Seful Sectiei Urmarire Penala a Comisariatului de Politie Drochia si un subaltern al acestuia au estorcat de la o persoana suma de 250 de dolari in schimbul unei decizii a acestora prin care cetateanul ar fi fost absolvit de calitatea de martor sau chiar de parte pe un dosar penal. Cetateanul s–a adresat la Centrul de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si a Coruptiei (CCCEC), acceptand sa participe la transmiterea sumei estorcate de politisti si la retinerea, «in flagrant», a acestora. Operatiunea s–a desfasurat «cu succes».

In luna mai 2007, V. (din motive lesne de inteles nu vom indica numele persoanei), la rugamintea unor vecini de–ai sai, s–a deplasat cu propriul automobil intr–un cartier din Drochia, unde acestia aveau programata o intalnire privata. «I–am asteptat in strada, apoi ne–am intors acasa. In scurt timp, am fost chemat la Politie, fiind fortat sa devin martor pe un dosar penal. Atunci am inteles ca vecinii mei erau suspectati ca ar fi aplicat forta, in timpul acelei intalniri la care, cum va spuneam, eu nu am participat», isi aminteste V. El afirma ca a refuzat sa depuna marturii, deoarece, in niciun caz, nu putea avea calitatea de martor intr–un dosar despre care nu cunostea nimic.

«Au cerut sa le aduc 250 de dolari in jumatate de ora»

«Nu am fost lasat in pace. Au urmat alte citatii de la politie, iar acolo, seful Sectiei Urmarire Penala, Adrian Rotaru si subalternul acestuia, Eduard Cristian, m–au amenintat ca risc sa devin parte si nu martor pe dosar… Nu mai intelegem ce se intampla si continuam sa le explic ca nu am nicio treaba cu acel caz». L–am intrebat cum au continuat investigatiile. «Ce fel de investigatii? Intr–o zi, mi–au spus ca, daca vreau sa nu mai fiu chemat pe la politie, trebuie sa le aduc, in jumatate de ora, 250 de dolari. Atata costa "scutirea" mea de probleme», spune V., precizand ca, in acea zi, a si telefonat la «Linia fierbinte» a CCCEC.

«Am telefonat unde trebuie. Acolo mi–au spus ca, pentru a demonstra vina celor care estorcau bani de la mine, urmeaza sa organizeze un flagrant. Am acceptat, iar pentru a se reusi cu flagrantul, timp de cateva zile, le–am tot dus niste bani, 200 de lei, 300 de lei, 50 de dolari, spunandu–le ca nu am suma completa si ca mai caut bani. Mi–au tot reprosat: cum nu ai, daca lucrezi la Vama?», spune V., subliniind ca el nu este angajat al Serviciului Vamal si ca politistii, pur si simplu, confunda institutiile statului.

Escortat la Procuratura Anticoruptie

In sfarsit, flagrantul a avut loc si Rotaru a fost retinut pe cand lua suma estorcata de la V. «Pentru un moment, am avut senzatia ca mi–am facut dreptate, dar, in scurt timp, starea mea de impacare cu justitia s–a epuizat», explica V.

Dupa flagrant, Rotaru a fost escortat la Chisinau, la Procuratura Anticoruptie. «Noi acordam sprijin tehnic, iar investigatiile unor astfel de cazuri le efectueaza Procuratura Anticoruptie», ne–a spus Alexandru Gasca, de la CCCEC. La Procuratura Anticoruptie am fost informati ca, in cazul in care cetateanul V. nu este de acord cu deciziile adoptate, s–ar putea adresa in scris acestei institutii si, in termen de 3 zile, va primi un raspuns. Ne–am interesat daca Procuratura Anticoruptie a inregistrat si cazuri in care politistilor suspectati de coruptie nu li s–a «facut dreptate». «Sunt si astfel de cazuri, dar este necesar sa va adresati cu o cerere in scris pentru a primi un raspuns. Tot in 3 zile», ne–au spus la Anticoruptie.

V. nu cunoaste care au fost eforturile Procuraturii Anticoruptie, dar stie cu siguranta ca demersurile sale, facute in speranta ca cei doi politisti suspectati de coruptie vor fi pedepsiti, au fost, deocamdata, zadarnice. «Ei lucreaza si in continuare, iar prin raspunsurile pe care le–am primit, atat de la Drochia, cat si de la Chisinau, am fost informat ca "din lipsa componentei infractiunii" cauza penala nu a putut fi pornita», ne spune V.

«Am fost indreptatit»

La Politia de la Drochia vorbim cu Adrian Rotaru, aflat la locul de munca. Constatand ce anume ne intereseaza, a refuzat sa dea amanunte despre caz, precizand doar ca a fost indreptatit de procuratura.

Comisarul de Politie al raionului Drochia, Andrei Gradinaru, ne–a spus ca astfel de cazuri nu sunt o «traditie» in sistemul politienesc. «Vorbiti prostii!» — ne–a raspuns el la intrebarea daca, de obicei, atunci cand estorcheaza mita, subalternii le fac parte si sefilor, dupa cum declara chiar ei atunci cand insista sa li se plateasca in schimbul unor facilitari ale «cauzelor».

«Am fost de mai multe ori pe la Procuratura. Intai — la Iancu Zaporojan, apoi la procurorul adjunct, Anatol Banaru. Imi tot spunea: "Se examineaza", apoi, intr–o zi, Banaru, "cu bucurie in inima", mi–a spus ca "s–a rezolvat, doar ca nu in favoarea mea"», ne spune V.

