Decizia de încetare a dosarului penal al fostei șefe adjuncte a PA Adriana Bețișor, învinuită de corupere pasivă și abuz de putere, rămâne definitivă. Cum explică PCCOCS hotărârea procurorilor de a nu contesta sentința

Decizia primei instanțe de încetare a procesului penal, în care fosta șefă adjunctă a Procuraturii Anticorupție (PA) Adriana Bețișor era acuzată de corupere pasivă în proporții deosebit de mari și abuz de putere, a rămas definitivă, după ce procurorii nu au contestat-o, iar recursul fostului director financiar adjunct al companiei de asigurări „Asito”, Ruslan Doboș, a fost declarat inadmisibil miercuri, 10 iulie, de Curtea de Apel Bălți.

Instanța de apel a constatat că Doboș a avut în cauza penală calitate de martor și este în drept de a declara recurs doar în partea cheltuielilor judiciare ce i se cuvin.

Fostul director financiar adjunct al companiei de asigurări „Asito” susținea că Bețiștor ar fi pretins 50 de mii de euro pentru a-i recalifica acțiunile și pentru a-și retrage acuzațiile în dosarul aflat atunci pe rol la Curtea de Apel Chișinău în care Doboș fusese condamnat la 12 ani închisoare pentru tentativă de delapidare a averii străine și spălare de bani, ambele săvârșite în proporții deosebit de mari.

Sentința emisă la 15 februarie de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a putut fi contestată cu apel la Curtea de Apel Chișinău în termen de 15 zile.

Întrebat de ZdG dacă Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a contestat decizia primei instanțe din luna februarie, purtătorul de cuvânt al PCCOCS Emil Gaitur a indicat că „examinarea în fond s-a bazat pe o încheiere judecătorească precedentă”, care a rămas în vigoare deși procurorii au solicitat anularea ei.

„PCCOCS a contestat în 2022 încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, prin care au fost anulate o parte din ordonanțele procurorului general din 2021 – ordonanțe care dispuneau reluarea investigațiilor în privința numitei (după ce anterior Procuratura Anticorupție refuzase pornirea unei cauze penale). Totuși, în 2023, Curtea de Apel Bălți a respins recursul procurorului PCCOCS, astfel încât a rămas în vigoare refuzul inițial al procurorului anticorupție de investigare a pretinselor fapte ale numitei privind coruperea pasivă și abuzul de serviciu.

Prin urmare, următorul act judecătoresc din februarie 2024 al Judecătoriei Chișinău – examinarea în fond – s-a bazat pe încheierea judecătorească precedentă, care anulase o parte din ordonanțele procurorului general și menținuse în vigoare refuzul procurorului anticorupție de investigare a numitei. Potrivit acelei ordonanțe a procurorului anticorupție, în acțiunile fostei demnitare din Procuratura Anticorupție nu au fost stabilite elemente infracționale. 

Totuși, procurorii PCCOCS au insistat ca fosta demnitară anticorupție să continue să fie cercetată, iar judecătorul instanței de fond a separat dosarul în partea care nu a fost anulată de judecătorul de instrucție în 2022 – amestecul în înfăptuirea justiției de către fostul demnitar, fapt care permite continuarea judecării fostei demnitare pe acest capăt de acuzare”, se arată în răspunsul oferit de PCCOCS.

ZdG a relatat anterior că cauza penală în care fosta șefă adjunctă a PA era acuzată de corupere pasivă în proporții deosebit de mari și abuz de putere a fost încetat pe 15 februarie, la etapa ședinței preliminare.

Decizia a fost luată atunci de judecătorul Alexandru Negru, de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, în legătură cu existenței ordonanței definitive, emisă de procurora anticorupție Liliana Partole la 5 septembrie 2020, referitoare la refuzul defășurării urmării penale și clasarea cauzei penale, în legătură cu inexistența faptei infracțiunii stabilite de art. 324 Cod penal (CP) – corupere pasivă și neîntrunirii elementelor infracțiunii stabilite de art. 327 CP – abuzul de putere sau abuzul de serviciu.

Totuși, magistratul Alexandru Negru a dispus atunci examinarea într-o cauză penală separată a acuzației privind amestecul în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală.

„Cauza disjunsă, privind învinuirea Adrianei Beţişor Serghei de comitere a infracţiunii prevăzute de art. 303 alin. (3) CP al Republicii Moldova, se transmite specialistului responsabil de PIGD pentru repartizarea aleatorie”, se arată în sentința motivată publicată luni, 19 februarie.

