Procurori judecaţi (II)
Opt dosare în care figurează numele unor procurori se află pe rol în instanţele de judecată din R. Moldova. Şase dintre aceştia sunt învinuiţi de corupere pasivă, fiind prinşi în flagrant cu mită în ultimii trei ani.
În ediţia din 9 iunie 2016, ZdG scria despre dosarele penale a şase procurori în care au fost pronunţate sentinţe definitive şi irevocabile ale Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) în ultimii trei ani şi jumătate. Astăzi, în instanţele de judecată se mai află opt dosare penale în care figurează numele a opt acuzatori de stat. Cinci dintre acestea sunt în prima instanţă, două – la Curtea de Apel (CA) Bălţi, iar unul – la CSJ. Şapte din cei opt procurori judecaţi sunt din procuraturile raionale, şi doar unul, trimis recent în judecată, a activat în Procuratura Chişinău. Într-un răspuns primit de ZdG de la Procuratura Anticorupţie (PA) aflăm că, la sfârşit de iunie 2016, erau trei cauze penale iniţiate pe numele a trei procurori, netrimise încă în judecată, dar şi un proces penal, fază premergătoare deschiderii unui dosar penal, în care se verifică pretinsele acţiuni ilegale ale altui acuzator de stat.
Prins cu mită şi demis pentru un contract de 13,7 mii de lei pe lună
Procurorul Igor Cerchez activează în organele Procuraturii din 2010. După absolvirea Institutului Naţional al Justiţiei (INJ) a fost numit în funcţia de procuror la Procuratura Buiucani din Chişinău. Ulterior, prin ordinul procurorului general din noiembrie 2013, a fost transferat în funcţia de procuror la Procuratura Orhei. În iunie 2015, acesta a fost reţinut în flagrant după ce ar fi estorcat şi primit 600 USD pentru a clasa o cauză penală intentată împotriva unei persoane care l-a denunţat la Centrul Naţional Anticorupţie (CNA). În august 2015, procurorul a fost suspendat din funcţie până la pronunţarea unei sentinţe definitive pe cazul său, iar dosarul penal a fost remis în judecată. Iniţial, la Judecătoria Orhei, care s-a abţinut de la examinarea lui, iar ulterior, la Judecătoria Dubăsari, acolo unde dosarul se află şi astăzi pe rol, fără a avea o sentinţă. Conform informaţiilor de pe pagina web a instanţei, pe dosar au avut loc vreo 15 şedinţe, majoritatea dintre ele fiind contramandate. Ultimele două, pentru că nu s-au prezentat martorii.
Între timp, în aprilie 2016, pe numele lui Igor Cerchez a fost iniţiată şi o procedură disciplinară. Mai exact, Cerchez, după suspendarea din funcţia de procuror, în octombrie 2015, a semnat un contract de prestare a serviciilor juridice consultative pe un termen de un an cu SRL „Moldova Transgaz”, cu o remunerare lunară de 13,7 mii de lei. Colegiul Disciplinar a constatat că acele acţiunile ale lui Cerchez contravin Legii cu privire la Procuratură, care interzice acuzatorului de stat să aibă în paralel alte activităţi. Colegiul a constatat că Cerchez, deşi era suspendat din funcţie, nu avea dreptul să presteze servicii juridice, astfel că, în iunie, a cerut Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) demiterea acestuia. Solicitarea a fost acceptată de CSP, dar poate fi atacată în judecată. Cerchez este şi unul dintre cei 27 de funcţionaţi acţionaţi în judecată de Ministerul Justiţiei pentru a recupera banii plătiţi de stat pe cauzele pierdute de R. Moldova la CtEDO.
Doi procurori, inculpaţi în prima instanţ
Un alt procuror judecat astăzi este Stanislav Beriozov, de la Procuratura Ceadâr-Lunga, învinuit şi el de corupere pasivă. Beriozov a fost reţinut în flagrant în iulie 2015 după ce ar fi cerut 24 mii de euro de la trei persoane condamnate la închisoare cu suspendare pentru o infracţiune gravă. În schimb, procurorul s-ar fi angajat să nu conteste sentinţa emisă pe numele celor trei. În septembrie 2015, Beriozov a fost pus sub învinuire, fiind suspendat din funcţie. În octombrie 2015, dosarul a fost trimis în judecată. Iniţial, la Judecătoria din Ceadâr-Lunga, iar ulterior, după un demers al procurorului general de atunci – la Judecătoria Comrat, unde se află şi azi pe rol. Până acum, pe dosar au avut loc 11 şedinţe, majoritatea fiind amânate pe motiv de neprezentare a mai multor martori, astfel că, următoarea şedinţă a fost programată pentru octombrie. Între timp, Beriozov a încercat să plece din Procuratură, adresând o cerere la CSP. În aprilie 2016, CSP i-a respins solicitarea, motivând cu dosarul penal aflat pe rol.
