Curtea Constituțională este funcțională! Pe cine i-a făcut Guvernul, Parlamentul și CSM-ul judecători constituționali
La aproape două luni de când precedenta componență a Curții Constituționale a demisionat, in corpore, instituția are noi șase judecători. Astăzi, 16 august, aceștia au depus jurământul de accedere în funcție în plenul Parlamentului, în prezența președintelui țării.
Liuba Șova, Nicolae Roșca, Serghei Țurcan, Eduard Ababei, Domnica Manole și Vladimir Țurcan au fost desemnați de Parlament, Guvern și Consiliul Superior al Magistraturii pentru un mandat de șase ani la Curtea Constituțională.
Deși legea nu le obligă și nu face precizări în acest sens, toate cele trei instituții împuternicite de lege pentru a numi judecători la CC au organizat concursuri pentru identificarea celor mai buni pretendenți la funcțiile vacante. Guvernul și Parlamentul însă nu a respectat propriile regulamente aprobate.
Respectiv, la 25 iulie, după ce a intervievat 15 candidați înscriși în concurs, Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului i-a desemnat câștigători pe Nicolae Eșanu, la acel moment încă secretar de stat la Ministerul Justiției, și pe Vladimir Grosu, ex-ministru al Justiției. La trei săptămâni de atunci, fără a explica ce se întâmplă cu aceste rezultate, președinții a trei fracțiuni parlamentare, PAS, PPDA și PSRM, au propus numirea la CC a ex-judecătoarei Domnica Manole, care la alegerile parlamentare a candidat pe lista Blocului ACUM, și a deputatului PSRM Vladimir Țurcan.
Astăzi, Manole și Țurcan au primit votul majorității parlamentare pentru accederea la CC.
Nici Guvernul nu și-a respectat întocmai propriul regulament de concurs. Deși urma să desemneze doi candidați, după etapa interviului, la care au participat 12 persoane, Comisia de concurs a propus Cabinetului de miniștri o listă din patru candidați, care ar fi acumulat cel mai mare punctaj: Liuba Șova, Eduard Serbenco, Vladimir Grosu și Nicolae Roșca.
Ieri, 15 august, Cabinetul de miniștri i-a ales judecători pe Liuba Șova și Nicolae Roșca. Ultimul a acumulat cel mai mic punctaj din lista celor patru candidați selectați de comisie.
Liuba Șova a obținut cel mai mare punctaj în concursul organizat de Guvern pentru funcția de judecător la CC la 8 august. În ultimii 25 de ani, Șova a activat în calitate de lector al Catedrei drept constituțional și Drept administrativ (astăzi, Catedra drept public) din cadrul USM. În anii 2005-2007, Șova a fost consiliera președintelui CC, mandat deținut în acea perioadă de Victor Pușcaș.
În anii 1998-2005, Liuba Șova a profesat avocatura. Aceasta nu a deținut, până acum, funcții publice, respectiv, nu a depus niciodată declarații de avere. Contactată de ZdG, Șova a precizat că deține, în proprietate, două apartamente cu două odăi în Chișinău, dar că nu are un automobil personal.
Nicolae Roșca s-a clasat pe locul al patrulea în urma concursului din 8 august. Roșca este avocat, profesor universitar și șef de catedră în cadrul Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova (USM). Deține titlul de doctor în drept și este autorul mai multor publicații științifice și didactice în domeniul dreptului.
Pe lângă activitatea didactică, Nicolae Roșca a activat în calitate de membru al Consiliului de Experţi al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, membru al Comisiei de Licenţiere a Activităţii Notariale, membru al Comisiei de Licenţiere a Profesiei de Avocat, membru al Consiliului ştiinţific consultativ de pe lângă CSJ și a fost președinte al Colegiului Disciplinar al CSM.
