Interviu cu Vitalie Nagacevschi, presedintele Asociatiei «Juristii pentru Drepturile Omului»

— Dle Nagacevschi, cum explicati refuzul, deja oficial, al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) de a accepta o candidatura din cele 3, propuse de R. Moldova, pentru functia de judecator la CEDO?

— S–a intamplat un lucru logic. O alta solutie era imposibila, pornind de la ideea ca respectivele candidaturi nu intruneau conditiile necesare pentru a fi alese sau pentru a ocupa un post atat de important, de judecator CEDO din partea R. Moldova. Lipsa unor calitati si abilitati a determinat refuzul APCE, or, putem determina cu usurinta ca niciuna dintre cele 3 candidaturi nu este a vreunui jurist recunoscut in R. Moldova, asa precum cere si Conventia Europeana pentru Drepturile Omului.

— Sa ne referim la fiecare in parte…

— Victoria Iftodi nu a detinut vreodata functia de judecator si banuiesc ca nu prea are idee despre oportunitatile si despre principiile de activitate ale CEDO. Sunt convins ca a auzit, sunt convins ca, eventual, a citit si unele hotarari CEDO, insa acest lucru este insuficient pentru a pretinde la functia de judecator in cadrul acestei importante institutii europene de drept. De altfel, si eu, pe timpuri, am invatat ecuatiile trigonometrice, insa asta nu inseamna ca pot pretinde sa fiu considerat un matematician de performanta.

— Dar este adevarat ca lista a fost completata anume astfel pentru dna Iftodi?

— Nu pot afirma cu certitudine asemenea lucruri. Pot presupune doar ca este anume asa. In acelasi timp, daca analizam CV–urile cadidatilor, constat, totusi, ca dl Orandas are un CV mult mai performant decat dna Iftodi, or, Orandas este doctor in drept, a facut studii in SUA, a activat in functie de procuror, iar in prezent este judecator si, concomitent, lector universitar. Cu un astfel de CV el ar fi avut mai multe sanse decat Victoria Iftodi.

— In fiecare saptamana, aflam despre noi dosare pierdute de R. Moldova la CEDO. Din ce motive sunt atat de multe cauze pierdute de catre stat?

— Motivul principal al acestor esecuri il constituie problemele inradacinate in justitia moldoveneasca. Pentru a remedia aceste probleme, este necesar sa fie constituit un mecanism de responsabilizare personala a judecatorilor fata de actul de justitie. In pofida modificarii Legii cu privire la agentul guvernamental si a inserarii in aceasta lege a posibilitatii de atragere la raspundere a judecatorilor, situatia ramane neschimbata. Constatam cu stupoare ca niciun judecator nu a fost sanctionat in niciun fel pentru faptul ca o hotarare de a sa a generat condamnarea R. Moldova la CEDO. Nu ma refer in exclusivitate la responsabilitatea materiala, dar cel putin la responsabilitatea disciplinara. Ar trebui ca, in astfel de situatii, atunci cand statul R. Moldova este condamnat, sa se verifice cel putin daca nu cumva acel judecator este unul caruia ii lipsesc anumite calitati profesionale. Sunt mai multe circumstante care ar trebui puse la baza ameliorarii functionarii sistemului judecatoresc.Cred ca, in asemenea cazuri, ar putea fi organizate examene suplimentare de calificare a acelor judecatori care, prin verdictele lor, au prejudiciat imaginea si bugetul statului.

— De unde ia statul sumele mari de bani pe care le achita cetatenilor, in conformitate cu deciziile CEDO?

— Cu siguranta nu va pot spune. Dupa cate inteleg, este vorba de sume din buget prevazute din start cu o anumita apoximatie. Acesti bani se iau, fara indoiala, din bugetul de stat, altfel spus, de la contribuabili, adica de la noi, cei care contribuim la formarea bugetului R. Moldova.

— Care ar fi un caz mai deosebit asupra caruia lucrezi acum si care, potrivit situatiei, ar putea ajunge la CEDO?

— Chiar in aceste zile ma pregatesc sa scriu o cerere la CEDO. Subiectul cererii este o situatie de la Liceul Prometeu, si anume atragerea acestuia la raspundere fiscala pentru niste pretinse incalcari fiscale. La nivel national acest dosar a fost pierdut, dar cred ca la CEDO avem sanse de succes. De altfel, e o prima cerere de acest gen, care tine de modalitatea aplicarii Codului Fiscal si a sanctiunilor prevazute de catre organele fiscale. In principiu, aceste subdiviziuni aplica, intr–un singur caz, pentru o singura contraventie fiscala, cate 2–3 sanctiuni. Acest lucru este contrar principiilor Conventiei Europene a Drepturilor Omului care presupune ca, pentru o singura abatere de la lege, poate fi aplicata o singura sanctiune. Sunt chiar curios sa vad cum va aborda CEDO aceasta problema. Daca vom obtine castig de cauza in acest subiect, exista sanse ca, in R. Moldova, sa se schimbe foarte multe in sistemul fiscal.

