De ce diferă numărul interceptărilor? Explicațiile PG și ale Agenției de administrare a instanțelor judecătorești
Deși numărul de interceptări pentru anul 2017 enunțat de Procuratura Generală (PG) − 3 142, diferă de cifrele pentru primele 9 luni ale anului 2017 publicate de Agenția de administrare a instanțelor judecătorești (AAIJ) − 9 471, ambele instituții prezintă date veridice. Declarația aparține Tatianei Frunză, șefa serviciului generalizare și analiză a statisticii judiciare din cadrul AAIJ, care a explicat că în datele AAIJ sunt incluse atât demersurile de inițiere, cât și demersurile de prelungire a măsurilor de interceptare telefonică. Pe de altă parte, Oleg Afanasi, din cadrul PG a explicat că numărul de 3142 de intercepetări, prezentat de PG, include doar demersurile de inițiere a măsurilor de interceptare, nu și pe cele de prelungire.
Tatiana Frunză, șef serviciu generalizare și analiză a statisticii judiciare, a declarat pentru ZdG că motivul diferenței dintre rapoartele statistice ale agenției și datele prezentate de Procuratura Generală este criteriul după care au fost colectate datele.
„Ce ține de Agenție noi confirmăm corectitudinea datelor, cifrele sunt colectate din rapoartele trimestriale ale instanțelor de judecată. Fiecare instituție are criteriile sale de colectare: instanțele numără demersurile prezentate de procuror, iar procurorul, posibil dosarele. Într-un dosar pot fi mai multe demersuri”, a declarat angajata AAIJ.
Totodată, Tatiana Frunză a confirmat că cifrele din raportul statistic al AAIJ include toate demersurile care ajung la aprobare la judecător, inclusiv demersurile de prelungire. „Judecătorul numără tot ceea ce face, indiferent dacă este demers de inițiere sau de prelungire”, a mai adăugat Frunză.
Oleg Afanasi, procuror-şef al secţiei controlul activităţii speciale de investigaţii şi asigurarea regimului secret din cadrul PG, a declarat pentru ZdG că termenul unui demers de autorizare a interceptării poate fi prelungit de mai multe ori, respectiv, datele procuraturii nu includ demersurile de prelungire.
„O măsură specială de investigație se dispune o dată pe termenul maxim de o lună, iar ulterior, termenul măsurii poate fi prelungit pe o perioadă de până la șase luni. Numărul de 3142 reprezintă măsurile de autorizare a interceptărilor. Noi mergem cu un demers la judecătorul de instrucție și acesta autorizează o măsură. Ulterior, noi ne ducem cu demersuri de autorizare a prelungirii aceleiași măsuri, care a fost deja pornită”, explică Oleg Afanasi.
Discuțiile privind numărul interceptărilor au pornit după ce pe 5 februarie, curent, Procuratura Generală a publicat un comunicat de presă privind bilanţul activităţii speciale de investigaţii în anul 2017. În comunicat instituția a prezentat un număr de 3 142 de cazuri și a declarat că pe parcursul anului trecut, o organizație neguvernamentală a furnizat informații precum că „interceptarea convorbirilor telefonice se utilizează foarte des, fiind aduse și cifre de ordinul zecilor de mii” , fapt care nu corespunde realității.
Centrul de Resurse Juridice din R. Moldova (CRJM) este organizația care a publicat în 2017 informația privind numărul interceptărilor pentru ultimii zece ani, cu trimitere la datele statistice furnizate de Agenția de administrare a instanțelor judecătorești. Ca urmare a acuzațiilor aduse de PG, CRJM a ținut să vină cu o clarificare, prezentând raportul statistic al AAIJ pentru nouă luni din 2017. „Diferența dintre rapoartele statistice oficiale ale AAIJ și datele cu care operează Procuratura Generală ridică serioase semne de întrebare, care urmează să fie explicate de aceste instituții. Sperăm că Procuratura Generală și AAIJ vor veni cu clarificări plauzibile în acest sens”, se arăta în comunicatul CRJM.