Nicolae Roșca nu a deținut funcții publice până acum, dar, începând cu 2016, s-a implicat în politică fiind ales membru al Biroului Permanent Național al Partidului „Acțiune și Solidaritate”. La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, Roșca a candidat pe lista națională a Blocului Electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, fără însă a obține un fotoliu de parlamentar.
În declarația de avere și interese personale depusă la Comisia Electorală Centrală (CEC) în decembrie 2018, cu ocazia participării sale la alegeri, Nicolae Roșca a indicat un venit de 263 de mii de lei din salariul de conferențiar universitar la USM, ridicat pe parcursul anilor 2017-2018. În aceeași perioadă, soția sa, Alla Roșca, profesoară la un liceu din Chișinău, a ridicat un salariu de 140 mii lei. În cei doi ani, familia Roșca a mai obținut 214 mii lei din darea în arendă a unui spațiu către Biroul Asociat de Avocați „Băieșu și Roșca”, din care face parte și Nicolae Roșca.
Potrivit datelor din declarația sa de avere, familia Roșca deține un teren intravilan de 9 ari (cu o valoare declarată de 853 mii lei), un apartament de 66 m.p., dobândit în 1995, și un automobil Toyota Corolla fabricat în 2010 și cumpărat în același an cu 13 mii de euro. În conturile bancare soții Roșca păstrau, în decembrie 2018, puțin peste 53 de mii de lei.
Omul propulsat de coaliția PDM în CSM, propus de CSM la CC
Serghei Țurcan este șeful catedrei Drept Public de la Universitatea Liberă Internațională din Moldova (ULIM). Este doctor în drept şi conferenţiar universitar, activând la ULIM din 1998. În anii 2010-2013, a fost membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), iar la expirarea mandatului a fost decorat de procurorul general de atunci, Corneliu Gurin, cu medalia Crucea „Pentru Merit”, clasa I, „pentru merite deosebite în activitatea desfăşurată în cadrul CSP”.
În decembrie 2017, Țurcan a fost ales de Parlament în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Acesta a fost votat de șapte membri ai Comisiei Juridice, Numiri și Imunități, toți fiind membri ai coaliției de guvernare de atunci, formată în jurul Partidului Democrat din Moldova (PDM). Ulterior, în plenul Parlamentului, candidatura lui Țurcan a fost aprobată cu votul a 57 de deputaţi ai aceleiași coaliții. ZdG a scris anterior că, în momentul în care Țurcan a fost votat de deputații PDM ca membru al CSM, decan al Facultății de drept a ULIM era Alexandru Cauia, tot el, vicepreședinte al PDM. Între timp, Cauia a devenit prorector pentru Strategie Academică și Programe de Studii în cadrul instituției de învățământ în care Țurcan continuă să activeze. Serghei Țurcan a fost propus la CC de către CSM, organ în care acesta activează de la începutul anului 2018. Țurcan a fost ales de către membrii CSM în urma unui concurs la care au participat 17 persoane.
„Nu am fost şi nu sunt membrul vreunui partid. Tot timpul am fost echidistant politic şi, prin urmare, aşa voi fi şi în cadrul CSM. Nicicum dl Cauia nu are pârghii pentru a mă influenţa”, declara anterior, pentru ZdG, Serghei Țurcan.
Venituri salariale din mai multe surse în 2018
Profesorul Serghei Țurcan are o avere modestă. Acesta locuiește, împreună cu soția, într-un apartament de 54,5 m.p., dobândit încă în 1995. Din 2007, familia Țurcan deține un garaj de 34,8 m.p., iar din 2017, un automobil de model Toyota Prius, fabricat în 2012. Noul judecător al CC din partea CSM a indicat în declarație că mașina costă, conform documentului care-i certifică proveniența, 70 de mii de lei, deși, prețul de piață al unui asemenea automobil este, cel puțin, dublu.
