Lupte pentru miliardele de sub sechestru: Ce nu spun procurorii
Organele de drept din R. Moldova şi-au propus să recupereze „miliardul” sustras din sistemul bancar al R. Moldova aplicând, în ultimii ani, sechestre pe mai multe bunuri şi afaceri care aparţin, direct sau prin intermediari, lui Veaceslav Platon, Vladimir Filat, Ilan Şor, Chiril Lucinschi sau Grigore Gacikevici, care au fost prezentaţi drept „principalii beneficiari ai fraudei bancare”. Sechestrele au fost însă aplicate arbitrar, unele dintre ele au fost deja scoase în urma unor decizii judecătoreşti, iar multe din bunurile sechestrate, obţinute de proprietari cu mult timp înaintea perioadei fraudei bancare, au o situaţie juridică neclară, la ele pretinzând mai multe entităţi.
În urma sentinţei Judecătoriei Chişinău din 27 iunie 2016 emisă de judecătorii Galina Moscalciuc, Andrei Niculcea şi Serghei Lazări a fost aplicat sechestru pe bunuri afiliate lui Vladimir Filat în valoare de 791,29 milioane de lei, iar alte 4,5 milioane de lei au reprezentat valoarea bunurilor dobândite de acesta ilicit, pe care, la fel, a fost pus sechestru. Astfel, au fost sechestrate terenurile şi clădirile din or. Chişinău, amplasate pe bd. Ştefan cel Mare 65 şi str. Ismail 33/1 (clădirea IPTEH), casa din str. Mitropolit Gurie Grosu, automobilele de model „Volkswagen Touareg” (2), „Toyota Land Cruiser 200” şi „Porsche Cayenne”, dar şi cotele sociale ale lui Filat din mai multe companii din Chişinău şi Iaşi, România: „Ipteh” SA, „Kapital Invest Company”, „Kapital Invest Co” sau „Worldway Limited”. Ulterior, la 11 noiembrie 2016, Curtea de Apel (CA) Chişinău a redus valoarea prejudiciului din dosarul Filat până la 472,4 milioane de lei, dar a păstrat sechestrul pe toate bunurile afiliate lui Filat, deşi, în proces au apărut reprezentanţii mai multor companii, dar şi fosta sa soţie, Sanda Diviricean (fostă Nadejda Filat), care susţinea că, de fapt, majoritatea bunurilor puse sub sechestru au fost dobândite de ambii soţi, în timpul căsniciei. Toate părţile cereau scoaterea sechestrelor.
Fosta soţie a lui Filat a cerut casa şi acţiuni la firma din Iaşi
Cerinţele fostei soţii a lui Vladimir Filat au continuat şi în cadrul unui proces civil. Sanda Diviricean l-a acţionat în judecată pe Vladimir Filat, pe părinţii acestuia, dar şi Ministerul Finanţelor (MF), iar la 1 martie 2017, Ion Ţurcan, judecător la Judecătoria Chişinău, i-a admis, parţial, demersul. Magistratul a dispus anularea contractului de donaţie semnat în 2006 între Vladimir Filat şi Vasile şi Maria Filat, părinţii săi, prin care ultimii îi donau casa din str. Mitropolit Gurie Grosu, primită de la el anterior. Instanţa a decis că imobilul este bun comun, dobândit de soţi în timpul căsniciei şi a dispus să-l împartă în părţi egale între Vlad Filat şi Sanda Diviricean. Tot atunci, judecătorul a decis şi că 11,64 de milioane de acţiuni din cadrul SA „Kapital Invest Company” cu sediul în România, municipiul Iaşi, să se partajeze în mod egal între foştii soţi, iar Sandei Diviricean i-au revenit 5,82 de milioane de acţiuni. Astfel, s-a dispus scoaterea sechestrului de pe ½ din casa de locuit din str. Mitropolit Gurie Grosu, dar şi de pe 5,82 milioane de acţiuni ale „Kapital Invest Company”.
