Autoritatile publice ignora fenomenul «impozitelor neoficiale», numindu–le «actiuni de caritate» ale agentilor economici. In realitate insa, aceste contributii sunt impuse de autoritatile statului si nu deriva din bunavointa businessmenilor. Ne confruntam, in consecinta, cu situatia cand statul, ilegal si abuziv, isi asuma misiunea organizatiilor de caritate, cauzand utilizarea frauduloasa de fonduri.

Potrivit expertilor IDIS Viitorul, atunci cand statul colecteaza bani prin intermediul impozitarii neoficiale, sustine ca de aceste fonduri vor beneficia grupurile sociale defavorizate. In realitate insa, acesti bani nu ajung la saraci. «Platile neoficiale sunt colectate netransparent, in lipsa unor rapoarte publice asupra modului in care au fost cheltuiti banii», sustine analistul politic Igor Munteanu.

«In ultima perioada, suntem martori ai unor campanii de reconstructie sau inaugurare a unor locase sfinte de catre autoritati. Practic, in toate centrele raionale au fost deschise ctitorii cu participarea unor politicieni, fara ca acestia sa contribuie personal cu bani din propriul buzunar. Fastul cu care se inaugureaza tot felul de memoriale, manastiri sustinute de guvern sau lumanari a la »Badea Mior« confirma utilizarea unui intreg arsenal de instrumente de presiune asupra agentilor economici, in scopul colectarii banilor necesari pentru satisfacerea capriciilor politico–ideologice ale unor politicieni», a mai adaugat Munteanu.

Expertii sustin ca, daca businessmenii se impotrivesc achitarii sumelor care li se cer, autoritatile dispun de sute si mii de forme neoficiale de penalizare. In 2006, patru din cinci agenti economici au declarat ca li s–a solicitat achitarea unor sume de bani in afara impozitelor oficiale, prevazute de legislatia fiscala a R. Moldova, sustinand ca «la noi nu poti scapa nepedepsit daca nu achiti o sumedenie de plati extra impozitare.» De regula, opt din zece agenti economici au achitat aceste contributii, in bani cash, in afara unor casierii, conturi de plata ori registre de cheltuieli, pierzand importante resurse financiare necesare pentru dezvoltarea afacerilor.

«Politia cere bani de Ziua Politiei»

Mai jos expunem cateva din raspunsurile businessmenilor date expertilor IDIS Viitorul la elaborarea raportului «Sistemul impozitarii neoficiale in Moldova».

«Politia cere bani de Ziua Politiei. Pompierii si pedagogii sunt si ei oameni. Inspectoratul fiscal se vrea si el respectat. Daca nu achit bani, sunt amendat.»

«De Ziua orasului autoritatile pregatesc intotdeauna o masa de binefacere. La 20 august, fiecare agent economic a fost solicitat sa vina cu pachete pentru sarbatori. Azi, asistentul social de la Primarie se ocupa cu telefonarea agentilor economici si cu pregatirea scrisorilor de solicitare. Se planifica si pentru 12 septembrie mese de binefacere pentru saraci, cadouri si excursii pentru veterani.»

«Toti ne solicita — si primaria, si raionul. Incearca sa nu le dai bani cand iti pretind acest lucru. Risti sa nu mai participi la licitatii sau sa nu primesti ajutoare.»

«De regula, de la agentii economici se cer bani o data la doua–trei luni, dar uneori se intampla si mai des, in functie de planurile autoritatilor. La nivelul muncipiului Chisinau am gasit urmatoarele scheme de subtilizare a banilor in sectorul privat. Incercati sa luati lista meselor de caritate care s–au organizat de catre Primaria Chisinau. In bugetul municipal surse financiare pentru astfel de mese nu sunt prevazute, prin urmare, acestea sunt organizate din fonduri adunate de la sponsori privati. De obicei, acesti bani sunt colectati ca urmare a unor conditionari: »Primesti licenta, daca dai bani«, »Primesti teren, daca faci urmatoarele lucruri«. Acest fapt ii determina pe oamenii de afaceri sa aiba mai multe buzunare pregatite. Din pacate, banii colectati circula nu doar spre mesele de caritate propriu–zise, ci si spre buzunarele oficialilor, deoarece nimeni nu are autoritatea de a verifica utilizarea acestor surse financiare», sustine Igor Munteanu.

Potrivit unor estimari recente, anual, sectorul privat achita «neoficial» circa 2 miliarde de lei sub forma de plati pentru diverse scopuri indicate de autoritatile publice.

Mefodie Varlan, seful Directiei Probleme Juridice a Confederatiei Nationale a Patronatelor, sustine ca statul determina pozitia tendentioasa a organelor de control asupra mediului de afaceri. «La inceputul fiecarui an sunt stabilite sursele de venit in bugetul de stat care vor proveni din eventualele sanctiuni si amenzi. Adica statul planifica cati contravenienti va avea pana la sfarsitul anului fiscal si cati bani trebuie jecmaniti prin astfel de metode. Toate organele de control detin cifra fixa »de afaceri«, fiind determinata din start pozitia tendentioasa a organului de control fata de contribuabili. Trezeste ingrijorare faptul ca atentionarea organelor de conducere asupra acestui fapt, care a inceput sa infloreasca in 2001 si capata amploare in prezent, nu a provocat nicio reactie.»

Impozite neoficiale, odata cu venirea comunistilor

Tatiana Lariusin, expert IDIS Viitorul, a confirmat ca fenomenul impozitarii neoficiale a inceput sa se evidentieze in 2001, odata cu venirea comunistilor la guvernare.