— La ce etapa sunt dosarele de presa ale R. Moldova la CEDO, or, Consiliul Europei a constatat in ultimul raport ca Chisinaul mai are destule restante la acest subiect?

— La CEDO sunt mai multe dosare de presa depuse de institutii din R. Moldova. Recent, am primit o confirmare ca a fost luata o hotarare pe cazul «Ziarul FLUX vs. R. Moldova». Este adevarat, inca nu stim daca e vorba de condamnare sau nu, pot banui doar ca, totusi, este vorba de condamnare. Peste 3 saptamani aceasta hotarare va fi facuta publica. Cat despre alte subiecte, intr–adevar sunt destule in ceea ce priveste presa independenta. In aceste dosare este contestat accesul mass–media la informatii publice, sanctionarea acesteia pentru pretinse lezari ale onoarei si demnitatii unor functionari de rang inalt. Un subiect aparte vizeaza Compania publica «Tele–Radio Moldova», si anume independenta acesteia.

— Dar ce ar trebui sa se intample in R. Moldova ca justitia sa fie una echidistanta, independenta, profesionista?

— Exista mai multe circumstante. In primul rand, ar trebui sa determinam din ce cauze, la noi, justitia nu este independenta. In opinia mea, pentru a realiza niste performante in domeniul justitiei, ar trebui sa scapam de guvernarea comunista. Sper ca, la alegerile din 2009, optiunea cetatenilor va fi mai clara. Un alt moment ar fi asigurarea institutionala, adica legala, a independentei puterii judecatoresti, dar si asigurarea subiectiva a independentei acestei puteri. Asigurarea institutionala inseamna elaborarea si punerea in aplicare a legilor care ar asigura independenta puterii judecatoresti, stipuland sanctiuni in cazul in care aceasta independenta este suprimata de catre cineva. Un alt moment ar fi asigurarea tehnico–materiala adecvata a judecatoriilor. Daca e sa evaluam situatia din Chisinau, constatam ca judecatoriile de sector nu au, cel putin, sedii adecvate, salile de judecata fiind de toata tristetea. Ar mai trebui ca judecatorii sa fie remunerati cu salarii decente, astfel incat acestia sa–si poata intretine familiile.

— Cat ar trebui sa valoreze salariul unui judecator din R. Moldova?

— Cred ca, in prezent, acest salariu ar trebui sa fie de vreo 2 mii de Euro. Acum, un judecator din prima instanta primeste vreo 3 mii de lei.

— Prin aceste salarii, insuficiente in conditiile de la noi, am putea motiva sistemul corupt al justitiei noastre?

— Sunt importante si salariile, dar este importanta si componenta umana. Este necesar ca judecatorii sa fie foarte bine instruiti, avand calificarea necesara, care le–ar permite sa–si manifeste verticalitatea atunci cand adopta deciziile judiciare. Constatam si in acest caz ca maxima «Omul informat nu poate fi manipulat» este adevarata.

— Daca am ajuns la verticalitate, cine sunt judecatori «verticali» in R. Moldova?

— Consider ca printre judecatorii verticali sunt Botezatu, Pascaru, Raducanu, Visterniceanu. E adevarat, uneori ei pronunta anumite hotarari care, poate, nu ne plac noua, avocatilor, sau clientilor nostri, pentru ca sunt hotarari care ne ating… Si eu am pierdut la ei unele dosare, uneori fiind vorba de interpretari diferite ale legislatiei. In conditiile de la noi, acesti judecatori isi permit sa faca uneori opinii separate. Pot aminti aici de judecatorul Visterniceanu, care, in ultima campanie electorala, a pronuntat o hotarare care nu a placut guvernarii comuniste, cea legata de «impartirea» Pietei Marii Adunari Nationale cu o zi inainte de alegerile locale. Banuiesc ca acest judecator, in pofida unor presiuni exercitate de putere, a pronuntat o hotarare in folosul unui partid care nu se afla la guvernare. De altfel, tot el a fost singurul care a scris opinii separate pe cazul Eugeniei Duca.

— Dar de ce sunt atat de rare cazurile in care judecatorii fac opinii separate in instanta?

— Sunt diferite circumstante care determina un fel de rezerva a judecatorilor atunci cand este cazul sa prezinte opinii separate in scrierea unor sentinte. In primul rand, o opinie separata implica timp suplimentar la formulare si scriere. Cel de–al doilea aspect este asa–zisa «onoare a mantiei» de judecator. Alt moment, nu mai putin important, este o pseudofratie a judecatorilor. Cred ca o astfel de abordare este una cu totul gresita, deoarece rolul judecatorului nu este crearea unor congregatii, ci identificarea miezului adevarului, notiune care trebuie promovata de aceasta breasla.

