(doc) Motivele judecătorilor în dosarul condamnării primarului de Taraclia
Joi, 5 mai 2016, judecătorii Curţii de Apel (CA) Cahul au făcut publică motivarea deciziei de condamnare emise cu o lună înainte pe numele primarului or. Taraclia, Serghei Filipov, decizie care a provocat un adevărat scandal între breasla judecătorească şi şeful Delegaţiei UE în R. Moldova, Pirkka Tapiola. Decizia CA din Cahul este secretizată la maximum, singurul nume care poate fi desprins din ea fiind cel al primarului de Taraclia. În rest, în textul deciziei sunt blurate numele tuturor martorilor, dar şi al completului de judecată, procurorului sau avocatului.
Serghei Filipov este primar al or. Taraclia din 2011, când câştiga alegerile din partea PCRM, după primul tur de scrutin, cu 64,08% din voturi. Anul trecut, în luna iunie, în calitate de candidat independent, Filipov a acumulat 69,88% din voturile alegătorilor din Taraclia, obţinând, din primul tur, un nou mandat în fruntea orăşelului din sudul Moldovei. Oamenii l-au votat deşi, începând cu anul 2013, edilul era figurant într-un dosar penal. Mai exact, procurorii l-au învinuit pe Filipov de faptul că, fiind primar şi „persoană cu demnitate publică”, în perioada 31 octombrie – 1 noiembrie 2013, „ignorând prevederile punctului 2 al deciziei Consiliului Orăşenesc Taraclia din 24 octombrie 2013 privind confirmarea actelor de cercetare fitosanitară a spaţiilor verzi şi efectuarea lucrărilor de tăiere, potrivit căruia, pentru resurse naturale şi mediu, se permitea tăierea arborilor doar prin coordonarea cu Inspecţia Ecologică de Stat, acţionând intenţionat, fără coordonarea acţiunilor sale cu Inspecţia…, fără marcarea prealabilă pe teren a arborilor preconizaţi pentru tăiere, ignorând legea…, a ordonat şi, la indicaţia sa, au fost tăiaţi ilegal 31 de arbori din specia „tuia occidentală” din scuarul amplasat vis-a-vis de Primăria oraşului Taraclia, prin care au fost cauzate daune în proporţii considerabile intereselor publice şi mediului înconjurător, evaluate în suma de 164,88 mii de lei”. Procurorii au încadrat infracţiunea în baza art. 328 din Codul Penal, exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu.
De ce a fost achitat de prima instanţă?!
Prin sentinţa Judecătoriei Taraclia din 16 aprilie 2015, Serghei Filipov a fost achitat de către judecătorul Andrei Mironov, pe motiv că fapta inculpatului nu întruneşte elementele infracţiunii. Instanţa a reţinut că nu au fost prezentate probe care ar demonstra vina primarului. Conform deciziei Consiliului Orăşenesc Taraclia din 24 octombrie 2013, responsabil pentru executarea deciziei a fost numit pădurarul Primăriei Taraclia. „Drept urmare, rezultă că acţiunea privind tăierea arborilor necesita a fi coordonată cu Inspecţia Ecologică de către pădurar, şi nu de către primar”, constata judecătorul Mironov, care menţiona că primarul nu ar fi fost învestit cu careva drepturi sau obligaţii pentru executarea acelei decizii şi că nu ar fi fost prezentate probe că inculpatul a influenţat pădurarul Primăriei la efectuarea tăierii celor 31 de arbori. Prima instanţă a ajuns la concluzia că, în orice circumstanţe, acei arbori trebuiau tăiaţi, fapt ce exclude cauzarea prejudiciului mediului înconjurător.
Inspecţia Ecologică Taraclia şi procurorii au atacat la CA din Cahul sentinţa primei instanţe, considerând-o ilegală. Inspecţia menţiona că vinovăţia primarului era demonstrată prin declaraţiile martorilor, care ar fi spus că acei arbori erau „în creştere”. Aceştia au prezentat un act al Ministerului Mediului, care a constatat că tăierea celor 31 de arbori a fost ilegală, dar şi mărturii prin care pădurarul care trebuia să execute decizia Consiliului menţiona că a primit indicaţii de la primar pentru a tăia acei arbori şi că acesta, deşi s-ar fi opus, ar fi fost ameninţat cu demiterea. Procurorii au cerut 6 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru Filipov în penitenciar de tip semiînchis cu privarea de a ocupa anumite funcţii publice pe un termen de cinci ani.
Numele judecătorilor a fost „secretizat”
Judecătorii de la CA din Cahul care au luat decizia în dosarul Filipov sunt Tatiana Dimitriadi, preşedinta instanţei, tot ea, preşedinta completului de judecată, şi judecătorii Galina Vavrin şi Ion Dănăilă. Informaţia ne-a fost oferită în scris de către reprezentanţii CA abia în urma unei solicitări, deşi numele magistraţilor trebuie să fie făcut public întotdeauna în actul judecătoresc.
