Principală  —  Ştiri  —  Justiție   —   DOC/ 69 de candidați, majoritatea…

DOC 69 de candidați, majoritatea foști sau actuali procurori și judecători, au depus dosarele pentru a accede în avocatură înainte ca articolul 10, care îi scutea de susținerea examenului de admitere, să fie modificat. Ce urmează

Dosarele a 69 de candidați, printre care foști și actuali procurori, dar și foști judecători, care au solicitat accederea în avocatură urmează să fie examinate marți, 25 ianuarie, în cadrul ședinței Comisiei de licențiere a Uniunii Avocaților din Moldova.

O parte dintre candidații care vor să obțină licență de avocat sunt foști procurori care au gestionat dosare de rezonanță și care au fost vizați în articole ale ZdG.

Toți cei 69 de candidați și-au depus dosarele pentru accederea în funcția de avocat înainte ca articolul 10 din Legea cu privire la avocatură, care le permitea acestora să ajungă avocați fără a susține examenul de admitere, să fie modificat.

Modificările operate vineri, 21 ianuarie, la articolul 10 din Legea cu privire la avocatură prevăd că judecătorii și procurorii cu cel puțin 10 ani vechime în funcție, care vor dori să fie admiși în avocatură, vor susține examenul de calificare, fiind scutiți doar de efectuarea stagiului. 

Solicitată de ZdG, Olesea Stamate, președinta Comisiei Juridice, numiri și imunități, a menționat că noile modificări operate vineri la Legea cu privire la avocatură sunt aplicabile și față de persoanele care au cerut admiterea în profesia de avocat în temeiul art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură până la intrarea în vigoare a noilor modificări, dacă o decizie pe marginea acestor cereri nu a fost luată până la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Ce urmează

Tot deputata PAS Olesea Stamate ne-a comunicat că Legea cu privire la modificarea Legii cu privire la avocatură va fi publicată astăzi în Monitorul Oficial, astfel că toți candidații care și-au depus dosarele pentru a accede în avocatură vor fi evaluați în baza noilor prevederi adoptate la lege.

Lista candidaților care și-au depus dosarele pentru a accede în funcția de avocat:

Pe lista candidaților se regăsesc mai mulți foști și actuali procurori.

Ion Caracuian, șeful interimar al PCCOCS

Ion Caracuian a fost desemnat căștigător al concursului pentru funcția de procuror șef al PCCOCS la 4 septembrie 2020. Pe atunci, șef interimar al PCCOCS, Caracuian a fost singurul candidat înscris în concurs. La începutul lunii octombrie 2021, Ion Caracuian a demisionat din funcția de șef al PCCOCS, menționând că pleacă din motive personale. La scurt timp după plecarea din funcția de șef al PCCOCS, Caracuian a fost citat la Procuratura Anticorupție. La 15 decembrie 2021, procurorii anticorupție au efectuat percheziții la domiciliul fostului șef al PCCOCS Ion Caracuian într-un dosar de îmbogățire ilicită.

Mircea Roșioru, unul din cei trei adjuncți suspendați ai procurorului general Alexandr Stoianoglo, a depus cerere de demisie din funcție la 18 octombrie 2021. Solicitat atunci de Ziarul de Gardă, Mircea Roșioru ne-a comunicat că a depus cerere din propria inițiativă. „Am depus astăzi la prima oră cerere de demisie. Se vrea o schimbare și eu nu pot să împiedic lucrul ăsta să se întâmple și atunci o să fac un pas înapoi spre decizia celor care vor să formeze o nouă garnitură de conducere să o facă”, menționa Mircea Roșioru. Mircea Roșioru, fostul adjunct al procurorului general suspendat, a fost audiat joi, 21 octombrie 2021, de către procurorii anticorupție în dosarul lui Stoianoglo.

Victor Furtună este procurorul anticorupție care a dispus inițierea urmăririi penale împotriva procurorului general suspendat Alexandr Stoianoglo și respectiv reținerea acestuia. CSP a admis o sesizare a deputatului Partidului Acțiune și Solidaritate Lilian Carp împotriva procurorului general și l-a desemnat pe procurorul anticorupție Victor Furtună pentru a investiga informațiile din sesizarea admisă de CSP. DETALII AICI

