Nr. 121 (15 martie 2007)


 Editorial

Statul
cu presedinte antietnic

autor
Alina Radu
Cum este oare sa ai o tara careia nimeni nu mai vrea sa–i apartina? — s–a intrebat la 8 martie corespondentul revistei germane DER SPIEGEL, in articolul «Sute de mii de cetateni ar dori sa fie romani». Articolul era despre Republica Moldova si despre cetatenii ei, care parasesc tara in care s–au nascut pe toate caile posibile.

Acest articol din DER SPIEGEL, dar si declaratiile din ultimele saptamani ale autoritatilor de la Chisinau mi–au adus si mai multe intrebari, prima dintre care este: «Cum e sa traiesti in statul, conducerea caruia nu mai poate face nimic ca oamenii sa ramana aici?»

Moldova este cel mai sarac stat din Europa, iar saracii au nevoie de ajutor. Toti cei care reusesc — pleaca, iar cei care nu pot pleca pe motive de sanatate, varsta, stare psihica sau financiara, raman si asteapta ajutor. Dar cine poate sa te ajute la greu? Un frate, o ruda de sange, o comunitate de aceeasi etnie? Ce noroc au conducatorii R.Moldova ca au un stat polietnic si tarile din jur nu s–au dezis de oamenii lor.

Si ce noroc ca gagauzii, bulgarii, evreii, rusii din R.Moldova au in spate cate o tara care ii ajuta. De exemplu, in Moldova, potrivit recensamintelor, locuiesc circa 150.000 de gagauzi. Turcia a sustinut mai multe proiecte de ameliorare a situatiei in sudul R.Moldova: circa 35 milioane de dolari au fost donate pentru imbunatatirea retelei de drumuri, scolile si universitatea din Comrat au primit de asemenea suport pentru ameliorarea activitatilor educative, Turcia a sustinut inaugurarea unui centru de cultura si a unei biblioteci de literatura turceasca. Si autoritatile Moldovei s–au bucurat de acest suport si intretin bune relatii cu autoritatile Turciei.

Tot in Moldova locuiesc peste 80.000 de etnici bulgari. Bulgaria ofera si ea ce poate consangenilor sai, nascuti prin vrerea sortii pe actualul teritoriu al R.Moldova. Pe langa programe culturale si educative, Bulgaria a incheiat un acord de liber comert cu R.Moldova. In fiecare an Sofia acorda burse etnicilor sai de la noi si sute de cetateni de aici primesc cetatenia Bulgariei, daca pot demonstra prin acte ca s–au nascut din parinti bulgari in Moldova. In acelasi timp, numele premierului moldovean Vasile Tarlev este trecut pe lista Bulgarilor basarabeni notorii, printre care se afla fostii premieri bulgari Dimitar Grekov si Aleksandar Malinov. Si autoritatile Moldovei s–au bucurat de acest suport si intretin bune relatii cu autoritatile Bulgariei.

In Moldova avem si o mica comunitate evreiasca. Evreii si–au pastrat cateva sinagogi si centre culturale, iar Israelul si alte comunitati evreiesti din lume fac ce pot pentru ca fratii lor de sange din Moldova sa poata trai mai bine. «In Moldova conditiile actuale de haos economic si social transforma viata cotidiana intr–o incercare grea pentru cetatenii de rand. Pentru saraci, bolnavi, batrani si copii — viata e adeseori un cosmar», comunica reprezentantii Comunitatii Evreiesti din Chisinau si Moldova «Chabad Lubavitch», prin intermediul paginii web a acestei organizatii. Pe aceasta pagina se relateaza despre proiectele culturale si sociale organizate pentru saracii din Moldova de catre evreii din SUA si din intreaga lume. Si autoritatile Moldovei s–au bucurat de acest suport si intretin bune relatii cu autoritatile Israelului sau SUA.