Solicitat de Ziarul de Garda, Ion Lesan, director executiv al Clubului republican al Oamenilor de Afaceri «Timpul», a mentionat ca fenomenul platilor neoficiale este cunoscut in societate, «dar toti tac, pentru ca situatia convine statului si, intr–o oarecare masura, si anumitor antreprenori, care mai bine platesc niste bani, decat sa nimereasca in »lista neagra«. Daca acestia refuza sa plateasca, o patesc mai tarziu. Daca accepta, trebuie sa se gandeasca de unde sa faca rost de bani. Desigur, agentii economici sunt constienti de faptul ca trebuie sa ofere bani sub forma de sponsorizari, dar daca in Occident oamenii de afaceri sunt scutiti de plata impozitelor cand sponsorizeaza actiuni de caritate, la noi acest lucru este exclus. Si atunci, cum isi pot permite businessmenii, pe langa toate platile oficiale pe care le achita statului, sa se mai ocupe si de filantropie?«

Din lipsa de angajati, Fiscul nu a colectat bani pe cai neoficiale

Ion Sturzu, sef adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, referindu–se la fenomenul «impozitarii neoficiale», a mentionat ca «Serviciul Fiscal este un organ care se ocupa nemijlocut cu administrarea fiscala. Colaboratorii nostri nu s–au implicat niciodata in colectarea unor sume aferente, sau cu destinatii speciale sau nespeciale. In plus, cu efectivul pe care il avem si cu obligatiunile de serviciu care ni s–au impus, in anul 2005 am cuprins cu controale numai 6,7 % din numarul total de contribuabili, iar in 2006 procentul e mai mare de 9,4,  deoarece include si controalele operative.» Potrivit lui Sturzu, din lipsa de functionari, Inspectoratul Fiscal nu a colectat bani pe cai neoficiale si nici nu va face acest lucru pe viitor.

SIS–ul sponsorizat?

Potrivit expertului IDIS Viitorul, Veaceslav Ionita, fiecare institutie publica detine un regulament intern. In cel al SIS–ului ar fi un punct in care se stipuleaza «Formarea veniturilor din bugetul de stat… si din sponsorizari.» «Chiar nu–mi inchipui cine poate sponsoriza aceasta institutie si cum se fac darile de seama in acest caz? Este o aberatie. Institutiile publice nu trebuie sa beneficieze de sponsorizari. Cum capata SIS–ul aceste sponsorizari, eu nu stiu, dar sunt sigur ca ele exista.» Potrivit lui Ionita, un agent economic care a sponsorizat SIS–ul nu–si poate apoi reduce din sumele platite oficial la Inspectoratul Fiscal. «Daca ma duc la Fisc si spun: »Va rog sa–mi reduceti banii, pentru ca eu am sponsorizat SIS–ul«, raspunsul care am sa–l aud va fi: »Mai, om de Dumnezeu, dar astia sunt un grup de oameni social vulnerabili, handicapati sau cu disabilitati mintale de i–ai sponsorizat?« Intr–o tara normala, orice agent economic care sponsorizeaza o institutie publica nu poate beneficia de reduceri la impozite pe venit. Pot fi sponsorizati oamenii cu disabilitati, cei cu retard mintal, or, cei din SIS parca sunt sanatosi la cap, deci nu–mi inchipui de ce ar trebui sponsorizati.» Veaceslav Ionita sustine ca, potrivit Legii Sponsorizarii si Donatiilor, statul tine cont de donatiile facute de agentii economici anumitor categorii social vulnerabile. «La noi, cei care acumuleaza donatii sunt ministerele si institutiile publice.»

Solicitat de Ziarul de Garda sa comenteze modul de sponsorizare a SIS–ului, Ion Sturzu, sef adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, a declarat ca «Potrivit Regulamentului de Sponsorizare, toate institutiile publice pot sa beneficieze de sponsorizari, iar SIS–ul figureaza in aceasta lista, deoarece intre institutiile publice nu pot fi facute discriminari.»

Diana RAILEAN

Opinii

Igor Klipii, deputat PSL, membru al Comisiei parlamentare pentru Securitatea Nationala, Aparare si Ordinea Publica: Nu as delimita taxele neoficiale colectate pentru alte institutii de stat de cele colectate pentru SIS, desi aceasta situatie este una mai mult decat regretabila, deoarece stimuleaza si asigura fenomenul coruptiei la toate nivelurile. Fenomenul «dijmelor» este unul general in R. Moldova si este mare pacat ca a ajuns pana la SIS. Felul in care statul, prin tacere, trateaza acest fenomen demonstreaza ca acesta sprijina colectarea taxelor neoficiale. Mai mult decat atat, statul ofera salarii insuficiente angajatilor structurilor sale, inchizand ochii la estorcarile de bani pe care le «profeseaza» functionarii. Este stiut: existenta coruptiei la nivelul de jos, sustine acelasi fenomen la varfurile puterii. Aceasta coabitare transforma statul, despre securitatea carora vorbesc uneori cu patima guvernantii, intr–un adevarat SRL, dar asta nu–i mai deranjeaza. Vladimir Filat, deputat PD, vicepresedintele Comisiei parlamentare pentru Securitatea Nationala, Aparare si Ordinea Publica: Existenta acestui fenomen si in cazul SIS, sesizata de expertii IDIS Viitorul, vorbeste si despre lipsa de eficienta a Comisiei parlamentare de profil. Daca astfel de lucruri se atesta in realitate, nu pot spune decat ca fenomenul este unul dintre cele mai periculoase. A fost anuntata suma de 450 milioane de lei, cat valoreaza cota impozitelor neoficiale in R. Moldova. Problema este mult mai complexa, deoarece in urma colectarii unor astfel de taxe, se reduce substantial suma impozitelor oficiale, or, agentii economici care sustin cu «donatii» institutiile statului, cum ar fi MAI, cu prilejul Zilei Politiei, trec cu vederea peste neregulile financiare, comise de acestia.