(doc) Ce (nu) spune Procuratura Anticorupție despre cel de-al doilea dosar penal al lui Filat

Cea de-a doua cauză penală în care figurează Vladimir Filat, care se află mai bine de doi ani pe masa procurorilor anticorupție, a fost motivul principal pentru care ședințele de judecată în primul său dosar s-a desfășurat cu ușile închise. Respectiva cauză penală, disjunsă la 16 decembrie 2015 din dosarul de corupere pasivă și trafic de influență în care a fost condamnat la nouă ani de închisoare este și motivul invocat de autorități atunci când au refuzat să permită presei o întrevedere cu fostul premier pentru a realiza un interviu. Argumentul este enunțat de Departamentul Instituțiilor Penitenciare (DIP) și pentru a explica de ce Vlad Filat nu a fost transferat la Penitenciarul nr. 2 din Lipcani, dar este deținut în capitală. Între timp, Procuratura Anticorupție evită să răspundă la orice întrebări referitor la acest subiect, iar la solicitările de informații ale jurnaliștilor oferă răspunsuri trase la indigo.

Vladimir Filat este cercetat penal pentru „acţiuni de pretindere şi primire de bunuri şi servicii ce nu i se cuvin (mijloace financiare, obiecte de preţ, etc.)” și „pentru îndeplinirea sau neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu” într-o cauză penală disjunsă din cea în care a fost condamnat la 27 iunie 2016 la închisoare cu executare. Sunt unicele detalii oferite de organele de urmărire penală, deși într-o solicitare de informații oficială ZdG a formulat mai multe întrebări în acest sens, inclusiv despre procurorii care instrumentează dosarul și când va fi expediat în judecată.

„Cauza penală datorită complexităţii acesteia este instrumentată de un grup de procurori din cadrul Procuraturii Anticorupţie şi ofiţeri de urmărire penală din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie”, răspunde procurorul-șef al PA Viorel Morari, întrebat despre numele procurorilor care instrumentează dosarul.

Anterior, reprezentantul DIP declara pentru ZdG că Vladimir Filat continuă să se afle în Penitenciarul nr. 13 din capitală și nu în Penitenciarul nr. 2 din Lipcani, așa cum prevede hotărârea instanței, deoarece figurează într-un alt dosar penal: „Penitenciarul din Lipcani este unul foarte îndepărtat pentru ca să-l transporți sistematic la solicitarea organelor de urmărire penală. Sunt niște costuri mari”. Șeful PA nu a răspuns, întrebat fiind dacă instituția a cerut ca ex-premeirul să nu fie transferat.

În decizia motivată a Curții Supreme de Justiție (CSJ) din 22 februarie, prin care toate recursurile părților în dosarul Filat erau respinse iar sentința cu nouă ani de închisoare devenea irevocabilă, magistrații motivau examinarea cu ușile închise a dosarului anume prin faptul că „informarea publicului larg asupra circumstanţelor concrete şi probelor” ar afecta urmărirea penală în cel de-a doua cauză penală.

Colegiul penal constată, că în motivarea demersului depus de către procuror cu solicitarea limitării accesului publicului la şedinţele de judecată, acesta a menţionat, că în cauza penală de învinuirea lui Filat Vladimir desfăşurarea şedinţelor de judecată în şedinţă închisă sunt justificate de particularităţile distincte ale cauzei penale, dat fiind faptul că expunerea unor circumstanţe ce se conţin în dosar în mod public ar afecta grav examinarea în continuare a circumstanţelor cauzei penale care se află în procedura Procuraturii Anticorupţie, deoarece ar permite persoanelor care au mai fost implicate la comiterea faptelor infracţionale să declanşeze acţiuni, care ar împiedica desfăşurarea obiectivă a urmăririi penale.

În acest sens procurorul a menţionat, că acuzaţiile care sunt formulate în denunţul lui XXXXXX (Ilan Șor, n.r.) şi care au constituit temei de pornire a urmăririi penale în privinţa lui Filat Vladimir, vizează în mod direct sustragerile în proporţii deosebit de mari din sistemul bancar al Republicii Moldova, în cadrul căreia capitalul unei bănci al cărei pachet majoritar de acţiuni îl deţinea statul, a fost diminuat prin  acţiunile coruptibile invocate în denunţ, prin pretinderea şi primirea de bunuri în proporţii deosebit de mari de obiecte materiale şi mijloace financiare, precum şi prin ulterioarele acţiuni de sustragere a mijloacelor financiare în proporţii deosebit de mari, din cadrul acestei bănci. Informarea publicului larg asupra circumstanţelor concrete şi probelor expuse în speţă, care constituie în prezent obiectul cauzei penale aflate în procedura Procuraturii Anticorupţie, ar compromite probele pe acest dosar, afectând, în final, interesele justiţiei”, scriau magistrații CSJ în decizia motivată, precizând că prin examinarea cu ușile închise a dosarului nu s-a constatat vreo „eroare de drept”.

Vladimir Filat a fost condamnat la 27 iunie 2016 la nouă ani de închisoare cu executare, fiind găsit vinovat de corupere pasivă și trafic de influență. Vineri, 11 noiembrie 2016, judecătorii CA Chișinău au hotărât să mențină condamnarea fostului premier. La 22 februarie 2017, judecătorii Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Constantin Alerguș  de la CSJ au examinat recursul avocaților lui Filat și l-au respins drept inadmisibil.

La 12 decembrie 2017, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins,  drept inadmisibil, recursul în anulare declarat de ex-premierul Vladimir Filat, ceea ce înseamnă că ex-premierul a epuizat toate căile naționale de atac și că următoarea instanță la care pot să se adreseze avocații este Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO).

Politicianul a fost reţinut pe 15 octombrie 2015, după un autodenunţ al lui Ilan Şor, în care spunea că, pe parcursul mai multor ani, i-ar fi oferit lui Filat mită în sumă de 250 milioane USD. După autodenunţ, procurorul general, Corneliu Gurin, a solicitat ridicarea imunităţii lui Filat. Propunerea a fost votată de 79 de deputaţi. Ex-premierul a fost reţinut pentru 72 de ore, la 18 octombrie 2015, fiind arestat pentru 30 de zile. Mandatul de arest a fost prelungit periodic, până la condamnarea acestuia.