Conform datelor publice de pe portalul instanțelor de judecată, cauza privind amestecul în înfăptuirea justiției și în urmărirea penală a fost repartizată judecătorului Vladislav Negru, iar prima ședință a avut loc la 8 mai. Următoarea ședință este programată pentru 29 iulie.

Fosta șefă adjunctă a PA, Adriana Bețișor, scapă de învinuirile de corupere pasivă și abuz de putere

La etapa ședinței preliminare, apărătorii Adrianei Bețișor au prezentat instanței de judecată ordonanța de refuz în pornirea urmării penale emisă la 5 septembrie 2020 de către procurora din cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) Liliana Partole pe marginea materialelor cauzei penale prin care s-a refuzat urmărirea penală referitor la pretinsele fapte ale procurorilor Adriana Bețișor și Vitalie Călugăreanu, expuse în actul de sesizare, precum și s-a dispus clasarea procesului penal.

„A mai fost prezentată ordonanța de refuz în pornirea urmării penale emisă la 5 septembrie 2020 de către procurorul PA Liliana Partole pe marginea materialelor procesului penal 1-401/pr19 prin care s-a refuzat în pornirea urmării penale referitor la pretinsele fapte de amestec în înfăptuirea justiției de către Ion Pleșca, precum și s-a dispus clasarea procesului penal 1-401pr/19.

În egală măsură a fost prezentată încheierea nr. 10-1585/2022 emisă la 27 decembrie 2022, de judecătorul de instrucție din judecătoria Ciocana, Roman Mazureț, prin care s-au admis plângerile înaintate în ordinea art. 313 CPP RM de către reprezentantul petiționarei Adriana Beţişor, avocatul Eşanu Adriana din 29 aprilie 2021 şi 13 mai 2021, conexate într-o singură procedură, împotriva ordonanţei procurorului general, Stoianoglo Alexandr din 4 martie 2021, prin care a fost anulată, ca fiind neîntemeiată, ordonanţa de refuz în pornirea urmăririi penale emisă la 05.09.2020 de procurorul delegat în Procuratura Anticorupţie, Liliana Partole, cu reluarea investigaţiilor asupra faptului sesizat, şi împotriva ordonanţei procurorului general, Alexandr Stoianoglo de începere a urmăririi penale din 26 martie 2021, în cadrul cauzei penale nr. 2021920013”, se menționează în decizie.

Astfel, anterior au fost declarate nule, de către judecătorul de instrucție, cele două ordonanțe emise de Stoianoglo, și s-a constatat nulitatea tuturor actelor şi acţiunilor procesuale realizate în cadrul cauzei după data de 4 martie 2021, iniţiate în temeiul unor ordonanţe lovite de nulitate.

PCCOCS a finalizat urmărirea penală pe acest caz și a transmis dosarul în judecată în septembrie 2021.

Potrivit unui comunicat de presă emis atunci de Procuratura Generală, faptele infracționale ar fi fost comise în anul 2018, atunci când Adriana Bețișor, activând în calitate de procuror, ar fi pretins de la un condamnat 50 mii euro. În schimbul acestei sume, procurorul urma să-i recalifice acțiunile și să-și retragă acuzațiile în dosarul aflat atunci pe rol la Curtea de Apel Chișinău în care acesta fusese condamnat la 12 ani închisoare pentru tentativă de delapidare a averii străine și spălare de bani, ambele săvârșite în proporții deosebit de mari.

„Suma ar fi fost transmisă procurorului într-un local din capitală de către concubina condamnatului, iar ca rezultat, procurorul a formulat și înaintat la Curtea de Apel Chișinău susținerile verbale, contrare propriei poziții susținute anterior în prima instanță și, contrar poziției procurorului care a susținut acuzarea la Curtea de Apel Chișinău, renunțând la acuzațiile inițiale și solicitând eliberarea condamnatului din arest. Aceste circumstanțe au fost luate ca bază la adoptarea deciziei instanței de apel și au permis procurorului să-și „onoreze” promisiunea în schimbul banilor extorcați. În prezent, persoana învinuită nu mai activează în organele Procuraturii. Fiind audiat de procurori, acesta nu-și recunoaște vina. La această etapă este cercetat în libertate”, se arată într-o notă informativă de atunci a Procuraturii.

