Un interviu cu Vlad Filat,
deputat PD, vicepresedintele Comisiei parlamentare pentru Securitatea Nationala, Aparare si Ordine Publica
Departamentului Institutii Penitenciare al Ministerului Justitiei din R. Moldova

— Dle Filat, suntem la etapa dezbaterilor Programului Preliminar pe care Guvernul de la Chisinau l–a semnat cu Corporatia Provocarile Mileniului (CPM). Cum vi se par aceste dezbateri?

— Deloc intamplator R. Moldova a ajuns in vizorul acestei organizatii americane. CPM este o institutie de stat independenta, finantata de Guvernul SUA, avand drept scop reducerea saraciei prin stimularea cresterii economice in statele slab dezvoltate. Resursele Fondului Provocarile Mileniului complimenteaza alte programe de asistenta ale SUA, directionate spre tarile partenere. Pentru ca un stat sa poata accesa programele CPM, acesta trebuie sa corespunda unor cerinte minime, la cel putin jumatate din 16 indicatori obligatorii. Tara–pretendenta mai trebuie sa prezinte un scor peste medie la indicele Controlul Coruptiei, conform Institutului Bancii Mondiale. Pana in prezent, CPM a semnat acorduri de Programe Preliminare, in valoare totala de 300 mil. dolari SUA, cu 11 tari. In decembrie 2006, R. Moldova a semnat cu CPM Planul Preliminar de Tara, astfel, vom beneficia de o asistenta financiara in valoare de 24,7 mil. de dolari SUA. R. Moldova a primit Threshold–ul (Planul Preliminar) pentru activitati menite sa previna si sa combata coruptia. Acesti bani urmeaza sa fie utilizati timp de doi in stricta conformitate cu Planul pe Tara, care, de altfel, este un document reusit datorita dezbaterii publice la care a fost supus in prealabil. Ar fi oportun sa evidentiem aici contributia societatii civile la elaborarea acestui Plan, axat pe prevenirea si combaterea coruptiei in sistemul judiciar si cel al ocrotirii sanatatii, in cadrul agentiilor fiscale, in sfera vamala si in cea a politiei. Pentru a evita riscul irosirii banilor, una dintre conditiile primordiale ale CPM este ca implementarea lui sa fie pusa in sarcina unei organizatii americane, selectata prin concurs. Rezultatele concursului urmand sa fie facute publice pana la sfarsitul lunii martie curent.

— R.Moldova ar putea obtine de la CPM un grant nerambursabil, de cateva sute de milioane de dolari SUA. Cum vor fi gestionati acesti bani?

— Planul preliminar este o etapa intermediara, prin care un stat poate beneficia de asistenta financiara pentru a–si imbunatati indicatorii de guvernare echitabila, prin investire in oameni si prin asigurarea unei libertati economice, fapt ce ar asigura accesul ulterior la programele de Finantare Deplina COMPACT din Fondurile Provocarile Mileniului. R. Moldova ar putea beneficia de programul urmator doar daca va respecta angajamentele asumate in lupta cu coruptia si va implementa cu succes Programul Preliminar. Actuala guvernare este direct responsabila de sansele R. Moldova de a beneficia de partea cea mai consistenta a programului american. Pentru Programul COMPACT, Congresul SUA a alocat suma de 4,27 miliarde dolari SUA, dintre care circa 3 miliarde dolari au fost deja orientate catre cele unsprezece tari aplicante. Nu cunoastem de ce fonduri putem beneficia, din considerentul ca CPM nu a stabilit nicio limita la resursele financiare pe care le pot solicita tarile aspirante. Georgia, spre exemplu, beneficiaza de 295.3 mil. de dolari SUA, iar Armenia, in cadrul aceluiasi program, de 235,6 milioane. Cel mai mare COMPACT finantat este cel oferit Ghanei, care constituie suma de 547 mil. de dolari SUA, iar cel mai mic, de 110 mil. dolari SUA, este cel al Madagascarului. In aceste limite, evident, poate aplica si R.Moldova.

