(doc) Ce scrie în Studiul de fezabilitate privind crearea parteneriatului public-privat pentru construcția Arenei Chișinău
La două săptămâni după ce a fost aprobată lista obiectivelor şi condiţiilor parteneriatului public-privat pentru proiectarea și construcția „Arenei Chișinău” și cerințele generale pentru selectarea partenerului privat, pe 27 aprilie, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) a publicat studiul de fezabilitate al proiectului PDM pentru care Ministerul Finanțelor a prevăzut bani încă în decembrie 2017. Potrivit Studiului de fezabilitate privind crearea parteneriatului public-privat pentru construcția arenei polivalente, costul construcției se estimează la circa 40 de milioane euro, bani care urmează a fi investiți de un agent economic privat și pe care statul îi va rambursa în termen de zece ani, din veniturile obținute din activitatea sălii și din susrse financiare din bugetul de stat. Altfel spus, se presupune că profitul net al arenei în primul an de activitate va fi aproape 250 de mii de euro, în același timp, contractul ar presupune că în acel an statul urmează să ramburseze 25% din costul investiției, adică 10 milioane de euro. Banii respectivi ar urma să fie alocați din bugetul de stat. Același document, elaborat de organizația nonguvernamentală „Alternative Internaţionale de Dezvoltare” la solicitarea MECC, indică că cel mai mare risc al proiectului este o posibilă instabilitate politică prin schimbarea administrației în cadrul partenerului public.
Studiul de fezabilitate punctează probele acute existente în R. Moldova la capitolul infrastructurii sportive, printre care: număr insuficient de spații sportive, raportate la numărul populației; insuficiența numărului de bazine de înot; scăderea progresivă a numărului de spații închise sportive; baza tehnico-materială precară a spațiilor publice existente. Sunt prezentate argumente care ilustrează și capacitatea instituțiilor aflate în gestiunea statului de a găzdui evenimentele cultural-artistice sau sportive de importanță internațională.
Respectiv, construcția arenei cu o capacitate de patru mii de locuri și o parcare pentru o mie de mașini, care să găzbuiască evenimente sportive și culturale, conferințe, concerte și expoziții, care să dispună de o zonă separată pentru pentru evenimente mici și antrenamente, dar și de Aqua Park, Spa și Fitness acoperite, piscină olimpică cu tribună pentru spectatori de cel puțin 500 scaune, cel puțin opt corturi de tenis deschise și puncte de alimentație publică, este văzută drept o soluție a problemelor actuale în domeniu.
Analiza impactului social al sălii polivalente pune într-o relație directă funcționarea arenei cu sănătatea, în special a tinerilor, ocuparea timpului lor liber și narcomania.
„Grație construcției arenei polivalente, se va lansa procesul de lichidare a problemei actuale în care în jur de 50% din populația Republicii Moldova este categorizată ca având exces de greutate, iar inactivitatea fizică este al 6-lea cel mai mare factor de risc responsabil pentru anii trăiți cu dizabilitate în Republica Moldova, având cea mai mare pondere în cazul bolilor cardiovasculare, diabetului și cancerului”, susțin autorii, care ulterior punctează: „Prin construcția arenei polivalente vor fi antrenați în activități sportive inclusiv copiii de vârstă preșcolară care, conform statitsticilor, mai mult de 50% dintre ei nu practică, sistematic și organizat, activități de cultură fizică în baza unor programe ale instituțiilor de învățământ de acest nivel, iar mai mult de 70% nu sunt încadrați în activități de cultură fizică și sport în sistemul de instituții extrașcolare cu profil sportiv”. Autorii, contractați de Minister, nu vorbesc însă despre capacitatea financiară a populației de a beneficia de serviciile pe care le va presta Arena Chișinău.
Se presupune că vor fi create locuri noi de muncă pentru populația din regiune: 800 de angajați pe perioada de construcție a obiectului și 48 angajați pe perioada de funcționare a sălii polivalente, iar pe perioada contractului de Parteneriat Public-Priat se va obține cumulativ venit din impozit pe venit din activitatea de antreprinzător, de peste 7 milioane euro din operarea nemijlocită a arenei polivalente, și 8.4 milioane de euro din operarea arenei polivalente pe perioada de viață a acesteia.
Potrivit studiului, proiectul ar putea costa circa 40 de milioane de euro, iar pentru a fi implementat, soluția este contractarea unui dezvoltator care ar finanța construcția Arenei Chișinău din resurse proprii. În baza analizei, rambursarea investiției către partenerul privat nu va depăși termenul de 10 ani, iar tranșele de rambursare și periodicitatea urmează a fi negociate de către parteneri.
„Totuși pentru oferirea unei garanții de către partenerul public și pentru securizarea investiției efectuate de către partenerul privat se recomandă stabilirea primelor tranșe, iar contribuția din primul an de implementare a parteneriatului public-privat nu va depăși 25% din valoarea investiției. Notă: reieșind din planificarea de a da start construcției arenei polivalente la începutul semestrul II al anului 2018, respectiv, prima contribuție (ce nu va depăși 25%) va fi acoperită din anul bugetar 2018 (semestrul II) și anul bugetar 2019 (semestrul I)”, se arată în Studiul de Fezabilitate.
Potrivit scenariului, în primul an de activitate a sălii polivalente partenerul public, adică statul, va trebui să ramburseze suma de zece milioane de euro.
De asemenea, nu este precizat cum urmează a fi valorificat întreg terenul alocat pentru acest proiect, 69,2224 hectare.
„Pentru realizarea obiectivului acestui Parteneriat Public-Privat, inițial, va fi necesar alocarea a cca. 10 ha pentru construcția arenei polivalente și a infrastructurii adiacente. Suprafața rămasă va fi utilizată în scopul extinderii zonei de agrement pe viitor. Terenul propus incorporează aceste cerințe”, este unica mențiune la acest capitol.
La capitolul riscuri ale parteneriatului public-privat, se precizează că cerințele și condițiile contractuale vor fi formulate astfel încât să elimine posibile probleme de tergiversare a lucrărilor sau depășire a costurilor. În același timp, se menționează că cel mai mare risc constituie instabilitatea politică (49%), iar în acest sens urmează a fi stabilite niște clauze contractuale care ar elimina problema.
Planul de implementare a proiectului presupune că în luna iunie va fi semnat contractul de parteneriat public-privat, iar în luna iulie curent vor fi demarate lucrările propriu-zise, care urmează a fi finalizate în vara anului viitor.
Studiul de fezabilitate elaborat de ONG-ul „Alternative Internaţionale de Dezvoltare” poate fi accesat mai jos:
