68 de ani sau 24 de zile de isterie politica

23 AUGUST 1939. MOSCOVA PACTUL RIBBENTROP–MOLOTOV DE NEAGRESIUNIE GERMANO–SOVIETIC Articolul III. In privinta Europei de Sud–Est, Uniunea Sovietica isi manifesta interesul special fata de Basarabia. Germania isi manifesta dezinteresul politic complet in aceasta zona. Articolul IV. Acest protocol trebuie tratat de catre ambele parti drept strict secret. Din partea Guvernului Reichului german — V. Ribbentrop Reprezentantul plenipotentiar al Guvernului URSS, V.Molotov

Cronica celui mai recent acces de romanofobie pe axa Moscova–Chisinau

20 februarie 2007. Moscova
Ministrul de Externe al F.Ruse, Serghei Lavrov, l–a primit pe Igor Smirnov, liderul autoproclamat de la Tiraspol. MAE din Rusia a remis un comunicat de presa, Moscova fiind unica capitala din lume care ii primeste la nivel oficial pe liderii de la Tiraspol. Tot atunci au fost discutate momente din activitatea noului consulat al F.Ruse la Tiraspol.

22 februarie 2007. Chisinau.
Andrei Stratan: «Deschiderea a inca unui centru comun de vize in cadrul Ambasadei Romaniei la Chisinau ar crea o competitie politica, de care noi chiar nu avem nevoie».

23 februarie 2007.
Chisinau MAEIE a remis un comunicat de presa in care «isi exprima ingrijorarea in legatura cu decizia organelor judiciare ale Romaniei de a reabilita actiunile maresalului Antonescu din perioada celui de–al Doilea Razboi Mondial si de a recunoaste drept legitima ocuparea de catre Romania a teritoriului Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti si a Bucovinei de Nord. Aceasta decizie a fost receptata cu indignare de intreaga societate moldoveneasca».

Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene al Republicii Moldova considera aceasta decizie judecatoreasca drept un precedent dramatic in relatiile bilaterale dintre Republica Moldova si Romania.

24 februarie 2007.
Moscova Reprezentantul MAE din Federatia Rusa, M.L.Kalminin: decizia judecatoriei de la Bucuresti nu poate fi calificata altfel decat o incercare de a revedea totalurile celui de–al doilea razboi mondial, de a uita lectiile istoriei. Ea «justifica actiunile acolitului nazist, ale carui crime impotriva populatiei civile din fosta URSS sunt inca vii in memorie».

24 februarie 2007.
Chisinau In cadrul vizitei la Chisinau a unei delegatii a Comunitatii Moldovenilor din Romania (CMR), presedintele Voronin apreciaza ca autoritatile de la Bucuresti nu ar recunoaste existenta si ar discrimina «minoritatea nationala» a «10 milioane de moldoveni» din Romania si se angajeaza sa acorde cetatenie moldoveana respectivilor etnici moldoveni si sa sprijine deschiderea la Iasi a unui centru cultural moldovenesc.

1 martie 2007.
Moscova Ministrul rus de externe Serghei Lavrov declara: «Nu se stie din ce motiv, cei care incearca sa acuze Moscova de faptul ca se foloseste de acordarea cetateniei ruse pentru a submina suveranitatea Georgiei nu acorda atentie situatiei care s–a creat in R. Moldova, [acolo] unde… are loc obtinerea in masa a cetateniei romane. Iar acest lucru se intampla intr–o tara care se invecineaza cu un stat membru al UE, iar partenerii nostri europeni — la fel ca si cei din NATO — nu comenteaza in niciun fel acest proces.»

3 martie 2007. Bruxelles
Comisia Europeana evita sa polemizeze cu Rusia si se margineste sa precizeze prin purtatorul sau de cuvant Emma Udwin ca «nu are nimic de comentat in legatura cu acordarea cetateniei romane pentru locuitorii din R. Moldova, intrucat problema cetateniei este un aspect care tine de competentele nationale ale fiecarui stat membru.»

