Cariera și dosarele de rezonanță ale celor șapte magistrați care aspiră la fotoliul de judecător al Curții Supreme de Justiție
Trei magistrați de la Curtea de Apel Chișinău și patru de la Judecătoria Chișinău aspiră la fotoliul de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Proiectul cu privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la CSJ urmează a fi examinat de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii în ședința din 9 iunie.
Sergiu Furdui activează la Curtea de Apel Chișinău din 2012. Magistratul a apărut în opinia publică în 2012, atunci când mai multe ONG-uri s-au indignat față de un document semnat de Furdui, în calitate de vicepreședinte al Colegiului PEnal al CSJ, prin care acesta recunoaștea, indirect, independența regiunii transnistrene. Potrivit documentului semnat de magistrat, regiunea transnistreană ar fi un stat separat, iar deciziile emise de instanţele acestuia nu ar ţine de competenţa CSJ. Concluziile judecătorului Furdui erau făcute în contextul condamnării, de către instanţele din stânga Nistrului, la ani grei de puşcărie, a câtorva cetăţeni moldoveni Consiliul Superior al Magistraturi a decis atunci ca judecătorul să fie „atenționat”.
Anatolie Minciuna este judecător încă din 1991. În 2008 a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave. Potrivit documentelor, în urma investigaţiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietăţile sale nu corespund veniturilor declarate. La începutul anului 2008, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciună a ajuns la Curtea de Apel Chişinău. În 2015, numele judecătorului Anatolie Minciuna a figurat într-un dosar de corupție.
Viorica Puica este judecătoare din 2002 și activează la Judecătoria sect. Botanica din Chişinău. Puica a candidat la mai multe concursuri pentru promovarea în funcţia de judecător la CSJ, însă, deşi adesea avea cel mai mare punctaj, nu a fost desemnată de CSM câştigătoare a concursurilor. În 2017 aceasta a aspirat și fotoliul de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
Judecătoarea a avut anterior și mai multe discursuri critice privind sistemul judecătoresc din R. Moldova.
Oxana Robu este judecătoare din 2004, iar la Curtea de Apel Chișinău a fost numită în 2014. Numele Oxanei Robu apare în mai multe dosare de rezonanță din R. Moldova. Robu a fost președinta completului de judecată care la 4 octombrie 2017 a suspendat pedeapsa cu închisoarea pe numele fostului șef al Direcției Transport Public şi Căi de Comunicaţie din cadrul Primăriei Chișinău, Igor Gamrețki, pedepsit de prima instanță cu doi ani de detenție într-un penitenciar de tip semiînchis, pentru trafic de influneță în dosarul parcărilor cu plată din capitală. Totodată, asemeni altor câțiva judecători de la Curtea de Apel Chișinău, Oxana Robu a refuzat să examineze dosarul Șor. Magistrata a motivat cererea de recuzare prin faptul că are în gestiune dosarul de escrocherie şi spălare de bani în privința lui Veaceslav Platon în care Ilan Șor are statut de martor al acuzării.
Ghenadie Pavliuc este vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. Numele judecătorului este legat de mai multe dosare de rezonanță. Pavliuc este cel care în mai 2015 i-a aplicat lui Ilan Şor un mandat de arest la domiciliu, ca ulterior, peste trei săptămâni, să îl elibereze din arestul la domiciliu. Tot Pavliuc este cel care, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, dar și cel care l-a salvat de puşcărie pe fostul deputat Valeriu Guma, condamnat în România la 4 ani de închisoare cu executare. În trecut, acesta a participat şi pe alte dosare de rezonanţă. În unul din ele, a fost condamnat la ani grei de puşcărie Andrei Baştovoi, om de afaceri şi deputat în primul Parlament. Într-un alt dosar, în 2014, Pavliuc l-a salvat de puşcărie pe avocatul Dorin Melinteanu, fiul unui judecător de la Curtea de Apel Chişinău prins cu mită. În 2015, ZdG scria că Ghenadie Pavliuc locuieşte într-o casă de milioane din capitală.
Svetlana Garștea-Bria activează la Judecătoria Chișinău. Potrivit magistrat.md, aceasta a devenit magistrată în 1994, iar în 2004 a fost numită în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Svetlana Garștea-Bria este cea care în 2016 a admis pretențiile Marianei Tabuica, sora fostului ministru al Justiției, Vladimir Cebotari, și a dispus încasarea din conturile ÎS „MoldATSA” a sumei de 415,65 mii de lei. Totodată, o hotărâre a magistratei a constituit obiect de examinare la Curtea Europeană (cauza „Savca c. Moldovei” din 15 martie 2016).
Nina Arabadji activează în sistem încă din 1996. Printr-un decret al președintelui din 2001, Arabadji a fost numită în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Magistrata a făcut subiectul unei anchete CIJM despre judecătorii care au primit apartamente de la Primăria Chișinău, ea obținând trei locuințe în cinci ani.
Magistrata și-a încercat și anterior norocul de a ajunge la CSJ, însă nu a acumulat suficiente puncte pentru a fi promovată.