În 2018, Serghei Țurcan a raportat venituri salariale din mai multe surse: 161 mii de lei de la CSM, 117 mii de lei de la ULIM, 8232 de lei de la Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare, 6264 de lei de la Serviciul de Informații și Securitate, 1860 de lei de la Academia de Administrare Publică și 54 de lei de la Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare. Soția sa, angajată în cadrul Companiei Moldcell, a avut venituri de 303,5 mii de lei pe parcursul anului 2018.
Mașină de 45 de mii de euro și 1,6 milioane de lei în conturi
Eduard Ababei, cel de-al doilea judecător ales de CSM este, în prezent, avocat la Biroul Asociat de Avocați „Eduard și Lilia Ababei” din Drochia. Anterior a fost judecător la Judecătoria Drochia, iar în 2009-2016 a fost judecător și vicepreședinte al Curții de Apel (CA) Bălți. În anii 2013-2016, Ababei a fost și președinte al Consiliului Institutului Național al Justiției (INJ). Candidatul la funcția de judecător la CC a mai indicat în CV că a fost, timp de patru ani, lector la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți și, din 2015 până în prezent, formator la INJ.
În ultima declarație publică de avere și interese personale, cea pe 2018, Eduard Ababei indică un venit de 508 mii de lei din activitatea de avocat, 360 mii de lei din darea în locațiune a unei încăperi și 20 mii de lei din darea în arendă a terenurilor agricole. De asemenea, în 2018, Eduard Ababei a încasat o pensie de 156 mii lei. Lilia Ababei, soția lui Eduard Ababei, a câștigat din avocatură 1,4 milioane de lei.
Soții Ababei dețin o casă de 120 m.p. în Drochia, obținută în 2016 prin donație, două apartamente, unul de 54 m.p. în Drochia și altul de 47 m.p. în Bălți, dar și un spațiu comercial de 55 m.p. în care-și are sediul biroul de avocați „Eduard și Lilia Ababei”. De asemenea, Eduard Ababei a indicat în declarația de avere un autoturism Volvo XC90 produs în 2017, în valoare de 45 mii de euro, un Renault Koleos din 2008, dar și zeci de terenuri agricole cu o suprafață totală de aproximativ 150 de hectare, majoritatea dintre ele procurate în 2018. „Terenurile sunt transmise în arendă la diferiți agenți. Sunt amplasate în diferite sate, nu-s toate într-o localitate. Eu nu sunt agricultor și deocamdată le-am cumpărat pentru a le da în arendă. În total, au costat cam un milion și jumătate”, ne-a declarat Eduard Ababei, precizând că, în ultimii doi ani și jumătate, încasările familiei sale „au fost cam de 5 milioane și jumătate, venit declarat la stat, impozit achitat”. În declarația pe 2018, Ababei a indicat și depozite bancare de 1,6 milioane de lei.
Domnica Manole a purtat robă de judecător peste 25 de ani, întâi în funcție de magistrată la Judecătoria Chișinău, iar din 2005, la Curtea de Apel Chișinău.
În luna mai 2016, Domnica Manole s-a ales cu un dosar penal după ce a pronunțat o hotărâre prin care a obligat Comisia Electorală Centrală să organizeze un referendum republican la inițiativa PPDA, iar la 4 iulie 2017 a fost demisă din funcție de către Consiliul Superior al Magistraturii, în baza unui aviz al Serviciului de Informații și Securitate.
Pe 8 iulie 2019, ex-magistrata Domnica Manole a fost achitată în dosarul în care era acuzată de pronunțarea unei hotărâri contrare legii în „dosarul referendumului”.
Ex-magistrata s-a alăturat pentru prima dată protestelor organizate de partidele din opoziția extraparlamentară (PPDA, PAS și PLDM) pe 20 iunie 2018, la o zi după ce Judecătoria Chișinău a invalidat rezultatele alegerilor locale noi din mun. Chișinău. La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, aceasta a candidat pe lista nașională a Blocului ACUM (poziția 29), cât și pe o circumscripție uninominală, nr. 40 Cimișlia, dar nu a reușit să obțină un fotoliu de deputat.
