Din cei 800 de mii de lei, președinta CC rămâne doar cu 300 000 – prejudiciu moral pentru trei ani de aflare sub învinuire, fără temei. CSJ a emis o nouă decizie
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a admis vineri, 14 februarie, recursurile declarate de Procuratura Generală și de Ministerul Justiției în cauza civilă în care președintei Curții Constituționale Domnica Manole i s-au acordat 800 de mii de lei pentru repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești. Astfel, CSJ a modificat deciziile anterioare prin diminuarea sumei de la 800 000 lei la 300 000 de lei.
Manole, care a fost inculpată pentru pronunțarea cu bună-știință a unei hotărâri contrare legii, ceruse în instanță 1 milion de lei pentru prejudiciul moral cauzat de cei peste trei ani de aflare sub învinuire și „supunere judecății pentru o faptă care nu conține elementele unei infracțiuni”. Totodată, aceasta a solicitata și compensarea cheltuielilor de judecată, în sumă de 5 mii de lei.
Totuși, CSJ a comunicat că „scopul acordării daunelor morale constă în realizarea, în primul rând, a unei satisfacții morale pentru suferințele de același ordin, și nu a unei satisfacții patrimoniale”.
Prin hotărârea din 8 februarie 2023 a Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, a fost admisă parțial acțiunea. S-a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul Domnicăi Manole, suma de 800 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral. În plus, s-a încasat din contul bugetului de stat, în beneficiul judecătoarei, proporțional pretențiilor admise din acțiune, suma de 4 500 de lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență. Prin decizia din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse cererile de apel depuse de Ministerul Justiției și de Procuratura Generală și menținută hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru.
Argumentele Procuraturii Generale și ale Ministerului Justiției
Procuratura Generală a susținut în fața CSJ că luând în considerare suferințele psihice suportate de către Manole în legătură cu declanșarea urmăririi penale și expedierea cauzei penale în instanța de judecată, „intensitatea trăirilor negative și disconfortul suportat odată cu supunerea acesteia urmăririi penale”, compensația bănească în mărime de 800 000 de lei este „una disproporționată realităților economice și sociale ale Republicii Moldova, or, Domnica Manole a fost învinuită de săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave și în privința acesteia nu au fost aplicate măsuri preventive”.
Ministerul Justiției a indicat că, contrar obligației de imparțialitate și obiectivitate prevăzute Codul de procedură civilă, instanța de apel a admis examinarea prezentei cauze, „în pofida faptului că Domnica Manole a activat la Curtea de Apel Chişinău şi a fost membră al aceluiași complet de judecată cu judecătorul Iurie Cotruță, care a participat la emiterea deciziei contestate”.
În plus, Ministerul Justiției a invocat că „prin implicarea în cadrul alegerilor parlamentare din februarie 2019 și prin faptul candidării din partea blocului electoral „ACUM”, Domnica Manole a desfășurat o activitate politică, acest lucru fiind discutat de către publicul larg, în mod similar precum a fost discutată în societate și mediatizată urmărirea penală în privința dânsei”.
CSJ: „Nu s-a ținut cont de jurisprudența constantă națională pe marginea acestei categorii de litigii”
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, format din președinta Stela Procopciuc și magistratele Diana Stănilă și Oxana Parfeni, a ajuns la concluzia că la stabilirea cuantumului sumei ce urmează a fi încasată cu titlu de reparare a prejudiciului moral nu s-a ținut cont de „jurisprudența constantă națională pe marginea acestei categorii de litigii, precum și de criteriile de determinare a mărimii compensației pentru prejudiciul moral cauzat”.
„Reținând împrejurările de fapt și de drept elucidate supra, că, reclamanta a fost trasă la răspundere penală, ținând cont de gravitatea infracțiunii de a cărei săvârșire a fost învinuită, și anume, de infracțiune mai puțin gravă, de durata urmăririi penale și examinarea cauzei penale, de la 08.06.2016-09.08.2019, de rezonanța care a avut-o în societate informația despre pornirea urmăririi și examinarea cauzei penale, de suferințele morale cauzate reclamantei ce constă generic în atingerea valorilor ce definesc personalitatea umană și creditul moral, de măsura în care compensația bănească poate atenua suferințele fizice şi psihice cauzate, de principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale, starea de stres și frustrare cauzate Domnicăi Manole, instanța de recurs conchide că suma de 300 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală şi ale procuraturii, constituie un cuantum ce ar compensa suferințele avute și poate fi interpretată drept o satisfacție echitabilă reclamantei, totodată fiind corelativă şi comparabilă cu practica judiciară a Curții Supreme de Justiție în cazuri similare, în care reclamanții care au înaintat acțiuni în temeiul Legii nr. 1545/1998 dețineau, la fel, funcția de judecător”, se arată în hotărâre.
În decembrie 2024, CSJ a respins pretențiile Domnicăi Manole împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și a Serviciului de Informații și Securitate, privind încasare a salariului pentru funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău pe perioada absenței forțate de la muncă, acordarea indemnizației unice de concediere, încasarea prejudiciului cauzat de evoluția indicelui prețurilor de consum (rata inflației) și repararea prejudiciului moral.
Manole a solicitat încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă și achitarea unui prejudiciu moral în valoare de 100 de mii de euro.
Domnica Manole a fost achitată în dosarul în care era acuzată de pronunțarea unei hotărâri contrare legii în „dosarul referendumului” în vara anului 2019. Decizia magistraților a venit atunci după ce procurorul pe caz, Eugeniu Rurac, a renunțat la acuzațiile penale.
Potrivit lui Rurac, declarațiile unui martor al apărării și concluziile unor experți au constituit temeiul în baza căruia acuzarea a renunțat de a mai înainta învinuiri penale magistratei Domnica Manole.
Domnica Manole a fost judecată pentru adoptarea unei decizii contrare legii, mai exact pronunțarea la 14 aprilie 2016, în funcția de judector la Curții de Apel Chișinău, a unei hotărâri prin care anula hotărârea Comisiei Electorale Centrale (CEC) din 30 martie 2016 care respingea organizarea unui referendum propus de Platforma „Demnitate şi Adevăr” şi obliga instituţia să iniţieze acel referendum republican.
La scurt timp, Eduard Harunjen, pe atunci procuror general interimar, a obținut acordul CSM de a demara urmărirea penală în privința magistratei.
Pe 4 iulie 2017, după ce a examinat avizul consultativ suplimentar al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) cu privire la judecătoarea Curții de Apel Chișinău Domnica Manole, Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât că aceasta nu este compatibilă cu statutul de judecător și a demis-o din funcție.
Deși, după adresarea Domnicăi Manole la Curtea Constituțională, judecătorii acestei instituții au decis că verificarea de către Serviciul de Informații și Securitate a candidaților la funcția de judecător, dar și a judecătorilor, este neconstituțională, magistrații intanțelor din R. Moldova, până la CSJ, au respins cererea de chemare a Domnicăi Manole împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și Serviciului de Informații și Securitate cu privire la anularea a două decizii prin care a fost demisă din sistem.
