soţului său, un om de afaceri, care deţinea, inclusiv, un imobil de lux într-o suburbie a Chişinăului. Ulterior, făcând referire la declarațiile cu privire la venituri și proprietate pentru 2014 și 2015, făcute publice de CSM, menționam că Pitic și-a evaluat automobilul de lux, un Porsche Cayenne, la doar 11 mii de lei, în condițiile în care o asemenea mașină costa, la preț de piață, de câteva zeci de ori mai mult. Comisia Națională de Integritate (actualul ANI, n.red.) a verificat averea Marianei Pitic după ce a fost sesizată de către Centrul Național Anticorupție, care reclama că judecătoarea nu a declarat un apartament. Ulterior, CNI a fost sesizată și de o persoană fizică despre faptul că judecătoarea nu a indicat în declarații veniturile obținute din vânzarea unui automobil.
La scurt timp, CNI a clasat cauza pe motivul lipsei încălcării intenționate. Despre Porsche-ul de lux, cumpărat cu doar 11 mii de lei, Mariana Pitic le-a spus membrilor CNI că „dreptul la negocierea contractelor civile reprezintă un drept fundamental în domeniul dreptului contractelor”. Pe 15 noiembrie 2019, ANI a inițiat un nou control în privința magistratei, fiind finalizat pe 24 martie 2022.