Vladimir Țurcanu este deputat în Parlamentul R. Moldova, fiind membru al fracțiunii PSRM. Acesta are la activ cinci mandate de deputat, cu o întrerupere de doi ani, cât a fost ambasador în Federația Rusă.
În urma alegerilor parlamentare din 2005, Țurcan a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pe listele Partidului Comuniștilor, pentru Legislatura 2005-2009. Din 2006 este membru al Partidului „Moldova Unită – Единая Молдова” (PMUEM), fiind și președintele partidului. În 2012, echipa Partidului „Moldova Unită” s-a alăturat echipei Partidului Socialiştilor, condus în acea perioadă de Igor Dodon. Igor Dodon şi Vladimir Ţurcan susţineau atunci că, astfel, contribuie la consolidarea forţelor de stânga din R. Moldova. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, Vladimir Țurcan s-a regăsit pe locul nouă în lista candidaților PSRM și a devenit deputat în fracțiunea PSRM. În mai 2015 el a precizat că nu are de gând să adere la PSRM, ci este vorba de o conlucrare.
În 2017, Țurcan a aderat la PSRM. Cât privește Partidul „Moldova Unită – Единая Молдова”, unde încă oficial este lider, Vladimir Țurcan a declarat într-un interviu pentru portalul tribuna.md, că „activitatea este conservată”.
Până a obține un nou mandat în Parlament în 2014, Vladimir Țurcan avea un apartament și o casă de peste 300m2, dar și o mașină de model Lexus. După trei ani de aflare în Parlament acesta se poate lăuda cu alte două apartamente și un Lexus mai nou, care l-au costat mult peste un milion de lei, potrivit portalului Investigații.md. În 2016 Țurcan a investit 400 000 de lei într-un apartament de 94 de metri pătrați, iar un an mai târziu – 662 de mii, într-un apartament de 103 metri pătrați. În 2016 legiuitorul a luat în posesie și folosință un Lexus RX-200T, care ar costa 10 000 de euro.
În declarația de avere și interese personale pentru perioada 2017-2018, Vladimir Țurcanu declară o casă de locuit de 363,9 m2, evaluată la 2,2 milioane de lei, precum și trei apartamente, cu suprafața de 80 m2, 94,5 m2 și 103,5 m2, estimate la 260, 400 și 662 de mii de lei. Toate cele patru imobile îi revin familiei Țurcan prin contracte translative de posesie și de folosință.
Deputatul socialist a obținut în ultimii doi ani un salariu de peste 350 de mii de lei de la Parlament, dar și o pensie militară de peste 200 de mii de lei. Țurcan a mai trecut pe hârtie două terenuri, de doi și șase ari, care i-au revenit prin contracte de schimb, în 2001. Valoarea totală a celor două loturi se ridică la 736 de mii de lei. Vladimir Țurcan declară un automobil de model Lexus, dobândit în 2016 în baza unui contract de schimb. Țurcan deține și un depozit bancar unde păstrează peste 11 mii de dolari.
Mihai Poalelungi și-a dat demisia din funcția de președinte al Curții Constituționale pe 20 iunie, cu o zi înainte ca membrii Comisiei de la Veneția să publice avizul critic referitor la deciziile din 7-9 iunie ale CC, care ar fi fost adoptate în favoarea PDM.
La 26 iunie, ceilalți cinci membri ai CC (Aurel Băieșu, Raisa Apolschi, Artur Reșetnicov, Corneliu Gurin și Veaceslav Zaporojan) au demisionat in corpore, fără a comenta avizul Comisiei de la Veneția, care a stipulat expres că între 7-8 iunie nu existau condiții de dizolvare a Parlamentului, iar judecătorii constituționali nu au respectat propriile proceduri și principiul egalității părților în cazul crizei politice.