3 martie. Moscova
A plecat spre Chisinau, pentru o vizita confidentiala de 3 zile, secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Federatiei Ruse, Iuri Zubakov. Acest oficial rus este foarte popular la Chisinau si Tiraspol. El a fost primit de presedintele Voronin in octombrie 2006, iar in mai anul trecut a discutat la telefon. Totodata, Yubakov a vizitat oficial Tiraspolul in februarie 2006. Zubakov este considerat autorul proiectelor de implementare a planului Koyak si de deschidere a consulatului rus la Tiraspol.

3 martie. Chisinau
In cadrul emisiunii «Maxima» (postul de televiziune NIT), presedintele Voronin a acuzat autoritatile romane ca: «incearca, din 1991 incoace, sa–si impuna propriile standarde, facandu–se astfel responsabile inclusiv de starea precara a economiei moldovene; au creat si finanteaza »o coloana [a cincea]« in R. Moldova; si ca »romanii ii tarasc pe moldoveni cu de–a sila sa le acorde cetatenia romana«.

4 martie. Bucuresti
Presedintele Basescu declara in cadrul emisiunii «Pro Vest» (PRO TV) ca numarul solicitarilor individuale de cetatenie romana depuse de cetateni moldoveni este de circa 800.000 si estimeaza ca acesta va creste in 2007 pana la 1.500.000 (dintr–o populatie totala a R. Moldova de 3,8 milioane de locuitori).

6 martie. Chisinau
Se implinesc 2 ani de la ultimele alegeri parlamentare din R. Moldova, castigate de PCRM.

7 martie. Chisinau
Guvernul R. Moldova remite o Declaratie in care acuza autoritatile romane de comportament duplicitar si de subminarea securitatii nationale si a statalitatii R. Moldova, recognoscibila in principal in: a.) «inventarea si consolidarea artificiala a problemei cetateniei romane pentru cetatenii R. Moldova», b.) insistenta de a obtine gazduirea centrului european de acordare a vizelor Schengen pentru R. Moldova, chiar si dupa ce UE a atribuit aceasta sarcina ambasadei Ungariei la Chisinau, si c.) «nedorinta de a semna cu R. Moldova Tratatul politic de baza si Tratatul privind frontiera» si «face apel la intelegerea si sprijinul partenerilor sai europeni si internationali pentru a influenta readucerea intereselor Romaniei in albia fireasca unor relatii de buna vecinatate si intelegere, intr–un adevarat spirit european».

7 martie. Chisinau
Ministrul Andrei Stratan anunta jurnalistii ca «[l]a ora actuala nu mai consideram de actualitate deschiderea consulatelor la Balti si Cahul» (cele doua consulate temporare ale Romaniei asupra deschiderii carora T. Basescu si V. Voronin cazusera de acord cu prilejul vizitei primului la Chisinau din 15 ian. a.c.).

9 martie. Bruxelles
Dupa ce initial Presedintia si MAE roman evitasera sa comenteze pozitiile exprimate de Chisinau, vineri (9 martie), aflat la Bruxelles, Basescu declara jurnalistilor ca: «Nu avem de facut ajustari si nu avem nimic de ajustat in politica noastra, in raportul bilateral. Atat timp cat respectam standardele de democratie, drepturile omului, drepturile cetatenilor de a se misca liber, respectul pentru istorie, respectul pentru vecini, nu avem ce sa ajustam. Punct.»

In aceeasi saptamana, Rusia a primit zeci de cetateni la consulatul de la Tiraspol, iar presedintele Consiliului rus pentru politica externa si aparare, Serghei Karaganov, declara ca «[r]enasterea economica a Republicii Moldova ar putea deveni un proiect mixt al Rusiei si Uniunii Europene».