ZdG a scris anterior că procurorul Alexandr Diulgher a fost demis din funcţia de procuror al raionului Taraclia prin hotărârea Colegiului de Disciplină şi Etică (CDE) din cadrul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) din 20 octombrie 2017. Procedura disciplinară de atunci pe numele acestuia a fost iniţiată în urma sesizării procurorului-şef al Procuraturii Anticorupţie din acea perioadă, Viorel Morari, potrivit căreia Alexandr Diulgher figura într-o cauză penală, fiind învinuit că, fiind „în exerciţiul funcţiei pe care o deţinea, întru realizarea intereselor personale, sub pretextul de a nu crea impedimente în activitatea întreprinderii prin organizare de controale, iniţiere de dosare penale, l-a influenţat şi l-a obligat pe N.B., directorul SA „Drumuri Cahul”, să construiască din contul acestei întreprinderi o porţiune de drum cu lungimea de aproximativ 400 metri în s. Cazaclia, r-ul Taraclia, pentru a asigura accesul la drumul central al socrilor procurorului Diulgher, valoarea lucrărilor prestate şi cheltuielilor suportate de către SA „Drumuri Cahul” constituind aproximativ 45 mii de lei. Peste puţin timp, prin utilizarea aceloraşi tehnici, procurorul Diulgher i-a solicitat lui N.B. să îi furnizeze pietriş de granit, materiale de construcţie (scândură şi bârne), alte bunuri materiale. În urma cererii insistente a lui Diulgher A., N.B. a transportat 10 tone de pietriş de granit, materiale de construcţie (scândură şi bârne) la socrul procurorului şi un covor pentru sediu – la Procuratura Taraclia, bunurile având o valoare totală de circa 20 mii de lei”, se spune în hotărârea CSP, unde Diulgher a atacat decizia CDE prin care a fost demis. Atunci, Diulgher a atacat decizia CSP la CSJ, iar CSJ i-a dat dreptate şi l-a restabilit în funcţie.

Ex-procurorul Andrei Băeșu, care a reprezentat în prima instanță învinuirea în dosarul Platon, a plecat din funcție în ianuarie 2020. La începutul anului 2020, procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, a pornit o cauză penală pe fapte de amestec în înfăptuirea urmăririi penale la investigarea fraudei bancare și altor infracțiuni, de către unii factori de decizie și unii procurori de nivel executiv din cadrul Procuraturii Anticorupție (PA), dosar în care figurează și numele lui Baeșu.

Andrei Baeşu a ajuns în atenţia opiniei publice în anul 2017, când a instrumentat dosarul lui Veaceslav Platon, participând şi în şedinţele de judecată în care era judecat fostul primarul de Orhei, Ilan Şor, în autodenunţul căruia era vizat şi Veaceslav Platon. În 2017, la solicitarea procurorului Procuraturii Anticorupţie, Andrei Băeşu, judecătorii au pus în aplicare una din cele mai răsunătoare condamnări din istoria recentă a R. Moldova, cea a lui Veaceslav Platon, etichetat drept raiderul nr. 1 din CSI. Atunci, fostul deputat, judecat într-un proces cu uşile închise, a primit 18 ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, iar bunuri care i-ar aparţine, în valoare de peste 800 de milioane de lei, i-au fost confiscate. Baeşu a activat în procuratură timp de nouă ani. El a fost numit în funcţia de procuror în cadrul Procuraturii Ialoveni în septembrie 2011. Peste trei ani, în octombrie 2014, Baeşu ajunge la PA, fiind numit în funcţie printr-un ordin al procurorului general de atunci, Valeriu Zubco. Andrei Baeşu este absolvent al Institutului Naţional al Justiţiei (INJ), fiind coleg de grupă cu procurora Adriana Beţişor, care a instrumentat un alt dosar „celebru”, cel al fostului premier Vladimir Filat.  

Avocată vrea să fie și Adriana Bețișor. Fosta șefă adjunctă a Procuraturii Anticorupție (PA) va compărea pe banca acuzaților pentru trei capete de acuzare: corupere pasivă în proporții deosebit de mari, abuz de serviciu și amestec în înfăptuirea justiției. La 2 septembrie 2021, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a anunțat că a finalizat urmărirea penală a transmis dosarul ex-procurorei Bețișor în judecată.

Adriana Bețișor este fosta procuroră care a instrumentat mai multe dosare de rezonanță, precum frauda bancară, dar și cea care a gestionat dosarul penal în care fostul premier Vladimir Filat a fost condamnat la 9 ani de închisoare cu executare, în urma unui denunț depus de către Ilan Șor. Aceasta a fost numită în funcţia de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție, prin ordinul procurorului general Valeriu Zubco, la 14 iunie 2011, iar pe 6 august 2019, a depus cerere de eliberare din organele Procuraturii din „motive personale”.

Vasile Plevan este procurorul din cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) pe care la 11 noiembrie 2021 Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) l-a desemnat pentru a examina pretinse acțiuni ilegale ale procurorului general suspendat, Alexandru Stoianoglo, după ce fostul șef al PA Viorel Morari a înaintat un demers în acest sens. Vasile Plevan, procurorul desemnat de CSP să analizeze declarațiile lui Stoianoglo făcute în legătură cu un dosar penal în care este vizat Morari, a semnat ordonanța prin care Pretora sectorului Ciocana, Sinilga Școlnic, cercetată pentru fapte de corupție, a fost eliberată din arest din izolator. În luna martie a anului 2014, Vasile Plevan a fost numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Strășeni. Ulterior, în anul 2015, acesta a fost numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Ialoveni. Pe 17 octombrie 2019, CSP l-a desemnat ca fiind învingător al concursului pentru promovarea în funcția vacantă de procuror în PA, pe Vasile Plevan și a propus procurorului general numirea acestuia în funcția vacantă de procuror în cadrul instanței.

