DOC A inclus date false în declarațiile de avere, iar cheltuielile au prevalat veniturile. Cum motivează magistrații decizia de condamnare la 7 ani de închisoare a judecătorului Oleg Melniciuc

Judecătoria Anenii Noi a publicat sentința motivată prin care Oleg Melniciuc, primul judecător care a ajuns pe banca acuzaților pentru îmbogățire ilicită, a fost condamnat la șapte ani de închisoare cu executare.

În decizia motivată a Judecătoriei Anenii Noi, care se întinde pe 150 de pagini, se menționează că magistratul Oleg Melniciuc a inclus intenționat date false, iar pe altele, tot intenționat, nu le-a inclus în declarațiile de avere și interese personale depuse în perioada anilor 2013 – 2017.

Tot în sentința motivată magistrații menționează că în perioada 2014-2016 Melniciuc a cheltuit mai mulți bani decât a declarat, mai exact Oleg Melniciuc împreună cu soția sa Diana Melniciuc au declarat venituri de 1 444 958 lei şi au efectuat cheltuieli de 2 085 101 lei. Astfel, cheltuielile prevalează veniturile cu 640 143 lei, fapt prin care se constată diferența substanțială dintre averea dobândită şi veniturile obținute de magistrat împreună cu membrii familiei.

Dosarul penal în care Melniciuc este bănuit de îmbogățire ilicită a fost deschis în vara anului 2017 la solicitarea procurorului general și a fost trimis pe masa magistraților de la Judecătoria Chișinău, acolo unde activa și Melniciuc, deși era în concediu pentru îngrijirea copilului. Timp de un an, dosarul a stat pe masa magistraților de la Judecătoria Chișinău și abia în decembrie 2019, atunci când Melniciuc a revenit din concediu, Curtea Supremă de Justiție să decidă strămutarea judecării cauzei penale la Judecătoria Anenii Noi. Motivul a constat în faptul că Melniciuc activează în calitate de judecător în cadrul Judecătoriei Chișinău, iar judecarea cauzei de către instanța respectivă ar putea trezi „suspiciuni de către unii observatori independenți cu privire la obiectivitatea instanței”.

Cum motivează magistrații condamnarea magistratului Melniciuc

Inculpatul Oleg Melniciuc, în perioada anilor 2013-2017, activând în funcția de judecător, vicepreședinte-interimar al Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani), fiind la momentul comiterii infracțiunilor, persoană cu funcție de demnitate publică a comis infracţiunea de fals în declarații caracterizată prin includerea intenţionată a unor date incomplete sau false, în declaraţia de avere şi interese personale și infracțiunea de îmbogățire ilicită caracterizată prin deţinerea de către o persoană cu funcţie de demnitate publică, personal și prin intermediul unor terţi, a bunurilor, valoarea cărora depăşeşte substanţial mijloacele dobândite şi s-a constatat, în baza probelor, că acestea nu aveau cum să fie obţinute licit în următoarele circumstanțe:

• În perioada anilor 2013-2017 Oleg Melniciuc intenționat nu a inclus în declarația de avere și interese personale pentru anul 2016, depusă pe propria răspundere la 20.03.2017, date ce se referă la venitul obținut în perioada anului 2016 în sumă totală de 48005 lei, obținută de la cet. Rusnac Alexandru sub formă de depuneri bănești, la cardul bancar nr. * SA ,,Victoriabank” care aparține lui Melniciuc Oleg.

• Melniciuc intenționat a inclus în declarația de avere și interese personale pentru anul 2016, depusă pe propria răspundere la 20.03.2017, date incomplete și false privind modul de înstrăinare a bunului imobil cu numărul cadastral , amplasat în pe strada *, la prețul de 151 912 lei, acesta fiind anterior declarat ca bun înstrăinat în declarația cu privire la venituri şi proprietăți pentru anul 2013 depusă la 11.03.2014, la prețul de 160 000 lei, pentru a majora neîntemeiat veniturile declarate.