Satul Costuleni departe de Europa

«Atat de aproape, dar atat de departe», asa se plaseaza geografic dar si spiritual, in raport cu noul hotar al Uniunii Europene, cei din satul Costuleni, r. Ungheni. Aflat chiar pe malul Prutului, satul Costuleni este «la granita cu Europa», dar in acelasi timp foarte departe de aceasta…

Daca pana in Costuleni satele par a fi mai vii: cu micuti care, pe traseu, propun buchete de viorele spre vanzare, cu batrani care scot o caldare de apa de la fantana din marginea satului, cu barbati si femei care se intorc de la camp, aici, ca sa intalnesc macar pe cineva, am intrat intr–un magazin. Primul om cu care am vorbit in acel loc pustiu a fost vanzatoarea, care revenise de curand de la Moscova… O intreb unde e lumea din sat. Aflu ca o parte muncesc pe deal, altii prin curtile lor, dar cea mai mare parte sunt, nu in Romania, asa cum ma asteptam, ci la Moscova.

Rude pe ambele maluri ale Prutului

Peste ceva timp, cand copiii au inceput sa vina de la scoala, satul s–a mai inviorat. La o poarta il intalnesc pe Petru Vrabie. Omul avea la dispozitie inca o saptamana pentru a mai aranja lucrurile de prin gospodarie, dupa care urma sa se intoarca la Moscova. Sotia sa, Elena Vrabie, este profesoara de franceza. «Dupa integrarea Romaniei in UE, nu ne este mai bine… De fapt, pentru noi nu s–a schimbat nimic. Salariul profesorilor e la fel de mizer. Este adevarat ca o buna parte au rude pe celalalt mal al Prutului, dar de cand cu vizele, nu mai stiu cand se vor revedea. Nici cei care faceau comert pe la Iasi nu mai pot merge incolo ca sa–si castige painea. Multi spun ca viza e prea scumpa. De ce satul e pustiu? Oamenii is la Moscova, ca acolo se castiga mai bine. Iau pe rand fiecare casa din mahala si nu cunosc o familie care sa nu aiba pe cineva in Rusia. Adevarat e ca o buna parte mai e si prin Grecia, Portugalia, Italia. Viitorul? Nu–l vad prea bun. Daca sotul meu nu ar munci la Moscova, nu cred ca ne–am descurca. Cu salariul meu de profesor nu reusesc decat sa platesc pentru curentul electric…», imi reda situatia din sat Elena Vrabie.

In drum dinspre scoala spre casa, o intalnesc si pe Eugenia Plugaru, profesoara de limba si literatura romana. Ea spune ca noul hotar creeaza probleme. «Suntem aproape, dar atat de departe…», situeaza ea geografic satul Costuleni. «Se descurcau oamenii altfel cand nu erau aceste vize. Acum un copil din sat are nevoie de o interventie chirurgicala care se poate face doar la Bucuresti. Asa ca parintii acestuia au fost nevoiti sa faca naveta timp de o luna pentru a cumpara o viza si inca nu au obtinut–o, dar au stabilita deja ziua in care urmeaza sa mearga la medic», povesteste profesoara. O intreb de ce sa cumpere viza, doar pentru aceasta nu se prevede nici o taxa. «Am auzit ca trebuie bani pentru viza. Gardienii iau cate 50 de lei de la fiecare persoana si mai iau si altii…», afirma Eugenia Plugaru. In privinta ultimelor declaratii ale autoritatilor de la Chisinau la adresa Romaniei, ea spune ca nu intelege nimic. «Nu pot intelege conducerea de la Chisinau. Sunt confuza. Ba ne spun ca avem aceeasi limba si aceeasi istorie, ba refuza sa recunoasca acest lucru. Trebuia sa fim mai hotarati si sa ne unim. Doar ca noi suntem departe de a ne integra. Nu avem cultura, in primul rand.» Despre rudele de pe celalalt mal, profesoara de limba si literatura romana spune ca nu stie cand va avea loc urmatoarea revedere…

«Politicienii fac treaba cea mare»

Pe drum o mai intalnesc pe postarita Pasa Prepelita. Si pe ea o intreb unde e lumea din sat. «E acolo unde se poate hrani», raspunde scurt femeia. Chiar daca locuieste pe malul Prutului, prin Romania nu prea a fost. Dar nici integrarea celuilalt mal nu a schimbat prea multe in viata ei. «Tot postarita sunt si tot cu un salariu de 300 de lei am ramas.» Marea ei problema acum este sa–i gaseasca fiului un serviciu. Recent, baiatul a implinit 17 ani. A fost la Moscova, unde a castigat 100 de dolari timp de o luna, dar s–a intors pentru ca nu prea era de lucru si deja se lasase frigul…

