Controverse la numărarea interceptărilor telefonice

Cele mai frecvente măsuri de speciale utilizate de organele de urmărire penală în 2017 au fost interceptarea și înregistrarea imaginilor și comunicărilor, susține Procuratura Generală (PG), într-un comunicat de presă. În timp ce instituția prezintă un număr de 3 142 de cazuri, un studiu al Centrului de Resurse Juridice din R. Moldova (CRJM) din  octombrie 2017, vorbește despre cifre duble. Procuratura susține că informaţiile ONG-ului nu corespund realității. La rândul său, Ion Guzun, consilier juridic în cadrul CRJM susține că datele prezentate de CRJM sunt colectate din surse publice și că ar putea fi vorba de interpretări diferite ale metodologiei de calcul. 

Potrivit datelor Procuraturii Generale, în cadrul a 57 313 de cauze penale aflate în gestiunea procuraturii în anul 2017, procurorii au înaintat judecătorilor de instrucţie 4 367 demersuri de autorizare a măsurilor speciale de investigaţii, dintre care, în 50 de cazuri au fost respinse.

Cele mai frecvente măsuri speciale, autorizate şi efectuate în cadrul urmăririi penale au fost:

• interceptarea şi înregistrarea comunicărilor şi imaginilor – 3 142 cazuri;
• colectarea informaţiei de la furnizorii de servicii de comunicaţii electronice – 803;
• documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice, precum şi localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziţionare globală (GPS) ori prin alte mijloace tehnice –287;
• monitorizarea sau controlul tranzacţiilor financiare şi accesul la informaţia financiară – 12;
• cercetarea domiciliului şi/sau instalarea în el a aparatelor ce asigură supravegherea şi înregistrarea audio şi video, a celor de fotografiat şi de filmat – 63;
• supravegherea domiciliului prin utilizarea mijloacelor tehnice ce asigură înregistrarea – 10.

Nemijlocit, de către procurori, a fost autorizată înfăptuirea măsurilor speciale de investigaţii în 581 cazuri, inclusiv:

• identificarea abonatului, proprietarului sau utilizatorului sistemelor de comunicaţii electronice ori a punctelor de acces la sistemele informatice – 264 cazuri;
• urmărirea vizuală – 151;
• controlul transmiterii banilor sau a altor valori materiale extorcate – 99;
• investigaţia sub acoperire –31;
• achiziţia de control – 31;
• livrarea controlată – 2.

La numărul interceptărilor pentru ultimii zece ani, s-a referit într-un studiu și CRJM, în octombrie 2017.  ONG-ul, cu trimitere la datele furnizate de Agenția de administrare a instanțelor judecătorești, preciza că doar în prima jumătate de an, au fost admise 6 713 cereri de interceptare a convorbirilor telefonice.

PG susține că datele prezentate pe parcursul anului 2017, „precum că unele măsuri din acest spectru, în special interceptarea convorbirilor telefonice se utilizează foarte des, fiind aduse şi cifre de ordinul zecilor de mii”, nu corespund realității.

„Fiind analizate aceste informaţii furnizate de către o organizaţie nonguvernamentală autohtonă şi comparate cu starea reală a lucrurilor, obţinută din surse legale şi publice, s-a dovedit existenţa unor mari divergenţe”, se arată în comunicatul Procuraturii Generale.

Ion Guzun, consilier juridic în cadrul CRJM, a declarat pentru ZdG că informația prezentată de CRJM a fost colectată din rapoartele Agenției de administrare a instanțelor judecătorești.

„Respectiv, nu cred că e corect să spunem că informațiile pe care le-a elaborat, inclusiv CRJM, nu sunt oficiale sau nu au fost din surse legale.  Dacă ne uităm la diferența de cifre care sunt raportate de Procuratura Generală și cele pe care noi le-am publicat din datele primite de la Agenția de administrare a instanțelor judecătorești, posibil procuratura utilizează alți termeni. Noi am utilizat termenul „numărul de demersuri”, procuratura utilizează „numărul de cazuri”. În această situație, cred că cel mai indicat este ca PG și Agenția de administrare a instanțelor judecătorești să clarifice dacă este vorba de utilizarea diferitor metodologii de calculare a datelor, dar nici în măsura ca să învinuiască organizațiile neguvernamentale precum că ar prezenta în mediul public informații eronate, iar prin asta, în fond, să afecteze și mai mult imaginea organizațiilor neguvernamentale”, a declarat Ion Guzun.

Măsurile speciale de investigaţii sunt eficiente în procesul de cercetare a infracţiunilor, iar autorizarea lor de către judecătorul de instrucţie este în măsură să asigure respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, precizează PG. Într-un interviu oferit portalului Digital.Report, Procurorul General, Eduard Harunjen a declarat că: „…astfel de măsuri au loc doar la investigarea crimelor grave, deosebit de grave şi excepţional de grave, iar organele de drept sunt obligate să aplice acest procedeu legal pentru a descoperi infracţiunea şi a-şi apăra cetăţenii. Atât timp cât această măsură se derulează într-un câmp legal şi dă rezultate – ea va fi utilizată.”