Prima reacție a judecătorului condamnat la 7 ani de închisoare cu executare pentru îmbogățire ilicită și fals în declarații

Oleg Melniciuc, primul judecător care a ajuns pe banca acuzaților pentru îmbogățire ilicită, iar astăzi a fost condamnat, de prima instanță, la șapte ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis susține că sentința de condamnare emisă în privința lui este „neîntemeiată”.

Într-un comentariu pentru Ziarul de Gardă, judecătorul a menționat că așteaptă să vadă sentința motivată prin care a fost condamnat la șapte de ani de închisoare pentru îmbogățire ilicită și fals în declarații, iar ulterior spune că o va ataca la Curtea de Apel.

Judecătorul nu a fost prezent la ședința de judecată, întrucât se afla la serviciu, la Judecătoria Chișinău.

„Consider sentința neîntemeiată. Sigur că o voi contesta. Aștept să văd motivarea, pentru că sigur că este importantă motivarea în acest caz. Chiar sunt curios. În principiu, sentința trebuia să fie prezentată motivat, pentru aceasta s-a dat timp. Eu nu am fost la ședință. Vom studia sentința motivată și sigur că voi depune apel. (…) Nu a fost emisă nicio măsură preventivă, sigur că nu a fost emisă nicio măsură. Sentința va intra în vigoare atunci când decizia va fi definitivă”, ne-a declarat judecătorul.

Sentința de condamnare a judecătorului Oleg Melniciuc a fost emisă vineri, 3 septembrie, de judecătoarea Aurelia Pleșca de la Judecătoria Anenii Noi, cu sediu la Bender.

Melniciuc a fost condamnat la 7 ani închisoare cu executare pentru îmbogățire ilicită și fals în declarații, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în domeniul jurisprudenței timp de 15 ani.

Prin sentința emisă, magistrații au menținut sechestrul aplicat de procurori în vederea confiscării extinse a bunurilor și mijloacelor financiare ale inculpatului în valoare totală de peste un milion de lei.

Dosarul penal în care Melniciuc este bănuit de îmbogățire ilicită a fost dechis în vara anului 2017 la solicitarea procurorului general și a fost trimis pe masa magistraților de la Judecătoria Chișinău, acolo unde activa și Melniciuc, deși era în concediu pentru îngrijirea copilului. Timp de un an, dosarul a stat pe masa magistraților de la Judecătoria Chișinău și abia în decembrie 2019, atunci când Melniciuc a revenit din concediu, Curtea Supremă de Justiție să decidă strămutarea judecării cauzei penale la Judecătoria Anenii Noi. Motivul a constat în faptul că Melniciuc activează în calitate de judecător în cadrul Judecătoriei Chișinău, iar judecarea cauzei de către instanța respectivă ar putea trezi „suspiciuni de către unii observatori independenți cu privire la obiectivitatea instanței”.

Prima ședință în dosarul lui Melniciuc la Anenii Noi a avut loc pe 31 decembrie 2019. Acesta a cerut strămutarea cauzei penale, însă, CSJ i-a respins solicitarea ca fiind neîntemeiată.

În mai 2019, fostul procuror general, Eduard Harunjen, a cerut membrilor CSM să îl suspende pe Melniciuc din funcția de judecător pentru existența bănuielii de săvârșire a traficului de influență. Harunjen declara atunci că, în iunie-iulie 2017, Melniciuc, susținând că are influență asupra judecătorilor, a pretins, acceptat și primit personal 100 de mii de euro pentru a-i face pe judecători să emită o hotărâre favorabilă în favoarea unei persoane. În aceste circumstanțe, având în vedere că fapta comisă este incomapatibilă cu funcția de judecător, Harunjen a cerut CSM-ului să îl suspende din funcție pe Melniciuc, iar membrii CSM au constatat că, „exercitarea în continuare a funcției de către judecătorul Melniciuc ar putea afecta desfășurarea cu imparțialitate a procedurii penale”.

