Cum motivează Curtea Constituțională decizia de a-și anula hotărârile din 7-9 iunie
Curtea Constituțională a publicat argumentele pentru care a decis să-și anuleze hotărârile adoptate între 7-9 iunie.
CC susține că „după data de 9 iunie 2019 R. Moldova avea un guvern de jure, condus de dl Pavel Filip, care acționa în baza hotărârilor Curții Constituționale, și un guvern de facto, condus de dna Maia Sandu, care acționa în baza unei hotărâri a Parlamentului și a unui decret prezidențial declarate neconstituționale”. Potrivit CC, după 9 iunie, „unii funcționari lato sensu (funcționari publici, funcționari cu statut special, ambasadori ai Republicii Moldova etc.) nu au recunoscut autoritatea și legitimitatea guvernului de facto, invocând actele relevante ale Curții”.
Judecătorii constituționali afirmă că au decis să-și anuleze hotărârile adoptate în perioada 7-9 iunie, deoarece prin demisia Guvernului Filip „pacea civică și drepturile omului” erau „periclitate. Respectiv, CC a interpretat situația drept una „excepțională” și a revizuit propriile hotărâri pentru „a elimina insecuritatea juridică” care ar afecta „pacea civică și drepturile omului”.
„Odată încetată activitatea guvernamentală și prin renunțarea guvernului de jure la actul guvernării, în Republica Moldova sunt periclitate pacea civică și drepturile omului. (…) Curtea menționează că nu poate substitui discreția unui guvern de jure care a demisionat și nu consideră oportună substituirea discreției noului guvern. Această problemă excedă sferei dreptului constituțional, fiind una pur politică. Curtea nu este organismul potrivit care să intervină în chestiuni care au dobândit, în prezent, valențe pur politice. Ea nu poate administra treburile pe care trebuie să le administreze un guvern de jure care a demisionat sau pe care trebuie să le administreze un guvern de facto care a devenit de jure. Curtea accentuează că situațiile extreme impun, uneori, aplicarea unor soluții excepționale. Este cazul prezentei hotărâri, care va anula, pe calea unei revizuiri, efectele actelor Curții pronunțate în perioada 7-9 iunie, a.c., pentru a elimina insecuritatea juridică ce afectează, în contextul actual, date fiind împrejurările care au intervenit, pacea civică și drepturile omului.
În acest caz, schimbarea jurisprudențială efectuată de către Curte pe calea revizuirii este motivată de evoluția socială și de ponderea mai mare a drepturilor omului și a dezideratului realizării păcii civice în raport cu principiul certitudinii juridice (i.e. cu menținerea efectelor actelor pronunțate în perioada 7-9 iunie a.c.)”, motivează judecătorii constituționali.
Totodată, CC susține că actele adoptate de Guvernul Filip nu pot fi ignorate și vor fi considerate valabile în cazul în care noul Guvern nu le va modifica, în cazul în care consideră necesar. Acest lucru ar însemna că deciziile „de urgență” ale Guvernului Filip, din 11 iunie, de a muta ambasada R. Moldova în Israel din capitala Tel Aviv în orașul Ierusalim și de a accepta vânzarea terenului fostului stadion republican către Ambasada SUA de la Chișină, sunt valabile.
Decizia motivată este publicată în aceeași zi în care Mihai Poalelungi și-a anunțat demisia din funcția de președinte al CC și de judecător.
Între 7-9 iunie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională alegerea conducerii Parlamentului R. Moldova și votarea noului Guvern, iar ulterior, a instituit interimatul funcției de președinte, după ce, în prealabil, a decis că termenul limită în care putea fi votat un nou Guvern era 7 iunie 2019, nu 9 iunie, așa cum se menționa anterior în spațiul public.
Deciziile respective au trezit mai multe critici, iar la solicitarea secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, Comisia de la Veneția urmează să se expună mâine, 21 iunie asupra hotărârilor adoptate de CC.
Pe 14 iunie, PDM a anunțat că se retrage de la guvernare, iar a doua zi, sâmbătă, 15 iunie, CC a decis să-și revizuiască și anuleze hotărârile luate între 7-9 iunie, favorabile PDM-ului.
