Ce s-a discutat în cea de-a cincea ședință de judecată din dosarul lui Ilan Șor

A cincea ședință ședință de judecată din dosarul penal de învinuire a lui Ilan Șor s-a terminat după aproximativ o oră. Conform informațiilor trimise printr-un sms de către Iulian Balan, unul dintre avocații lui Ilan Șor, „a fost audiat un specialist din partea apărării”. Următoarea ședință pe dosar a fost programată pentru data de 12 septembrie, ora 11.00, ne-a informat avocatul lui Șor.

Reprezentanții Procuraturii Anticorupție nu au răspuns la apelurile și mesajele redacției pentru a ne informa despre mersul ședinței de judecată de astăzi, 24 august 2018. Precizăm că, de câteva luni, procurorii anticorupție nu mai au dreptul să discute direct cu presa, ci doar prin intermediul purtătoarei de cuvânt a instituției, Anastasia Mihălceanu.

Ilan Șor s-a prezentat în fața magistraților aproape de ora 11.00. În fața sediului Curții de Apel Cahul a fost și câțiva „simpatizanți” ai primarului de Orhei, care scandau în favoarea acestuia. Aceștia cereau „justiție independentă și nu selectivă” sau „Ilan Șor, suntem cu tine”. Atunci când s-a apropiat, Ilan Șor a făcut „o baie de mulțime”, dând mâna și „pupându-se” cu cei prezenți. „O să câștigăm”, le-a transmis el, oamenilor, după care le-a mulțumit pentru că îl susțin. Șor a precizat că a făcut și va face totul „pentru oameni”.

Ședința din dosarul Șor de la Curtea de Apel Cahul de vineri, 24 august 2018 a fost cea de-a cincea. Anterior, ședința din 20 august a fost amânată. Pe 8 august în dosarul lui Șor au fost audiați patru contabili care au primit parolele şi semnăturile digitale ale companiilor care au fost utilizate la fraudarea sistemului bancar, dar şi trei foşti angajaţi ai Băncii de Economii a R. Moldova. Potrivit procuraturii, „martorii au confirmat circumstanţele descrise în învinuire”, susţinând în unanimitate că au acţionat la iniţiativa lui Ilan Şor.

Toate ședințele de la Curtea de Apel Cahul în acest dosar sunt desfăşuratecu uşile închise, această decizie fiind luată încă pe 23 mai, la solicitarea procurorul pe caz. Motivele invocate pentru a judeca dosarul departe de ochii publicului au constat în faptul că în prima instanţă dosarul a fost examinat, la fel, cu uşile închise.

Dosarul lui Ilan Șor a ajuns pe masa Curții de Apel Cahul după aproape opt luni de blocaj la Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel Chișinău. Dosarul a fost transmis în magistraților Evghenii Dvurcenschi, Nina Veleva și Vitalie Movilă de la Curtea de Apel Cahul, după ce președintele Curții de Apel Chișinău a invocat că în instanța pe care o conduce și care numără 56 de magistrați, dintre care 21 fac parte din Colegiul penal, nu sunt decât doi judecători compatibili pentru examina cauza.

La 21 iunie 2017, Ilan Șor, controversatul businessman, primar al orașului Orhei și lider al partidului care-i poartă numele a fost condamnat de magistratul Andrei Niculcea de la Judecătoria Chișinău la șapte ani și șase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani și a dispus ca pedeapsa să intre în vigoare doar după ce va deveni definitivă. Ilan Șor se află în libertate, fiind sub control judiciar, chiar dacă numele său figurează în ambele rapoarte Kroll drept unul dintre principalele personaje implicate în frauda bancară.

Conform informațiilor furnizate anterior de Procuratura Generală, Ilan Șor a fost trimis în judecată pentru de escrocherie (art 190 Cod Penal) şi spălare de bani (243 Cod Penal). Instanța însă nu l-a condamnat pentru escrocherie, ajungând la concluzia că Șor NU și-ar fi însușit banii care i-au fost atribuiți.

„Se recunoaște Șor Ilan, fiul lui Miron, vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art 196 aliniat 4 și art 243, aliniat 3, lit.b, Cod Penal, și se condamnă pentru faptele săvârșite. Se aplică lui Șor Ilan pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de articolul 196, aliniatul 4 o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani. Se aplică lui Șor Ilan pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 243, aliniat 3, lit. B din Codul Penal o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de șase ani. Se stabilește lui Șor Ilan, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani și 6 luni. Se stabilește executarea pedepsei aplicată lui Șor Ilan într-un penitenciar de tip semiînchis”, a citit din dispozitivul sentinței judecătorul Andrei Niculcea.

Articolul 196 „cauzarea de daune materiale prin înşelăciune sau abuz de încredere”se referă la „cauzarea de daune materiale în proporţii mari proprietarului prin înşelăciune sau abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o însuşire”. În aliniatul 4 din acest articol, în baza căruia a fost condamnat Șor se vorbește despre „cauzarea de daune materiale în proporţii deosebit de mari prin înşelăciune sau abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o însuşire, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1350 la 2350 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani”. 

Cu alte cuvinte, instanța a ajuns la concluzia că Șor nu și-a însușit cele 5 miliarde de lei pentru care a fost trimis în judecată, aplicându-i pedeapsa maximă, de 3 ani de închisoare pentru această infracțiune.

Articolul 190 din Codul Penal pentru care Șor a fost trimis în judecată prevede o pedeapsă maximă de până la 15 ani de închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.

Șor a fost condamnat și pentru spălare banilor, articol (243 Cod Penal) pentru care a și fost judecat. Șor a fost condamnat în baza aliniatului 3 al acestui articol, litera b.

Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), (spălarea banilor) săvârşite:
b) în proporţii deosebit de mari,
se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 13000 la 16000 de unități convenționale sau cu lichidarea persoanei juridice.

Astfel, deși judecătorul îi putea aplica o pedeapsă maximă de 10 ani de închisoare, l-a condamnat pe Ilan Șor pentru acest capăt de acuzare la doar 6 ani.