Intrebat cum explica formula «lipsei componentei de infractiune» in acest caz cu «flagrant», procurorul adjunct al raionului Drochia, Anatol Banaru, ne–a declarat: «Probabil, nu cunoasteti toate subtilitatile. Noi am studiat toate materialele, si cele acumulate de Procuratura Anticoruptie. Au aparut circumstante noi, care demonstreaza "lipsa componentelor infractiunii". Politistii intr–adevar au cerut bani, dar nu in calitate de mita, ci in alte scopuri». Despre scopuri, Banaru a precizat urmatoarele: «Banii au fost ceruti pentru a–i restitui partii vatamate prejudiciul material». Am insistat ca dl procuror sa ne spuna daca, in astfel de cazuri, politistii pot substitui instanta de judecata, singura abilitata sa stabileasca daca a fost sau nu cauzat vreun prejudiciu si valoarea acestuia. «Este adevarat, acest lucru nu tine de competenta politiei, dar ei au vrut sa nu se mai porneasca un dosar, au crezut ca se poate ajunge la o intelegere "amiabila"», ne–a raspuns procurorul.

Expertii CAPC sustin: In declaratii si in Raportul national anticoruptie 2007, procurorii, reprezentantii CCCEC si ai politiei sustin ca «instantele judecatoresti nu tin pasul cu organele de urmarire penala privind intensitatea activitatii de contracarare a manifestarilor de coruptie» si astfel «eforturile depuse de organele de urmarire penala sunt diminuate considerabil». Dar, astfel de cazuri, ca si cel al cetateanului V., denota ca organele de urmarire penala nu tin pasul cu ele insele in contracararea coruptiei si chiar in putinele cazuri cand exista dovada incontestabila a flagrantului, cei care trebuie sa asigure tragerea la raspundere nu fac acest lucru. Nu excludem ipoteza ca, in acest caz, s-a procedat perfect legal. S-ar putea sa nu fi fost stabilite toate elementele infractiunii de corupere pasiva. Insa, obscuritatea demonstrata in situatia descrisa, evitarea prezentarii motivelor argumentate a renuntarii la intentarea dosarului penal si lipsa de reactie adecvata la abuzurile evidente ale colaboratorilor de politie, nu sporesc increderea in organele de drept si alimenteaza in continuare suspiciunile populatiei referitor la «mimarea» luptei anticoruptie in R. Moldova.

«El lucreaza si ar putea sa–si permita un avocat»

«Cand am citit raspunsul venit de la Procuratura Drochia, am constatat nedreptatea. M–am adresat in instanta de judecata, dar am trimis o scrisoare recomandata si la Procuratura Generala. Eram sigur ca astfel voi ajunge la adevar», lamureste, inca optimist, V. Pe 30 decembrie 2007, pe cand era la serviciu, de unde nu poate lipsi oricand, judecatorul de instructie Vladimir Cravet a adoptat o decizie, potrivit careia cererea petitionarului V. este neintemeiata.

«M–am dus la judecator si i–am reprosat ca a examinat cererea in lipsa mea», sustine V. Intrebat de Ziarul de Garda daca, intr–adevar, oportunitatea era atat de mare ca dosarul sa fie examinat in lipsa petitionarului, Cravet a spus: «Am procedat conform legii. Eu nu sunt obligat sa astept toate partile pe dosar. Odata el mi–a spus ca are nevoie de avocat, i–am dat posibilitatea sa si–l gaseasca».

«Nu am posibilitati financiare sa–mi angajez un avocat», sustine V.

«El lucreaza, si ar putea sa–si permita un avocat. De fapt, asta nu–i treaba mea», explica Cravet.

Intre timp, pe adresa sa de la domiciliu, V. a primit si raspunsul Procuraturii Generale. Printr–o scrisoare semnata de procurorul Alexandru Podlesnov, V. a aflat ca «din lipsa componentei infractiunii», cei doi politisti nu pot fi atrasi la raspundere penala.

Pentru Ziarul de Garda, Podlesnov a spus ca a examinat cu minutiozitate toate probele si a dat un raspuns «adecvat». «Daca nu este multumit, avand deja decizia judecatorului de instructie si raspunsul Procuraturii Generale, V. se poate adresa la CEDO», sugereaza Podlesnov. A.G.

P.S.  La 17 ianuarie 2007, MAI a facut bilantul activitatii pe 2007. In perioada de referinta, subdiviziunile specializate ale MAI au descoperit 49 cazuri de mituire, 137 cazuri de corupere pasiva, 59 — de corupere activa si 69 fapte de abuz de putere. Ministerul nu specifica daca in aceste cazuri sunt implicati si politisti.

P.S.  1. Potrivit Barometrului Global al Coruptiei 2007, realizat de Gallup pentru Transparency International, gradul de coruptie al politistilor din R. Moldova constituie 4,1 puncte (1 — deloc corupt, 5 — extrem de corupt).

Ultima ora: «Am aflat ca, in urma cu trei zile, unul dintre martorii mei in aceasta cauza a fost invitat la Comisariatul de politie unde a fost maltratat de acelasi politist, fiind determinat sa paraseasca localitatea», ne–a informat V., la inchiderea acestei editii.

Investigatia ziaristica a fost initiata ca urmare a adresarilor facute la linia fierbinte anticoruptie tel. 92-79-79. Linia fierbinte este lansata in cadrul proiectului «Sensibilizarea populatiei despre fenomenul coruptiei», implementat de Centrul de Analiza si Prevenire a Coruptiei, cu sprijinul financiar al Ambasadei Britanice la Chisinau.