In Moldova mai avem si o comunitate ruseasca. Moldova a facut si ea tot ce a putut pentru sustinerea etnicilor rusi de aici. Limba rusa este studiata oficial in toate scolile din Moldova, buletinele de identitate ale tuturor cetatenilor R.Moldova sunt perfectate obligatoriu si in limba rusa, alte acte oficiale sunt indeplinite tot in doua limbi, toate actele discutate si create in Parlamentul R.Moldova sunt traduse concomitent si in limba rusa pentru cei cativa parlamentari de etnie rusa, paginile web ale tuturor organizatiilor de stat din Moldova au si o versiune in limba rusa. Rusia face si ea tot ce poate: ofera cetatenie doritorilor din Moldova, deschizand recent si un consulat la Tiraspol, si mentine Armata a 14–a pe teritoriul R.Moldova. Si autoritatile Moldovei s–au bucurat de acest suport si intretin bune relatii cu autoritatile Federatiei Ruse.

Ca si orice tara, Romania acorda si ea tot sprijinul consangenilor sai din R.Moldova. Dar autoritatile Moldovei nu s–au bucurat niciodata de acest sprijin si au sacrificat relatiile de buna vecinatate cat de mult s–a putut. Romanii sunt cea mai numeroasa etnie in spatiul dintre Prut si Nistru si este nevoie de foarte mult ajutor. Romania a acordat si ea burse gratuite de studii, dar de cativa ani autoritatile R.Moldova le–au refuzat. Romania acorda cetatenie, dar Moldova se supara, in fine, Romania a inceput totul cu un inocent Pod de Flori, dar zilele trecute presedintele Voronin l–a daramat si pe acesta, declarand la «NIT TV»: «Amintiti–va cati ne–au vizitat ei cand cu "Podul de flori" — Doamne fereste!, Doamne fereste! A fost o adevarata invazie! Eu i–am spus lui Basescu, ca 15 ani ati finantat nu se stie pe cine, cat ati bagat voi in acesti moldoveni romani — Pavlicenco care iese la microfon, Dabija la "Literatura si arta" si altii, toti acesti romani ai nostri …»

Fiecare om are dreptul la identitatea sa nationala si nimeni nu poate fi persecutat pentru etnia sau limba sa, spun actele internationale ratificate si de Republica Moldova. Dar nici Pactul Ribbentrop–Molotov (vezi aici) nu a fost denuntat. Cum e sa traiesti intr–o tara in care crimele fascismului nu au fost denuntate si presedintele acesteia ponegreste o etnie in permanenta?

 
 Prima pagina 

Click pentru a descarca
prima pagina a Ziarului de Garda

 1 martie
Satul Costuleni
departe de Europa
imagine

«Atat de aproape, dar atat de departe», asa se plaseaza geografic dar si spiritual in raport cu noul hotar al Uniunii Europene cei din satul Costuleni, r. Ungheni. Aflat chiar pe malul Prutului, satul Costuleni este «la granita cu Europa», dar in acelasi timp foarte departe de aceasta…

Pensionarul Petru Rudco, insa, isi aminteste de anul 1992 si de Podul de Flori, doar ca de atunci podul s–a ofilit. «Romania este o tara mare si noi tot de acolo ne tragem. Cred ca ar trebui sa se gaseasca odata si odata limba comuna. Nu suntem nici in stanga, nici in dreapta. Cei de la putere ar trebui sa hotarasca odata. Politicienii fac treaba cea mare. Noi nu putem spune nimic… Nu cunoastem legile, asta e problema noastra. Traim ca in ceata. Nu stim ce ni se permite, ce nu ni se permite. Iar au aparut conflicte intre presedinti. Dar noi… noi cum am tras sapa, asa o vom trage si mai departe», concluzioneaza pensionarul, care asteapta si el pe cineva de la Moscova si din Italia.

Continuare

 Sondaj

 Stirea de Garda


 Locuri de munca

Cauti un loc de munca?
Oferi un loc de munca?

Scrie la ziaruldegarda@yahoo.com


 Publicitate

 Publicitate

Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. Puskin, nr. 22, bir. 449, 451, Chisinau
Tel: (+373 22) 23–21–43
ziaruldegarda@yahoo.com