În cadrul examinării dosarului la CA din Cahul, Filipov s-a declarat nevinovat, spunându-le judecătorilor că „subalternii se ocupau de toate chestiunile legate de perfectarea actelor şi obţinerea autorizaţiilor”, precizând că i-a cerut pădurarului doar să execute decizia Consiliului Orăşenesc, decizie în care familia sa nu este indicată. El susţine că a aflat abia după tăierea arborilor de faptul că nu exista o autorizaţie necesară pentru tăierea lor, dar a menţionat totuşi că acţiunea a fost justificată, pentru că aceştia aveau peste 45 de ani şi şi-au pierdut din calitate. Filipov a mai declarat că nu a făcut presiuni asupra pădurarului, admiţând însă că i-a zis acestuia că, dacă nu-şi va onora obligaţiunile de serviciu, ar putea fi demis. Primarul a susţinut că au fost tăiaţi 26 şi nu 31 de arbori, la evaluarea prejudiciului fiind numărate şi tulpinile unor arbori tăiaţi anterior.
Pădurarul şi viceprimarul „l-au îngropat” pe primar
Cei trei judecători au casat integral sentinţa primei instanţe, ei menţionând că, deşi „inculpatul nu-şi recunoaşte vina, din cumulul de probe directe şi indirecte rezultă faptul că acesta îşi dădea perfect seama de acţiunile pe care le-a comis, de gravitatea acestora, precum şi de penalitatea lor. Judecătorii susţin că vinovăţia inculpatului Filipov se demonstrează prin declaraţiile pădurarului, care a spus în instanţă că a refuzat să taie arborii, dar a fost ameninţat cu demiterea, prin declaraţiile viceprimarului, care a asistat la această discuţie şi care a confirmat că pădurarul s-a opus iniţial executării deciziei Consiliului, dar şi, parţial, prin înseşi declaraţiile inculpatului, care a admis că i-a cerut pădurarului să execute acea decizie, în caz contrar, ar putea fi demis.
Fiind audiat, pădurarul (şeful de atunci al Ocolului Silvic Taraclia) a susţinut că nu şi-a manifestat dorinţa de a tăia copacii, explicându-i primarului Filipov că lipseşte autorizaţia, dar ar fi fost preîntâmpinat de primar că în caz de nesupunere va fi concediat. El a susţinut însă că majoritatea arborilor erau în stare deplorabilă, semiuscaţi şi putrezi. Pădurarul a mai declarat că el a fost desemnat executor, dar că pregătirea actelor ţinea de competenţa primăriei. Viceprimarul de Taraclia a confirmat, la rându-i, că primarul i-a dat indicaţii verbale pădurarului să execute decizia Consiliului, spunându-i că, în caz contrar, va fi dat afară.
„Rolul activ şi principal al inculpatului în tăierea ilicită a arborilor se demonstrează şi prin circumstanţele de până, din timpul şi de după efectuarea tăierii lor, pentru că anume inculpatul în calitate de primar a organizat tăierea arborilor din scuar şi transportarea lor. Prezenţa la faţa locului a demonstrat intenţia de a efectua tăierea ilicită de arbori. Instanţa a ajuns la concluzia că argumentele lui Filipov precum că nu a fost responsabil şi nu cunoştea că lipseşte autorizaţia sunt „declarative”, pentru că pădurarul l-ar fi înştiinţat despre asta, fapt confirmat şi de viceprimar”, motivează judecătorii din Cahul. Astfel, au fost admise apelurile Procuraturii Anticorupţie şi Inspecţiei Ecologice Taraclia, iar primarul a fost recunoscut culpabil, cu stabilirea unei pedepse penale sub formă de amendă în mărime de 400 u. c. (8 mii de lei) şi cu privarea de a ocupa funcţii publice pe un termen de doi ani. Totodată, s-a stabilit că trebuie încasat prejudiciul material în sumă de 164,88 mii de lei din conturile condamnatului Filipov.
Decizia executorie va fi pusă în aplicare după CSJ
Decizia Curţii de Apel Cahul este una executorie, însă nu a fost executată, deşi a trecut aproape o lună şi jumătate de la emiterea ei. Serghei Filipov este acum în concediu prelungit, până pe data de 17 iulie 2016. Până atunci, dosarul ar urma să fie examinat şi de Curtea Supremă de Justiţie (CSJ). A atacat decizia CA din Cahul la CSJ avocata Ana Ursachi, cea care va reprezenta interesele lui Filipov în instanţa supremă. Avocata consideră motivarea deciziei în dosarul clientului său „aberantă”. „Tăierea copacilor nu a fost o decizie luată unilateral, ci una colegială. În al doilea rând, nu poţi imputa neglijenţă în serviciu, care este o acţiune din imprudenţă. Lui i se impută că a făcut ceva intenţionat. Sunt aberaţii. Indiscutabil, este o decizie politică şi are la bază vizita deputatului Constantin Botnari şi propunerea acestuia de colaborare, refuzată de dl Filipov”, zice Ana Ursachi.