— Care sunt domeniile pentru care CPM poate acorda resurse financiare?

— CPM nu are preferinte prestabilite, desi aloca, in special, in sectoarele cu un impact deosebit asupra economiei nationale, precum infrastructura, drumurile, agricultura sau, in alt caz, acorda prioritate unui set de proiecte care pot contribui la reducerea saraciei si la o crestere economica durabila. Se vehiculeaza ca Guvernul este preocupat de constructia si reconstructia capitala a drumurilor, dar aceasta se va intampla doar daca si cetatenii vor fi de acord cu domeniul selectat. In acest context, CPM recomanda ca Guvernul sa implice activ societatea civila si agentii economici in procesul consultativ de identificare a domeniului in care se va investi. Principiul exprimat de oficialii CPM urmareste ca, obtinand COMPACT–ul, problemele din domeniul selectat sa fie solutionate definitiv, la scara intregii tari.

— Ce garantii exista ca fondurile alocate de CPM nu vor fi irosite de guvernanti?

— CPM are o metodologie eficienta de monitorizare a fiecarui banut cheltuit. Responsabili de aceasta monitorizare, probabil, vor fi cei de la USAID.

— In ce conditii R.Moldova ar putea rata aceasta sansa?

— O conditie importanta pentru buna cooperare dintre R. Moldova si CPM este mentinerea la nivelul solicitat a celor 16 indicatori. In conditiile actuale, din punctul meu de vedere, riscurile sunt foarte mari. Avem restante serioase in implementarea legilor si adoptarea unor importante acte legislative, cum ar fi Legea finantarii partidelor politice, Legea conflictelor de interese, Legea privind lobbysmul etc. Un sir de evenimente pun la indoiala libertatea mass–media, independenta justitiei si buna guvernare in ansamblu. Toate acestea se produc pe fondul unei lipse cronice de vointa politica privind lupta anticoruptie. Nu putem combate coruptia prin regizarea unor show–uri televizate care contin imagini din timpul arestarii, sub reflectoare, doar a unor profesori sau medici. Lipsesc cu desavarsire argumente concludente, care ne–ar demonstra ca la noi se lupta cu adevarat cu marea coruptie. Daca lucrurile vor continua sa evolueze in acelasi stil, R. Moldova risca sa se compromita iremediabil, or, CPM ne poate sanctiona foarte dureros, daca vom trisa lupta cu coruptia. Din numarul de 11 tari care beneficiaza de Planul Preliminar, noua depun eforturi considerabile pentru imbunatatirea indicatorului anticoruptiei, or, coruptia reprezinta unul dintre cele mai serioase obstacole in dezvoltarea economica si in reducerea saraciei. Nu ne dorim ca, din cauza unor inconsecvente interne, sa ne pomenim in situatia Yemenului. In 2005, acestei tari i–a fost suspendata eligibilitatea atat pentru Planul Preliminar, cat si pentru COMPACT, pe motiv ca nu a demonstrat performanta in combaterea coruptiei.

— Apropo, de ce avem nevoie de Legea Finantarii Partidelor Politice si care sunt neajunsurile ei la etapa actuala?

— Un sir de rapoarte elaborate de OSCE si CE semnaleaza mai multe nereguli si impedimente, identificate in Codul Electoral si Legea R. Moldova privind partidele si alte organizatii social–politice, fiind dezvaluit caracterul vag al legislatiei cu privire la procesul de finantare a partidelor politice. Sunt infecte prevederile privind dezvaluirea surselor de finantare, precum si nivelul curent al cheltuielilor pentru campanie. Problemele rezultate de aici sunt caracteristice unor alegeri nedemocratice si incorecte. O simpla analiza a legislatiei nationale releva faptul ca Moldova a ignorat mai multe documente si recomandari ale institutiilor europene. In acest sens, unul dintre cele mai importante documente este Recomandarea Comitetului de Ministri nr. R (2003) 4 cu privire la regulile generale de combatere a coruptiei in procesul de finantare a partidelor politice si campaniilor electorale. Aceste elemente influenteaza negativ stabilitatea vietii politice din R. Moldova. Mijloacele de informare in masa au dezvaluit numeroase cazuri de atragere ilegala a unor fonduri de peste hotare sau de gestionare intransparenta a resurselor. Desi legislatia de la noi reglementeaza aceasta problema intru asigurarea unei transparente mai mari a activitatii partidelor politice, prevederile sunt incomplete.