Eugeniu Bejenaru și-a depus demisia din funcția de judecător la Curtea de Apel Bălți la 18 mai 2021. Potrivit declarației de avere, în 2020 Eugeniu Bejenaru a încasat de la Curtea de Apel Bălți salariu de 318 547 lei.

În declarația de avere depusă în 2020, judecătorul indică un autoturism de marca Volvo 740 (anul fabricării 1987) în valoare de 25 000 lei, cumpărat în anul 2008, un autoturism de model Renault (anul fabricării 2017) în valoare de 18 850 Euro, în proprietate din anul 2020, dar și depozit bancar în sumă de 200 000 Lei. Eugeniu Bejenaru a fost numit judecător la Curtea de Apel Bălți în anul 2017.

Maria Negru și-a dat demisia din funcția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău la 16 noiembrie 2021. Maria Negru a fost promovată în funcția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, în 2014, pe când fratele său Gheorghe Avornic era membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit declarației de avere, în 2018, magistrata a indicat un salariu anual de 301 945 de lei, ceea ce constituie 25 162 de lei lunar. În anul 2005, Maria Negru a început să lucreze la Judecătoria Hâncești. Ulterior, în 2011 a fost transferată la Judecătoria sectorului Centru, municipiul Chișinău, iar peste trei ani a fost desemnată judecătoare la Curtea de Apel Chișinău.

Sergiu Furdui a activat la Curtea de Apel Chișinău din 2012 și a plecat din funcție în martie 2021. ZdG a scris anterior că fostul magistrat a apărut în opinia publică în 2012, atunci când mai multe ONG-uri s-au indignat față de un document semnat de Furdui, în calitate de vicepreședinte al Colegiului Penal al CSJ, prin care acesta recunoaștea, indirect, independența regiunii transnistrene. Potrivit documentului semnat de magistrat, regiunea transnistreană ar fi un stat separat, iar deciziile emise de instanţele acestuia nu ar ţine de competenţa CSJ. Concluziile judecătorului Furdui erau făcute în contextul condamnării, de către instanţele din stânga Nistrului, la ani grei de puşcărie, a câtorva cetăţeni moldoveni Consiliul Superior al Magistraturi a decis atunci ca judecătorul să fie „atenționat”.

Parlamentarii au votat vineri, 21 ianuarie, în lectură finală, proiectul pentru modificarea legii cu privire la avocatură. Proiectul pentru modificarea legii cu privire la avocatură prevede că judecătorii și procurorii cu cel puțin 10 ani vechime în funcție, care vor dori să fie admiși în avocatură, vor susține examenul de calificare, fiind scutiți doar de efectuarea stagiului. Astfel, până la susținerea examenului de calificare, persoanele respective vor fi obligate să urmeze cursuri, în volum de cel puțin 20 de ore, în materie de deontologie profesională a avocaților și de administrare a formelor de exercitare a avocaturii, conform planului aprobat de Consiliul Uniunii Avocaților.

Noile modificări adoptate vineri de Parlament: Articolul 10. Cerinţe pentru exercitarea profesiei de avocat

(1) Profesia de avocat poate fi exercitată de persoana care are cetăţenia Republicii Moldova, în privinţa căreia nu a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară sub forma tutelei, are diplomă de licenţiat în drept sau echivalentul acesteia, se bucură de o reputaţieireproşabilăşi a fost admisă în profesia de avocat după efectuarea stagiului profesional și susţinerea examenului de calificare.
(2) Sunt scutite de efectuarea stagiului profesional persoanele care au cel puţin 10 ani vechime în muncă în funcţia de judecător sau procuror, dacă, în termen de 6 luni după demisia din funcţia respectivă, au solicitat participarea la examenul de calificare.
(3) Persoanele scutite de efectuarea stagiului profesional, până la participarea la examenul de calificare, sunt obligate să urmeze cursuri, în volum de cel puţin 20 ore, în cadrul Centrului de Instruire a Avocaților, privind deontologia profesională a avocaţilor, administrarea profesiei și alte domenii stabilite în Statutul profesiei de avocat.
(4) Persoana nu are reputaţie ireproşabilă şi nu poate fi admisă la examen, precum și nu i se eliberează licența pentru exercitarea activității de avocat dacă:
a) a fost condamnată anterior pentru infracţiuni grave, deosebit de grave, excepţional de grave săvîrşite cu intenţie, chiar dacă au fost stinse antecedentele penale;
b) nu au fost stinse antecedentele penale pentru comiterea altor infracţiuni;
c) anterior i-a fost retrasă licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat;
d) anterior a plecat din funcţia de judecător, notar, consultant juridic, funcţionar public sau din alte organe de drept în circumstanțe care nu sunt onorabile;
e) comportamentul sau activitatea ei este incompatibilă cu normele Codului deontologic al avocatului;
f) prin hotărîreainstanţeijudecătoreşti, s-a stabilit un abuz prin care ea a încălcat drepturile şilibertăţile fundamentale ale omului.”

Tag-uri:
Distribuie articolul: