Interviu cu Sergiu Ursu, lector la Facultatea de drept a Universitatii de Stat

— Cum este actuala generatie de studenti de la drept?

— Majoritatea studentilor par bine asigurati material si dezinteresati de studii si de sarguinta. Cred ca tinerii de la aceasta facultate trebuie sa constientizeze ca in viitor vor ocupa functii responsabile, iar lipsa de cunostinte nu ii va face buni profesionisti. Parerea mea e ca unii sunt prea bine intretinuti de parinti.

— Poate ca, din contra, sunt prost intretinuti de parinti, care au comis si niste lacune in educatia lor?

— Din punct de vedere material, ei sunt bine asigurati, dar probabil ca e si o problema de educatie. Avem aceasta maladie sociala care se numeste plecarea in masa peste hotare a parintilor, care doresc sa–si vada copiii studenti, iar printre facultatile favorite figureaza si cea de drept. De acolo, de departe, fiecare parinte vrea sa–si vada copilul in fruntea celorlalti, si ii asigura luxul material, fara sa poata verifica si nivelul studiilor, sarguinta si interesul pentru cunostinte academice ale acestuia.

— Este vreo distanta intre situatia materiala a studentilor si a profesorilor?

— Da. Uitati–va la sirul de automobile care se parcheaza zilnic in fata Universitatii de Stat si veti vedea studenti care vin la ore cu masini de lux si profesori care se dau jos din microbuze si troleibuze. Isi pun oare parintii intrebarea la ce se gandeste copilul lor cand vine la studii cu masina de lux: la temele pe care le are sau la concurenta pe care i–o poate face colegul cu o masina si mai luxoasa?

— Exista decalaje intre felul in care ii invatati pe tineri sa aplice dreptul si felul in care se aplica dreptul in societatea noastra, in procuratura si in instantele de judecata?

— Exista tendinta ca legislatia sa fie adaptata la niste standarde cat mai apropiate de cele aspirate de oameni. Noi ii invatam lucrurile care sunt prevazute in actele normative, fara a neglija fenomenul realitatii. Stimulam studentii sa tina la evidenta toate fenomenele care se petrec in societate si, in baza cazurilor reale, ii atentionam asupra metodelor mai putin legale care se intampla in practica si asupra remediilor legale pentru aceste fenomene.

— Se discuta astazi in facultati starea justitiei din Moldova?

— Se discuta foarte des. Adesea aducem drept exemplu activitatea unui procuror, jurist, avocat, in special. Cand sunt depistate unele erori, studentul, conform cunostintelor obtinute la orele de drept, incearca sa identifice eroarea si sa o remedieze, asa cum prevede legea.

— Sunteti persoana care cunoaste dreptul foarte bine. Dar ati simtit injustitia din societate pe pielea proprie?

— Injustitia se vede deseori in actiunile organelor de drept, incepand cu politia rutiera si terminand cu procuratura. Personal nu am avut conflicte cu exponentii legii. Dar vad deseori atitudinea politiei, care contacteaza permanent cu oamenii in spatii publice, si vad lipsa de cultura juridica printre politisti. Trebuie sa fim constienti de faptul ca la angajare in organele de politie niciun act normativ nu solicita un anumit nivel de studii juridice de la cei care doresc sa lucreze ca politisti, cu toate ca acestea sunt persoanele care in primul rand trebuie sa opereze cu legea, sa aplice actele normative. Dar ce sa facem daca multi politisti nu au studii superioare, bineinteles ca nu ma refer la cei care au absolvit academia de politie, ci la cei care muncesc in organele politienesti si se ocupa de descoperirea infractiunilor fara a avea cunostinte in domeniul respectiv. Acest lucru poate sa influenteze calitatea aplicarii dreptului.

Politistul in R. Moldova are imaginea unui «GURU» care are dreptul sa intre in orice ograda, in orice beci, iar oamenii, la randul lor, se tem sa spuna ceva sau sa faca vreun lucru care poate sa nu–i placa politistului. Deosebit de drastica este situatia in raioane, unde primarul colaboreaza cu procurorul si cu seful politiei. Sunt comunitati in care acesti trei actori fac justitie dupa propriile legi.

— Cat de informata este societatea despre problemele pe care le poate avea cu legea?

— Oamenii cunosc foarte putin despre elementele dreptului penal si despre subiectii din cadrul politiei, procuraturii, judecatoriei. Din acest motiv cetateanul care a savarsit o infractiune, sau a fost martor la un asemenea act, nu prea cunoaste unde sa se adreseze, cui sa se planga. Oamenii nu cunosc atributiile elementare ale institutiilor de drept. In acelasi timp, sunt cazuri cand avocatii presteaza servicii superficiale, iar persoanele nu cunosc care ar fi un standard de calitate si ce trebuie sa ceara de la un avocat.

— Lumea se plange deseori nu doar pe serviciile unor avocati, ci si in legatura cu onorariile avocatilor. Cum pot fi ajustate onorariile la marimea efortului depus?

— Exista doua tipuri de remunerare a avocatilor. Una este plata normativa, reflectata intr–o hotarare de guvern cu privire la remunerarea avocatilor din oficiu, si acolo sunt prevazute sume atat de mici, incat par, practic, inexistente. Or, un avocat, pana la modificarile de ultima ora, era remunerat de catre stat, indiferent de actiunea pe care o indeplinea, fie asistenta la un arest sau o perchezitie, deci era platit oricand la fel, 30–50 de lei. Insa tot aceasta hotarare spunea ca suma platita avocatului din oficiu nu trebuie sa depaseasca 80 de lei pe zi. Deci, acestea sunt prevederile care vizeaza avocatii platiti din oficiu. Cei care isi au clientela lor isi apreciaza efortul si negociaza pretul pe care il doresc. Acesti avocati considera ca serviciile costa mult si, sa spunem lucrurilor pe nume, nu pierd timpul cu activitati care nu le aduc venituri. Legea spune ca platile se fac in baza de chitanta sau bon al aparatului de casa.

— Din scoli a fost eliminat obiectul «Noi si legea». Credeti ca tinerii vor simti o lipsa de informatii la acest capitol?

— Cultura juridica este foarte importanta pentru o societate democratica in dezvoltare. Informatia juridica nu este de prisos pentru pregatirea tinerilor. S–ar putea ca programa de studii sa fie incarcata cu unele materii discutabile. Or, in societatile moderne, indiferent de religie, etnie si statut social, oamenii trebuie sa–si cunoasca drepturile.

— Societatea noastra are cunostinte care prezinta lacune in mai multe domenii. Daca ar fi sa faceti o scara a celor mai importante componente educative, educatia juridica unde ar fi pozitionata?

— Educatia juridica este foarte importanta, dar si cultura generala e nevoie sa fie ridicata la un nivel mai inalt. Populatia noastra, m–am convins de foarte multe ori, nu poate sa vorbeasca limba romana si sa opereze cu notiunile legale in limba tarii in care locuieste. De multe ori, vorbind cu un politist, trebuie sa parafrazezi cele spuse, sa–i «traduci» intr–un limbaj nejuridic mesajul, in caz contrar — risti sa nu fii inteles.

Este adevarat ca orice popor isi merita situatia in care se afla atata timp cat tolereaza toate incalcarile si nu intreprinde nimic pentru a o schimba. Societatea nu reactioneaza cum ar trebui sa reactioneze. Si cel mai simplu lucru care ar trebui sa fie facut este ca parintii sa se ocupe de educatia generatiei viitoare, restul vine de la sine.

— Va multumim.

Echipa de Garda