• La capitolul IV „Bunuri mobile” al declarației de avere și interese personale pentru anul 2016, Melniciuc Oleg a indicat intenționat, o valoare mai mică de preț, la dobândirea automobilului de model Mercedes-Benz ML 250 (a.f. 2015) în baza contractului de schimb nr. din 15.09.2016 a terenului cu numărul cadastral (declarat anterior ca bun înstrăinat în anul 2013 și 2016), cu plata suplimentară de 298.000 lei, suma totală de achiziție a bunului mobil indicat de Melniciuc Oleg în declarație constituie 450.000 lei, cu scopul încadrării cheltuielilor totale efectuate pe parcursul anului 2016 în limita veniturilor legal declarate, însă prețul real de cumpărare a automobilului de model Mercedes-Benz ML 250 (a.f. 2015) de la cet. Popa Rodica a constituit 41.000 euro (echivalentul a 895.555 lei potrivit ratei BNM la data procurării).

Decizia integrală:

La 3 septembrie curent magistratul Melniciuc, primul judecător care a ajuns pe banca acuzaților pentru îmbogățire ilicită, a fost condamnat la 7 ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis.

„(…) Astfel, prin acţiunile sale intenţionate, Melniciuc Oleg Vladimir, a comis îmbogățirea ilicită caracterizată prin deţinerea de către o persoană cu funcţie de demnitate publică, personal și prin intermediul unor terţi, a bunurilor, valoarea cărora depăşeşte substanţial mijloacele dobândite şi că acestea nu aveau cum să fie obţinute licit, infracţiune prevăzută la art.3302 alin.(2) din Codul penal.

Se stabilește în baza art. 3302 alin. (2) Cod Penal pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7(șapte) ani cu ispășirea pedepsei în Penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate în domeniul Jurisprudenței pe un termen de 15 ani.

Termenul executării pedepsei penale în privința inculpatului se va calcula din data rămânerii definitive a sentinței de condamnare”, se menționează în Hotărârea motivată a instanței.

Într-un comentariu pentru Ziarul de Gardă, judecătorul a menționat că decizia judecătoriei este „neîntemeiată”.

Magistratul Oleg Melniciuc a depus recurs la Curtea de Apel Chișinău împotriva sentinței primei instanțe.

Cererea a fost înregistrată la 4 octombrie curent.

Dosarul penal în care Melniciuc este bănuit de îmbogățire ilicită a fost deschis în vara anului 2017 la solicitarea procurorului general și a fost trimis pe masa magistraților de la Judecătoria Chișinău, acolo unde activa și Melniciuc, deși era în concediu pentru îngrijirea copilului. Timp de un an, dosarul a stat pe masa magistraților de la Judecătoria Chișinău și abia în decembrie 2019, atunci când Melniciuc a revenit din concediu, Curtea Supremă de Justiție să decidă strămutarea judecării cauzei penale la Judecătoria Anenii Noi. Motivul a constat în faptul că Melniciuc activează în calitate de judecător în cadrul Judecătoriei Chișinău, iar judecarea cauzei de către instanța respectivă ar putea trezi „suspiciuni de către unii observatori independenți cu privire la obiectivitatea instanței”.

Prima ședință în dosarul lui Melniciuc la Anenii Noi a avut loc pe 31 decembrie 2019. Acesta a cerut strămutarea cauzei penale, însă, CSJ i-a respins solicitarea ca fiind neîntemeiată.

În mai 2019, fostul procuror general, Eduard Harunjen, a cerut membrilor CSM să îl suspende pe Melniciuc din funcția de judecător pentru existența bănuielii de săvârșire a traficului de influență. Harunjen declara atunci că, în iunie-iulie 2017, Melniciuc, susținând că are influență asupra judecătorilor, a pretins, acceptat și primit personal 100 de mii de euro pentru a-i face pe judecători să emită o hotărâre favorabilă în favoarea unei persoane. În aceste circumstanțe, având în vedere că fapta comisă este incomapatibilă cu funcția de judecător, Harunjen a cerut CSM-ului să îl suspende din funcție pe Melniciuc, iar membrii CSM au constatat că, „exercitarea în continuare a funcției de către judecătorul Melniciuc ar putea afecta desfășurarea cu imparțialitate a procedurii penale”.