Pensionarul Petru Rudco, insa, isi aminteste de anul 1992 si de Podul de Flori, doar ca de atunci podul s–a ofilit. «Romania este o tara mare si noi tot de acolo ne tragem. Cred ca ar trebui sa se gaseasca odata si odata limba comuna. Nu suntem nici in stanga, nici in dreapta. Cei de la putere ar trebui sa hotarasca odata. Politicienii fac treaba cea mare. Noi nu putem spune nimic… Nu cunoastem legile, asta e problema noastra. Traim ca in ceata. Nu stim ce ni se permite, ce nu ni se permite. Iar au aparut conflicte intre presedinti. Dar noi… noi cum am tras sapa, asa o vom trage si mai departe», concluzioneaza pensionarul, care asteapta si el pe cineva de la Moscova si din Italia.

«Sa te fereasca Sfantu cum se mai suiera astia din politica»

Nina si Petru Chirinciuc, care au casa mai aproape de Prut, duc o viata obisnuita, ca la sat. Sunt mai norocosi ca nu prea au rude plecate peste hotare, decat o cumnata care e in Italia. «Credeti ca ar trebui sa plecam cu totii?» intreaba Nina Chirinciuc, care statea de vorba cu alte patru vecine venite la fantana dupa apa si care au aprins adevarate polemici despre cum a fost si cum este. «De ar fi cum a fost, ca mai bine era», se da cu parerea sotul Ninei, Petru Chirinciuc, unicul barbat printre femeile adunate la fantana. «Sa te fereasca Sfantu cum se mai suiera astia din politica», arunca cu replici femeile.

Si matusa Vera Moraru a venit la fantana. Femeia are 71 de ani si locuieste singura. Sotul i–a decedat de mult intr–un accident, asa ca a fost nevoita sa–si creasca copiii fara niciun sprijin. «Ne–om culca mai tarziu si ne–om scula mai devreme», astfel le spunea ea copiilor. Asa a reusit sa creasca doi medici, un judecator si pe un baiat care de vreo sase ani e prin Rusia. Vecinele o roaga sa spuna pe timpul cui a fost mai bine. «Daca muncesti, e bine totdeauna», calmeaza ea spiritele. Matusa Vera isi aminteste un cantec pe care l–a memorizat de la varsta de sapte ani de la soldatii romani. «Basarabia frumoasa de trei ori a fost mireasa,/ Dar a patra mireasa o sa fie tot frumoasa,/ Ca–mparatul ne–a murit si noi toti ne–am prapadit/ Si acel care s–a pus, ne–a hotit si s–a dus.» Dintre toate femeile, Ana Popov este cea mai romantica. Ea spune ca ii place sa locuiasca pe malul Prutului. «E aer curat. Mai trec si lebede. Se vad romanii pescuind. Ei ne intreaba ce mai facem, noi ii intrebam daca se prinde pestele… Cand trec vapoarele, se aduna copiii din sat…», povesteste Ana Popov, care isi asteapta si ea sotul de la Moscova. «Ca altfel nu e chip de trait…»

Prietenii PPCD si PCRM

Cobor la rau, unde ma conving ca malurile Prutului sunt intr–adevar frumoase, doar ca de–a lungul apei se intinde un gard lung din sarma ghimpata. Undeva in deal, pe malul stang, ochii celor din Costuleni se lovesc de acest obstacol…

Urc iarasi dealul, unde ii intalnesc pe prietenii Vasile Loghin si Ion Loghin. Primul este muzicant, dar si PPCD–ist, al doilea este pictor, dar face parte din randurile partidului comunist.