Adriana Bețișor este fosta procuroră care a instrumentat mai multe dosare de rezonanță, precum frauda bancară, dar și cea care a gestionat dosarul penal în care fostul premier Vladimir Filat a fost condamnat la 9 ani de închisoare cu executare, în urma unui denunț depus de către Ilan Șor.

Aceasta a fost numită în funcţia de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție, prin ordinul procurorului general Valeriu Zubco, la 14 iunie 2011, iar pe 6 august 2019, a depus cerere de eliberare din organele Procuraturii din „motive personale”.

Citiți și: (doc, foto, video) Cariera, averea și dosarele Adrianei Bețișor

Bețișor s-a declarat nevinovată și a respins acuzațiile care i se aduc. Solicitată anterior de ZdG, Adriana Bețișor a spus că „persoane rău-intenționate sau aflate sub oarecare presiune recurg la această calomnie și acuzație gravă împotriva ei”. Bețișor a afirmat atunci că acuzațiile „faptele de corupție” care i se aduc au fost invocate de către o persoana care anterior a făcut declarații împotriva lui Veaceslav Platon pe un dosar legat de compania de asigurări Asito.

Acuzațiile aduse Adrianei Bețișor pe marginea acestui subiect au ajuns în spațiul public în vara anului 2019, atunci când fostul ministru al Afacerilor Interne, Andrei Năstase, a solicitat Procuraturii Generale inițierea procedurii de urmărire penală pe numele procurorei.

Acesta preciza atunci că Bețișor s-ar face vinovată de faptul că a renunțat la învinuirea adusă lui Ruslan Doboș contra sumei de 50 de mii de euro. Reprezentanții Procuraturii Anticorupție respingeau atunci acuzațiile lansate în spațiul public și menționau că instituția este „interesată să desfășoare, în mod urgent, o anchetă internă, în cadrul căreia va putea oferi toate explicațiile necesare în vederea infirmării acuzațiilor aduse”.

„În timpul dezbaterilor judecătorești, procurorul Bețișor Adriana, a prezentat o analiză a probelor prin care a reiterat că incontestabil este dovedită vinovăția inculpatului Doboș Ruslan Vladimir în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (2), alin. (3), art. 27, art. 191 alin. (5) – autor și organizator la tentativa de delapidare a averii străine în proporții deosebit de mari și art. 42 alin. (2), alin. (3), art. 243 alin. (3) lit. b) din Codul penal – autor și organizator la spălarea banilor săvârșite în proporții deosebit de mari, subliniind că „indiferent cine este beneficiarul, fie că este în interes personal, fie că este în interesul terțelor acest lucru nu are rol important la încadrarea juridică penală, sau faptul că de acești bani s-au folosit altcineva, dar aceasta a fost voința a lui Doboș Ruslan, nu reflectă o deraiere de la calificarea care a fost făcută inițială anume potrivit art. 191 alin.5 CP”, solicitând instanței de fond:

• A recunoaște vinovat pe Doboș Ruslan Vladimi (…) aplicându-i o pedeapsă sub formă de închisoare în mărime de 10 ani;
• A recunoaște vinovat pe Doboș Ruslan Vladimir (…) cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani;
• A stabili o pedeapsă definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumul total al pedepselor aplicate față de Doboș Ruslan Vladimir în mărime de 15 ani de închisoare;
• A încasa din contul lui Doboș Ruslan Vladimir în contul părții civile, compania de asigurări „Asito” SA, suma mijloacelor financiare cu care a fost prejudiciată în mărime de 3 290 000 de lei”, conform rechizitoriului.

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 13 februarie 2017, Ruslan Doboș a fost recunoscut vinovat și condamnat, așa cum a fost pus sub învinuire și conform rechizitoriului întocmit de către Adriana Bețișor, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 12 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Sentința a fost contestată cu apel doar de către Doboș, legalitatea acesteia nefiind pusă la îndoială de către Adriana Bețișor, „care nu a utilizat careva cale de atac în acest sens, recunoscând astfel tacit caracterul legal al acestei hotărâri judecătorești”.

Astfel, la Curtea de Apel Chișinău Bețișor a solicitat achitarea lui Doboș și condamnarea lui doar în baza art. 196 alin. (4) din Codul penal – cauzarea de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere, în proporții deosebit de mari, care constituie o infracțiune mai puțin gravă, cu eliberarea acestuia din stare de rest.