Marcel Griţunic, de la Procuratura Nisporeni, este alt procuror care încearcă să demonstreze în instanţă că nu ar fi vinovat de corupere pasivă. La fel ca şi colegii săi, Griţunic a fost reţinut în flagrant în noiembrie 2015, fiind suspectat că ar fi pretins şi primit 500 USD şi 2000 de lei de la un bărbat, pentru a înceta o cauză penală în care figura fiica acestuia. Procurorul nu şi-a onorat promisiunea şi a acceptat să restituie banii, dar în acel moment a fost prins în flagrant în biroul său de serviciu. Dosarul a fost trimis în judecată în decembrie, fiind examinat la Judecătoria Străşeni, după ce judecătorii din Nisporeni s-au abţinut. Pe acest dosar au avut loc doar cinci şedinţe de judecată, majoritatea fiind amânate. În mai, dosarul a fost suspendat, pe motiv că Gheorghe Malic, avocatul procurorului, s-a adresat Curţii Constituţionale cu un demers prin care solicita interpretarea mai multor articole din Constituţie şi Codul de procedură penală. Totodată, Malic a menţionat în sesizarea depusă că în acest dosar au avut loc mai multe abateri de la legislaţie.
Doi procurori condamnaţi, dar în libertate
Mihail Dadu, procuror la Procuratura Floreşti, a fost reţinut în flagrant de ofiţerii anticorupţie pe 15 ianuarie 2014, în timp ce primea 2000 de lei de la un bărbat suspectat de furt, pe care l-a scos anterior de sub urmărire penală. În proces, procurorii i-au adus acestuia un nou capăt de acuzare, învinuindu-l că ar fi estorcat 3 mii de euro şi ar fi primit 1500 USD de la un bărbat anchetat pentru violenţă în familie, ca să nu ceară pe numele acestuia mandat de arest. În aprilie 2015, Judecătoria Şoldăneşti, care a examinat dosarul, a decis să-l condamne pe procuror la o amendă de 1000 unităţi convenţionale, echivalentul a 20 mii de lei, şi să-l priveze de dreptul de a ocupa funcţia de procuror pe un termen de un an pentru mita de 2000 de lei. Acuzaţia că ar fi primit 1500 USD nu s-a confirmat, iar procurorul a fost achitat pe acest capăt de acuzare. În decembrie 2015, CA Bălţi a menţinut achitarea în cazul mitei de 1500 USD. Totodată, judecătorii au acceptat recursul inculpatului Dadu şi au încetat procesul penal în privinţa mitei de 2000 de lei, pe motiv că fapta reprezintă doar o contravenţie. Magistraţii au dispus şi încetarea procesului contravenţional, pe motiv că a expirat termenul de prescripţie. Recent, în aprilie 2016, magistraţii de la CSJ au anulat însă decizia CA Bălţi şi au trimis cazul la rejudecare, în aceeaşi instanţă de judecată, doar că într-un alt complet. Procurorii anticorupţie cereau opt ani de închisoare pentru Mihail Dadu.
Tot la CA Bălţi se află şi dosarul penal pe numele procurorului Vasile Tcaci, de la Procuratura Ocniţa. Acesta a fost reţinut, împreună cu un complice (rudă), Mihail Gordei, în flagrant, în ianuarie 2014, după ce a primit de la ultimul 400 de euro, pentru a influenţa într-un dosar penal. Deşi procurorul şi ruda sa nu şi-au recunoscut vina, ambii au fost condamnaţi de Judecătoria Edineţ şi de CA Bălţi, care, în mai 2016, a dispus ca cei doi să fie condamnaţi la 3 şi, respectiv, 4 ani de închisoare (pentru procuror).