La rândul său, Serghei Filipov precizează, într-o intervenţie pentru presa locală, că nu va executa de bunăvoie decizia Curţii de Apel Cahul şi că în perioada examinării dosarului la CSJ, după ce va reveni din concediu, până la o decizie definitivă, va continua să-şi exercite funcţia de primar. La rândul său, Valeriu Sârbu, procuror în Procuratura de nivelul Curţii de Apel Cahul, ne-a anunţat că, deşi decizia în cazul Filipov este executorie, ea ar putea fi executată după şi dacă va deveni definitivă, respectiv, după ce pe caz se va pronunţa şi CSJ.
Filipov, acuzat de către procurori şi de nedeclararea intereselor personale
După decizia Curţii de Apel Cahul pe marginea acestui dosar, Congresul Autorităţilor Locale din Moldova (CALM) a adoptat o declaraţie în susţinerea lui Serghei Filipov. Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei UE în R. Moldova, s-a arătat şi el uimit de decizia judecătorilor de la Cahul. El a scris, în ziua sentinţei, pe o reţea de socializare că este „derutat şi dezamăgit de sentinţă”, menţionând că aceasta are „motivaţie politică”. La scurt timp, Asociaţia Judecătorilor, printr-o scrisoare deschisă semnată de Ion Druţă, judecător la CSJ, instanţă care urmează acum să examineze dosarul, a venit cu un comunicat de presă prin care l-a învinuit pe Tapiola de imixtiune în justiţie şi presiune asupra instanţei. Druţă l-a invitat pe oficialul european, dacă acesta are informaţii despre influenţa politică asupra deciziei, să se adreseze la Consiliul Superior al Magistraturii.
Recent, procurorii i-au mai găsit „păcate” lui Filipov. Luna trecută, Procuratura de nivelul Curţii de Apel Cahul a sesizat Comisia Naţională de Integritate (CNI), solicitând să se investigheze dacă Filipov şi-a declarat interesele personale, referindu-se la calitatea acestuia de membru al Comitetului Central al PCRM şi de prim-secretar al PCRM din Taraclia. Reprezentanţii CNI ne-au anunţat că la această etapă acumulează probe în acest caz. În declaraţia cu privire la interese persoane pe anul 2014, Serghei Filipov nu a indicat că ar fi membru de partid şi că ar avea funcţii de conducere în cadrul PCRM, el candidând în calitate de independent la funcţia de primar de Taraclia în 2015.
Mariana Kalughin, expert, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei:
Aleşii locali, în mod tradiţional, obţin poziţii „de onoare” în clasamentele agenţiilor anticorupţie. Cu titlu de exemplu, potrivit Raportului de activitate al CNI pentru anul 2014, în perioada de referinţă, în vizorul autorităţii au fost 42 primari şi viceprimari, fiind avansaţi doar de funcţionarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Centrului Naţional Anticorupţie, Serviciul Vamal, Departamentului Instituţii Penitenciare al Ministerului Justiţiei (în privinţa acestei categorii de agenţi publici, au fost iniţiate 55 dosare de control). Din păcate, nu putem evalua „performanţele” aleşilor locali în menţinerea propriei integrităţi în anul 2015. Deşi suntem la mijlocul lunii mai, CNI nu a dat încă publicităţii raportul privind activitatea sa pentru anul 2015. În fond, statistici similare sunt furnizate şi de CNA.
Astfel, pentru aceeaşi perioadă de referinţă, anul 2014 (nu recurgem la datele pentru anul 2015, pentru a păstra comparabilitatea informaţiilor CNA cu cele ale CNI), au fost înregistrate infracţiuni de corupţie comise de 82 primari. Mai sus, în clasament se poziţionează doar conducătorii întreprinderilor de stat (89 persoane) şi angajaţii organelor de drept şi justiţie (131 persoane). La moment, ne este greu să conchidem care sunt cauzele unei coruptibilităţi sporite a aleşilor locali. Cu regret, este practic imposibil, în lipsa unor analize fundamentale a sancţiunilor aplicate şi executate, să măsurăm eficienţa activităţii agenţiilor anticorupţie, inclusiv să apreciem eforturile acestora în responsabilizarea aleşilor locali. Un recent articol în acest sens ne face sa credem că sunt suficiente rezerve, care urmează a fi valorificate de organele competente pentru a deveni cu adevărat performante. Cauzele se investighează şi se examinează greoi, pedepsele aplicate (care sunt rare) mai degrabă sunt excepţii de la regulă decât regulă. Pe acest fundal, este evidentă senzaţia că autorităţile sunt selective în tratamentul aleşilor locali, criteriu esenţial fiind apartenenţa acestuia la un partid sau altul. Cazul Filipov nu răstoarnă aceste percepţii atât timp, cât nu sunt atraşi la răspundere şi membrii consiliului orăşenesc pentru decizia din 24.10.2013, ulterior, la 02.06.2014, anulată ca ilegală de o instanţă judecătorească. Tocmai pentru astfel de motive, autorităţile nu se bucură de credibilitate, iar dosarele penale intentate aleşilor locali, de cele mai multe ori, sunt privite ca tentative ale puterii centrale de a intimida aleşii locali neconvenabili”