De la un timp, au aceleasi «viziuni politice»: spun ca ar trebui sa ne ocupe cei care ne–ar putea conduce. «La moment, Europa ne poate conduce. Fiica mea e in America, iar noi stam ascunsi in…»", nu–si termina gandul muzicantul din cauza lacrimilor. «Sa ne ocupe si Africa, daca poate sa ne conduca. Noi am fost cu Romania, doar ca n–am stiut despre asta», continua barbatul, care spune ca a cantat si la trei nunti de la Iasi. «Suntem la fel, daca vorbim aceeasi limba. Nu avem nevoie de traducator», incheie ferm muzicantul. Pictorul Ion Loghin, insa, considera ca Moldova este apasata din mai multe parti. «Nu avem ce alege, politica este politica…»

Am parasit satul Costuleni, dar si pe cei doi prieteni, unul PPCD–ist si altul comunist, realizand ca viitorul R. Moldova nu tine de vreun partid de la guvernare, ci poate de tinerii care ar trebui sa revina acasa.

Anastasia NANI

Sondaj

Cum sesizeaza cetatenii «subminarea», de catre Romania, a statalitatii R. Moldova? Dumitru Matcovschi: Serios? Nu simt aceasta subminare si nici nu vreau sa cred in aceste aberatii. Romania nu ne poate dori vreun rau. Suntem aceiasi oameni, aceiasi romani. In general, nu pot intelege ce se intampla. Oare de cand Tarlev e mai patriot decat mine sau decat Grigore Vieru? De cand Tarlev isi bate capul de securitatea statului? Ultimele declaratii ale puterii sunt triste. E trista vremea… Nicolae Dabija: Romania «submineaza» grav securitatea R. Moldova prin faptul ca vorbeste limba romana, prin faptul ca il considera pe Mihai Eminescu drept cel mai mare poet al nostru si al lor, prin faptul ca il declara pe Stefan cel Mare «cel mai mare roman al tuturor timpurilor», prin miile de burse oferite studentilor din Moldova, prin sutele de biblioteci de carte romaneasca, prin faptul ca intentioneaza sa ofere cu «sila» cetatenia sa basarabenilor, care vor deveni astfel cetateni ai UE… In realitate, prin acordarea acestor ajutoare dezinteresate, Romania nu submineaza securitatea R. Moldova, ci securitatea minciunii, inclusiv pe cea a lui Voronin si aliatii sai, carora li se clatina pamanul (Basarabiei noastre) de sub picioare. Ion Hadarca: Poate ca numai Tarlev simte aceasta subminare pentru ca Romania il obliga sa gandeasca in stil european? Nu am auzit pana acum ca Rusia ar submina securitatea R. Moldova, cu toate ca armata sa se afla aici. Dar iata ca sunt invinuiti cei care ne deschid portile spre civilizatie si ne intind o mana, ajutandu–ne sa iesim din prapastie. Nicolai Vasile: Eu nu stiu pentru ca is maturator… Da stiu ca am fost o tara careia i se spunea Romania Mare. Stiu ce o spus aistia ca am vazut la televizor. Lui Voronin ii pare rau pentru ca atunci cand a fost Basescu la Chisinau s–o dus in multime, da nu o mers la el. Daca nu este conducator la ce sa mearga la el? Eu tin minte ca tata a facut armata la romani si spunea ca e Romania Mare. Se intreba care este cea mai frumoasa tara din lume? Romania Mare era raspunsul. Daca spuneai altfel mancai chibrituri de noua lei cutia si ti se aplica cu Constitutia lui Antonescu. Eu cred ca are dreptate Basescu, da aista… aista pune vie pentru fecioru–sau. Nina Ignatiuc: Eu nu simt subminarea si nici nu cred ca Romania ne–ar submina. Am mai fost prin Romania. Ar trebui si poporul sa–si spuna opinia. Cu toate ca am invatat pe timpul sovieticilor stim ca intre Romania si Moldova este legatura, una istorica… Vasile Balan: Cred ca Tarlev a mai rostit o prostie. Romania nu submineaza prin nimic securitatea noastra. Cel care ne submineaza este doar Guvernul R. Moldova.