— De mai mult timp, o mama a unui condamnat protesteaza in fata Parlamentului de la Chisinau, motivand ca fiul sau este nevinovat. Protestele continua luni in sir, fara vreo rezonanta. Cum calificati tacerea legislatorilor?

— Conform Constitutiei R. Moldova, in statul nostru este in vigoare principiul separarii puterilor. Astfel, Legislativul nici nu ar trebui sa se implice sau sa dea indicatii puterii judecatoresti. De altfel, as aminti aici despre un caz care s–a intamplat la portile CEDO. Aproape un an de zile, o femeie a stat in fata CEDO, protestand impotriva unei hotarari a Curtii. Vreo 5 m de gard erau ocupate cu placardele acestei femei, dar asa si nu s–a intamplat nimic. Ea a fost nevoita sa se ridice si sa plece, deoarece era vorba despre o hotarare CEDO pe care nimeni nu mai avea dreptul sa o reexamineze si sa dea un alt vredict. In ceea ce priveste protestele de la Chisinau, cazurile ar trebui solutionate echitabil in instantele de judecata, astfel incat cetatenii sa nu fie nevoiti sa stea in strada, exprimandu–si dezacordul cu organele de drept.

— In R. Moldova, deseori, salariile nu permit angajarea unor avocati… Ce pot face oamenii cu venituri mici in fata unui sistem judiciar defectuos si in lipsa unui avocat?

— In ultimul numar al Monitorului Oficial a fost publicata Legea cu privire la acordarea asistentei juridice garantate de stat. Conform acestei legi, vor fi create anumite structuri ce vor selecta persoanele cu adevarat indigene, care au nevoie de a se adresa in justitie. Acestor persoane li se va acorda asistenta juridica, statul achitand serviciile de avocatura.

— E diferit de avocatii din oficiu?

— Avocatii din oficiu nu mai pot face fata cerintelor cetatenilor. Nu trebuie sa uitam ca foarte multi oameni se adreseaza in instanta de judecata cu niste probleme care e stiut din start ca nu pot avea castig de cauza. Insusi Protocolul 14 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului prevede anumite limitari ale cazurilor adresate CEDO.

— Cum se manifesta coruptia din randul avocatilor?

— Altfel spus, nu avocatii sunt corupti, ci ei participa la actul de coruptie, fiind persoanele care, in principiu, fac naveta client–judecator. Ei sunt cei care transmit plicul. Intr–adevar, acest fenomen nu poate fi ascuns, deoarece a devenit deja notoriu. O mare parte, daca nu majoritatea avocatilor, nu sunt preocupati de lege, ci de transmiterea plicului de la client la judecator.

— Dar ce face avocatul Vitalie Nagacevschi in cazul unor asemenea oferte?

— La mine nu se vine niciodata cu astfel de oferte. Chiar am avut un caz cand un judecator i–a reprosat unui client de–al meu ca m–a luat pe mine in calitate de aparator. Judecatorul i–a zis: «La ce ti–a trebuit, de la el nimeni si niciodata nu va lua bani!».

— Aceasta norma este lege pentru toti colaboratorii Organizatiei «Juristii pentru Drepturile Omului»?

— Insist asupra acestui fapt, asupra acestui stil de lucru. Daca as afla ca cineva ia mita, cred ca ar fi o problema sa–si mai pastreze calitatea de membru al organizatiei noastre. Nu e vorba de regula, ci de principiu. Cred ca fiecare trebuie sa inceapa de la sine lupta cu coruptia. Daca nu dai mita, inseamna ca nu ei si nu vei lua mita.

— Dar din ce cauza CCCEC–ul nu descopera niciun astfel de caz de transmitere a plicului catre instantele de drept?

— Din cate cunosc, sunt inregistrate anumite cazuri de flagrant, cand sunt trasi la raspundere avocatii carora li se transmiteau sume de bani care, ulterior, urmau sa ajunga in buzunarele judecatorilor. Se pare ca sunt si unele persoane condamnate.

— Avocati, dar judecatori?

— Explic. Aici se intra deja pe alta pista. Avocatul care participa la actul de coruptie vine la judecator, care de asemenea participa la actul de coruptie. Avocatul nu va declara niciodata la CCCEC ca se pregateste sa transmita mita unui judecator. Avocatul nu va accepta sa fie organizat vreun flagrant in acest sens. Or, flagrantul se organizeaza atunci cand cineva il denunta. In cazul acesta, avocatii nu denunta. Din acest motiv nici nu sunt cunoscute cazuri de flagrant cu judecatori.