— Din aceasta cauza apar interpretari arbitrare?

— Sunt sigur. De exemplu, Legea permite imprumuturile bancare in calitate de sursa de finantare a partidelor politice, dat fiind faptul ca acesti bani sunt monitorizati usor. Insa aceasta problema este foarte sensibila, deoarece bancile pot avea relatii foarte apropiate cu actorii politici, ceea ce ar putea permite anumitor partide sa obtina imprumuturi preferentiale pentru o perioada nelimitata de timp. In acest caz, prevederile neclare cu privire la principiile de acordare a creditelor si imprumuturilor pot conduce la distribuirea inegala a banilor cheltuiti de partidele politice, in special a fondurilor electorale. Ar fi oportuna interzicerea acelor rapoarte financiare pentru campaniile electorale, care contin credite si datorii nerambursate. Este importanta si reglementarea clara a responsabilitatilor financiare ale partilor in cazul dizolvarii partidelor politice. In conformitate cu noua lege, partidele pot utiliza resursele financiare pentru diverse bunuri si servicii, cum ar fi chiria sau achizitionarea oficiilor, evenimente politice, campanii electorale sau publicitate. Experienta internationala, insa, a demonstrat faptul ca majoritatea resurselor financiare ale partidelor politice sunt cheltuite pentru campanii media, fapt ce deformeaza considerabil principiul sanselor egale pentru candidati. Mai mult decat atat, ele pot influenta negativ nivelul discutiilor politice, fapt ce se poate solda cu un impact negativ asupra democratiei. Un instrument eficient ar fi interzicerea procurarii spatiului publicitar suplimentar la radio sau TV, limitand astfel resursele financiare care pot fi cheltuite pentru publicitate. Organizatiile de informare in masa si cele neguvernamentale au un rol important in asigurarea controlului public asupra finantarii politice. Iata de ce o alta problema a proiectului de lege de la noi este lipsa unui cadru legal de acces la informatiile privind partidele politice. Aceste circumstante limiteaza serios posibilitatea mijloacelor de informare in masa de a detine controlul asupra procesului de finantare a campaniilor electorale. In anumite conditii, controlul strict al finantarii politice si anumite restrictii administrative ar putea inabusi opozitia. Procesul delicat de democratizare necesita un anumit nivel de libertate, pentru evitarea oricaror posibilitati de hartuire, cu atat mai mult cu cat, in ultimul timp, au aparut astfel de tentative, orientate impotriva unor partide sau lideri politici. Crearea unui sistem opresiv de finantare politica poate submina ideea alegerilor libere si corecte. Un alt neajuns al legii il reprezinta caracterul vag al sanctiunilor. In acest caz, solutia poate fi identificata din experienta internationala. In tarile democratice, cea mai eficienta modalitate de asigurare a implementarii legislatiei sunt amenzile financiare si posibilitatea de a limita volumul finantarii publice de la bugetul de stat, penalitatile severe fiind mai putin eficiente. Experienta internationala mai sugereaza si faptul ca tarile care trec prin procesul de tranzitie politica trebuie sa introduca reguli mai severe si un control mai strict al fondurilor politice. Aceasta pe motiv ca partidele politice nu sunt companii private, ci sunt investite cu functii publice, iar finantarea lor este o problema de interes public.

— Va multumim.

Pentru conformitate, Echipa de Garda