ZdG scris în trecut că magistratul Melniciuc ar fi procurat un șir de spații comerciale în mun. Chișinău la preț de milioane, pe care le-a înregistrat pe numele mamei sale pensionare. În septembrie 2014, ZdG scria că Elena Melniciuc, mama lui Oleg Melniciuc, pe atunci preşedinte al Judecătoriei sect. Râşcani, avea înregistrate pe numele său mai multe bunuri imobile în Chişinău, valoarea cadastrală a cărora depăşeşte suma de 4 mln. de lei. Atunci oamenii din satul unde locuia mama magistratului spuneau că aceasta nu are nicio afacere şi că a lucrat toată viaţa în colhoz. Contactat atunci de ZdG, magistratul susținea că nu cunoaşte foarte multe detalii despre soarta imobililor. „Pe cine sunt scrise, aceluia aparţin. Ele nicidecum nu se vând. Dle, eu dacă aveam legătură cu ele, le cumpăram demult şi le înscriam pe mine”, declara Oleg Melniciuc.

Melniciuc a primit, constant, bani din donații de la mama sa. El a indicat că a primit, în 2013, de la mama sa, pensionară, o donaţie de 50 mii de lei. Constatăm că şi în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2012, Oleg Melniciuc a subliniat că a primit o donaţie de 10 mii de lei de la mama sa. În 2013, soţia sa a primit şi ea o donaţie de 4 mii de euro, la fel ca în 2012.

Oleg Mel­ni­ciuc  a fost președintele Judecătoriei Râșcani din iunie 2013, atun­ci când a fost numit, după mai mul­te con­tro­ver­se, prin decret pre­zi­denţi­al, de preşe­din­te­le Nico­lae Timofti. Ante­ri­or, aces­ta a deţi­nut fun­cţia de vice­preşe­din­te al aces­tei instanţe, fiind ade­sea în atenţia pre­sei, care l-a cri­ti­cat pen­tru com­por­ta­men­tul său. Mel­ni­ciuc este finul de cunu­nie al lui Mihai Poa­le­lun­gi, fostul preşe­din­te­ al Curţii Supre­me de Jus­ti­ţie și fost președinte al Curții Constituționale.

• Mama „de milioane” a judecătorului Melniciuc
• Judecătorul Oleg Melniciuc a fost reținut
• Procurorul general, despre dosarul penal pentru îmbogățire ilicită în care figurează judecătorul Melniciuc

Potrivit Procuraturii Anticorupție în perioada anilor 2013-2017, activând în funcția de judecător, Melniciuc a inclus intenţionat date incomplete sau false, în declaraţia de avere şi interese personale. Mai mult, în proprietatea magistratului și familiei sale au fost depistate bunuri, valoarea cărora depăşeşte substanţial mijloacele dobândite şi s-a constatat, în baza probelor, că acestea nu puteau fi obţinute legal.

Pe parcursul anchetei penale, procurorii au sesizat mai multe nereguli în procesul de declarare a averilor și intereselor învinuitului. Acesta a omis includerea în declarația de avere pentru anul 2016, a unui venit de 48 000 lei, obținut sub formă de depuneri bănești de la un cetățean, pe cardul său bancar. Pentru a majora neîntemeiat veniturile declarate, a inclus intenționat în aceeași declarație, date incomplete și false privind înstrăinarea unui imobil, indicând o valoare mai mare cu aproximativ 10 000 lei decât îl declarase anterior. Concomitent, a indicat în declarație, o valoare mai mică de preț, la dobândirea unui automobil de 450 000 de lei, cu scopul încadrării cheltuielilor totale efectuate pe parcursul anului 2016 în limita veniturilor legal declarate, însă prețul real de cumpărare a automobilului a constituit 41 000 euro (echivalentul a 895 555 lei potrivit ratei BNM la data procurării).

Procurorii au constatat că învinuitul, activând în calitate de judecător, deţinea în proprietate bunuri valoarea cărora depăşeşte substanţial mijloacele dobândite legal, nefiind posibilă obținerea lor pe cale licită. Astfel, magistratul și soția sa, deși indicau în declarațiile de avere pentru perioada 2014-2016, venituri totale obținute în mărime de 1 444 958 lei, s-a stabilit că pe parcursul acestei perioade, inclusiv de pe cardurile bancare deținute de soți, au fost efectuate achitări privind procurarea unor bunuri și servicii și retragere de numerar în sumă totală de 2 085 101 lei. Cheltuielile prevalează veniturile cu 640 143 lei, fapt prin care se constată diferența substanțială dintre averea dobândită şi veniturile obținute de către subiectul declarării împreună cu membrii familiei în sensul prevederilor Legii privind declararea averii şi a intereselor personale.