— Contra caror sume de bani poate fi castigat un dosar de luare de mita?

— Imi vine greu sa va spun, deoarece eu, daca nu particip la actul de coruptie, nici nu cunosc taxele, cat, cine si ce ia. Asa ca nu va pot da tarifele. Am auzit de anumite sume, dar ele, totusi, difera si din aceasta cauza e greu de spus cat anume costa clasarea unui dosar cu luare de mita. Am auzit si de 5, 10 si mai multe mii de euro, dar si de o mie de euro sau chiar de o suta.

— Cum explicati ca statul nu are grija de conditiile de munca ale judecatorilor?

— De altfel, in ultimul timp, comunistii au alocat niste sume, chiar destul de considerabile, pentru repararea sediilor instantelor judecatoresti. Au fost procurate niste computere, in special gratie asistentei unor programe internationale. Din ce cauza, totusi, lucrurile rele stagneaza in justitia de la noi? Imi vine greu sa spun. Cred ca orice partid care vine la guvernare, primul lucru pe care vrea sa–l realizeze este mentinerea controlului asupra puterii judecatoresti.

— De aceea le ofera conditii de munca atat de proaste?

— Absolut! De altfel, in conditiile actuale, cred ca exista un acord tacit intre puterea judecatoreasca si puterea de stat. Guvernarea le permite judecatorilor sa ia mita fara sa–i puna la respect, in schimb judecatorii dau castig de cauza guvernarii, daca aceasta are vreo problema in instanta de judecata. Desigur, nu toti judecatorii participa la schema respectiva, sunt si judecatori cu verticalitate, dar la acesti judecatori dosarele «sensibile» nu ajung niciodata. Dosarele «sensibile» ajung intotdeauna la anumiti judecatori. De altfel, neoficial, lista acestora este cunoscuta.

— Se spune ca anumiti consilieri prezidentiali ar gestiona treburile in justitia noastra. Ramane in vigoare aceasta constatare?

— Cred ca da. De exemplu, nu cred ca in cazul carierei de la Soroca a sunat numaidecat presedintele. Cred ca toate sunetele, toate indicatiile sunt date prin intermediul consilierilor si s–ar putea sa se intample ca acestia sa mai depaseasca uneori limitele ce le sunt acordate.

— Un fenomen destul de raspandit pe la noi este compromiterea unor personalitati din R. Moldova, astfel incat clasa politica sa poata fi manipulata de putere. Ce mai stii nou despre compromitere si manipulare in R. Moldova?

— Imi vine greu sa spun care este mecanismul de propulsare a unor informatii denigratoare la nivel oficial si neoficial. Este cert ca astfel de lucruri au loc doar la nivel neoficial.

— Sunt sau nu interceptate telefoanele in birourile Asociatiei «Juristii pentru Drepturile Omului»?

— Cred ca da, desi nu am dovezi clare. Daca as avea dovezi, cu siguranta as incepe un proces, fie la nivel national, fie la nivel international. Pana in prezent, pot afirma cu siguranta ca am fost ascultat atunci cand eram avocatul lui Vlad Cubreacov in cazul disparitiei acestuia.

— Apropo, cum evolueaza acest dosar astazi?

— Nu stiu. Nu se mai face nimic. Nimeni nu cauta nimic.

— Recent, in CMC au rasunat niste acuzatii dure in adresa grupului Ilascu. Din ce cauza astfel de situatii sunt posibile in R. Moldova, pentru independenta careia a luptat grupul Ilascu?

— Afirmatiile facute sunt nu doar nechibzuite, ci si proaste. Acestea au un caracter populist, in vederea obtinerii unor voturi din partea persoanelor adepte ale politicii lui Klimenco. Cred ca grupul Ilascu ar avea sanse de reusita in cazul unui dosar privind denigrarea publica, deoarece respectivele apropouri ale dlui Klimenco, totusi, sunt de natura sa lezeze onoarea si demnitatea membrilor acestui grup.

— Dar din ce cauza judecatorii nu tin cont de deciziile din dosarele precedente, pronuntate la CEDO in cazul R. Moldova?

— Inca din anul 2000, in R. Moldova e in vigoare o hotarare a Plenului Curtii Supreme de Justitie prin care instantele judecatoresti sunt obligate sa ia in considerare continutul unor hotarari ale CEDO. Cu parere de rau, in R. Moldova, judecatorii insisi nu prea cunosc jurisprudenta CEDO sau, chiar mai mult, o neglijeaza. In ultimul timp, lucrurile se mai schimba, deoarece tot mai multi judecatori fac trimitere la hotararile CEDO, le invoca si tin cont de ele, chiar daca pe site–urile oficiale hotararile CEDO sunt afisate doar in limbile franceza si engleza.

— Multumim pentru interviu.

Pentru conformitate, EdG