ZdG scris în trecut că magistratul Melniciuc ar fi procurat un șir de spații comerciale în mun. Chișinău la preț de milioane, pe care le-a înregistrat pe numele mamei sale pensionare. În septembrie 2014, ZdG scria că Elena Melniciuc, mama lui Oleg Melniciuc, pe atunci preşedinte al Judecătoriei sect. Râşcani, avea înregistrate pe numele său mai multe bunuri imobile în Chişinău, valoarea cadastrală a cărora depăşeşte suma de 4 mln. de lei. Atunci oamenii din satul unde locuia mama magistratului spuneau că aceasta nu are nicio afacere şi că a lucrat toată viaţa în colhoz. Contactat atunci de ZdG, magistratul susținea că nu cunoaşte foarte multe detalii despre soarta imobililor. „Pe cine sunt scrise, aceluia aparţin. Ele nicidecum nu se vând. Dle, eu dacă aveam legătură cu ele, le cumpăram demult şi le înscriam pe mine”, declara Oleg Melniciuc.

Melniciuc a primit, constant, bani din donații de la mama sa. El a indicat că a primit, în 2013, de la mama sa, pensionară, o donaţie de 50 mii de lei. Constatăm că şi în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2012, Oleg Melniciuc a subliniat că a primit o donaţie de 10 mii de lei de la mama sa. În 2013, soţia sa a primit şi ea o donaţie de 4 mii de euro, la fel ca în 2012.

Oleg Mel­ni­ciuc  a fost președintele Judecătoriei Râșcani din iunie 2013, atun­ci când a fost numit, după mai mul­te con­tro­ver­se, prin decret pre­zi­denţi­al, de preşe­din­te­le Nico­lae Timofti. Ante­ri­or, aces­ta a deţi­nut fun­cţia de vice­preşe­din­te al aces­tei instanţe, fiind ade­sea în atenţia pre­sei, care l-a cri­ti­cat pen­tru com­por­ta­men­tul său. Mel­ni­ciuc este finul de cunu­nie al lui Mihai Poa­le­lun­gi, fostul preşe­din­te­ al Curţii Supre­me de Jus­ti­ţie și fost președinte al Curții Constituționale.

• Mama „de milioane” a judecătorului Melniciuc
• Judecătorul Oleg Melniciuc a fost reținut
• Procurorul general, despre dosarul penal pentru îmbogățire ilicită în care figurează judecătorul Melniciuc

Potrivit Procuraturii Anticorupție în perioada anilor 2013-2017, activând în funcția de judecător, Melniciuc a inclus intenţionat date incomplete sau false, în declaraţia de avere şi interese personale. Mai mult, în proprietatea magistratului și familiei sale au fost depistate bunuri, valoarea cărora depăşeşte substanţial mijloacele dobândite şi s-a constatat, în baza probelor, că acestea nu puteau fi obţinute legal.

Pe parcursul anchetei penale, procurorii au sesizat mai multe nereguli în procesul de declarare a averilor și intereselor învinuitului. Acesta a omis includerea în declarația de avere pentru anul 2016, a unui venit de 48 000 lei, obținut sub formă de depuneri bănești de la un cetățean, pe cardul său bancar. Pentru a majora neîntemeiat veniturile declarate, a inclus intenționat în aceeași declarație, date incomplete și false privind înstrăinarea unui imobil, indicând o valoare mai mare cu aproximativ 10 000 lei decât îl declarase anterior. Concomitent, a indicat în declarație, o valoare mai mică de preț, la dobândirea unui automobil de 450 000 de lei, cu scopul încadrării cheltuielilor totale efectuate pe parcursul anului 2016 în limita veniturilor legal declarate, însă prețul real de cumpărare a automobilului a constituit 41 000 euro (echivalentul a 895 555 lei potrivit ratei BNM la data procurării).

Procurorii au constatat că învinuitul, activând în calitate de judecător, deţinea în proprietate bunuri valoarea cărora depăşeşte substanţial mijloacele dobândite legal, nefiind posibilă obținerea lor pe cale licită. Astfel, magistratul și soția sa, deși indicau în declarațiile de avere pentru perioada 2014-2016, venituri totale obținute în mărime de 1 444 958 lei, s-a stabilit că pe parcursul acestei perioade, inclusiv de pe cardurile bancare deținute de soți, au fost efectuate achitări privind procurarea unor bunuri și servicii și retragere de numerar în sumă totală de 2 085 101 lei. Cheltuielile prevalează veniturile cu 640 143 lei, fapt prin care se constată diferența substanțială dintre averea dobândită şi veniturile obținute de către subiectul declarării împreună cu membrii familiei în sensul prevederilor Legii privind declararea averii şi a intereselor personale.