Deoarece cei doi nu se află în R. Moldova, instanţa a dispus anunţarea lor în căutare. „A plecat pentru că a văzut că n-o să fie ieşire. Deocamdată, luptăm pe căile care le avem. Nu-i cazul ca el să stea închis „pe degeaba”. Nu-i infracţiune în acţiunile lui Tcaci. Dl Gordei a luat banii, iar ulterior a fost impus să dea banii procurorului. Sunt multe încălcări de procedură”, susţine Nicolae Baban, avocatul procurorului Tcaci, suspendat din funcţie în ianuarie 2014. Pe dosar urmează să se pronunţe şi CSJ.
Condamnat şi la Apel, dar liber. „Nu-i irevocabilă”
Octavian Zmeu este procuror la Procuratura Nisporeni din 2010. Acesta a fost învinuit că a primit, în zilele de 5-7 februarie 2013, de la Ion Melniciuc şi Mariana Beschieru, o mie de euro pentru a dispune clasarea procesului penal în care cei doi figurau pentru furt. La 7 februarie, procurorul a fost reţinut în flagrant în curtea Procuraturii Nisporeni. Tot atunci, el a fost suspendat din funcţie. Zmeu a fost condamnat în iulie 2015 la 8 ani de închisoare. În decembrie 2015, la CA Chişinău, Zmeu a susţinut că este nevinovat şi că banii pe care i-a luat ar fi fost luaţi în numele victimei şi urmau a-i fi transmişi ei. Judecătorii nu i-au crezut ipoteza şi au menţinut în vigoare sentinţa primei instanţe. Acum, dosarul e la CSJ, următoarea şedinţă fiind programată pentru octombrie 2016. Constantin Miron, procurorul care a reprezentat acuzarea de stat la CA Chişinău, ne-a anunţat că decizia ar fi executorie, doar că nu cunoaşte dacă Zmeu este închis sau nu, pe motiv că nu mai activează la Procuratura de nivelul CA Chişinău. Alexandru Bogoş, unul din avocaţii lui Octavian Zmeu, ne-a spus însă că clientul său este în libertate, cu obligaţia de a nu părăsi ţara, pentru că decizia nu este una irevocabilă.
În prezent, în prima instanţă, este examinat dosarul penal pe numele lui Sergiu Jumbei, procuror adjunct de Orhei. Jumbei nu este învinuit de corupţie, ci de provocarea unui accident rutier soldat cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii. Dosarul a fost trimis în judecată la începutul anului, fiind transferat de la Judecătoria Orhei la Judecătoria Ciocana. Până acum, pe dosar au avut loc patru şedinţe de judecată, toate în iunie. Următoarea şedinţă e programată pentru luna august. Serghei Bodorin, procuror de Orhei, ne-a confirmat că procurorul Jumbei este suspendat din funcţie până la o decizie definitivă a instanţei pe dosarul său.
Un fost procuror din Chişinău, trimis în judecată
Recent, a fost trimis în judecată şi Corneliu Pleşca, ex-procuror în cadrul Procuraturii Chişinău. Acesta este învinuit de abuz în serviciu la investigarea unui caz de omucidere. Potrivit celor constatate, în perioada anilor 2014–2015, fiindu-i repartizate spre executare cererile de comisie rogatorie, formulate de către autorităţile Olandei pe faptul tâlhăriei soldate cu decesul unei persoane, comise inclusiv de un moldovean în or. Winterswijk, Pleşca ar fi abuzat de situaţia de serviciu. Astfel, fiind conducătorul grupului de urmărire penală pentru investigarea cazului, procurorul a tăinuit 79 de suporturi electronice cu înregistrările interceptărilor telefonice realizate în procesul măsurilor speciale de investigaţii.
Din conţinutul acestor înregistrări reieşea că procurorul ar fi fost influenţat pentru a-i favoriza situaţia învinuitului prin excluderea unui capăt de acuzare. Astfel, înţelegând că în cazul în care interceptările vor deveni cunoscute ar putea fi recuzat şi supus unei anchete disciplinare sau unei investigaţii penale prin prisma comiterii unor acte de corupţie, procurorul nu le-a prezentat judecătorului de instrucţie, tăinuindu-le.
Corneliu Pleşca a plecat din organele procuraturii în decembrie 2015, după ce CSP i-a acceptat cererea de demisie. Ulterior, acesta ar fi părăsit R. Moldova. Pleşca este singurul procuror care a activat în capitală şi a fost judecat într-un dosar penal.