Procesele însă nu s-au oprit aici. La 10 noiembrie 2017, la CA Chişinău, fosta soţie a lui Filat şi-a nuanţat pretenţiile, cerând împărţirea bunurilor aflate în proprietate comună în devălmăşie „în proporţiile pe care foştii soţi le-au decis, şi anume transmiterea în întregime a bunurilor imobile către apelantă”. Sanda Diviricean a menţionat că a avut cu Filat o înţelegere în privinţa locuinţei şi construcţiilor accesorii, conform căreia, „acestea urmau a-i fi transmise în întregime, deoarece după desfacerea căsătoriei, copiii minori au rămas în grija sa, formalizarea transmiterii bunurilor în litigiu urmând a fi realizată oricând la solicitarea sa, fapt nerealizat până la moment, deoarece a optat pentru înscrierea acestor bunuri direct pe numele copiilor după împlinirea majoratului”. Totodată, ea a precizat că Filat nu i-a adus la cunoştinţă faptul că, în 2001, a înregistrat casa pe numele părinţilor săi şi că ulterior, în 2006, aceştia i-au donat-o doar lui Vladimir Filat, motiv pentru care considera contractul de vânzare/cumpărare, precum şi contractul de donaţie „simulate”, astfel că a cerut ca ele să fie constatate nule.
Filat şi-a retras recursul de la CSJ. Casa înregistrată pe fosta soţie
În cadrul procesului, MF a cerut ca cererile să fie respinse, motivând inclusiv cu faptul termenul de prescripţie pentru acţiunea în judecată a fost depăşit. Judecătorii Angela Bostan, Anatol Pahopol şi Veronica Negru au admis însă pretenţiile invocate de Sanda Diviricean şi le-a respins pe cele ale MF. Judecătorii au constatat că Filat şi Diviricean au încheiat, la data de 13 octombrie 2016, un contract de tranzacţie privind partajarea averii comune a foştilor soţi, iar în şedinţa primei instanţe, Filat a confirmat că bunurile au fost dobândite în timpul căsniciei. Totodată, instanţa a reţinut că la 1 martie 2017, familia Filat a depus cereri privind recunoaşterea acţiunii intentate de Sanda Diviricean.
„În acest sens, Colegiul civil reiterează că în măsura în care reclamanta a înaintat o pretenţie pe care pârâtul a recunoscut-o integral, admiterea parţială a acesteia trebuie să fie motivată din punct de vedere a circumstanţelor de fapt şi de drept care au constituit temei de admitere parţială a pretenţiei respective”, au precizat judecătorii de la Apel. „Împărţirea bunurilor imobile indicate supra în modul solicitat de către reclamantă este justificată nu doar necesitatea executării înţelegerii de partaj avute de către părţile în litigiu în privinţa acestor bunuri, dar şi de necesitatea asigurării intereselor copiilor părţilor în litigiu, care sunt supuşi riscului de a fi lipsiţi de locuinţă, precum şi de necesitatea asigurării intereselor reclamantei, în grija căreia au rămas copiii după desfacerea căsătoriei”, constată judecătorii, care au dispus eliminarea sechestrului de pe casa familiei Filat din str. Mitropolit Gurie Grosu.
Deşi iniţial, Vladimir Filat a atacat cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) decizia CA Chişinău, la 22 februarie 2018, acesta a depus o cerere scrisă în adresa instanţei de recurs, prin care a anunţat retragerea recursului, solicitând încetarea procedurii de examinare. La 26 februarie 2018 şi Sanda Diviricean a depus o referinţă prin care a comunicat că a fost informată de către Filat despre retragerea recursului, motiv pentru care a solicitat încetarea procedurii de examinare a recursului. Încă la 29 noiembrie 2017, casa din str. Mitropolit Gurie Grosu a fost înregistrată pe numele Sandei Diviricean, astfel că procurorii şi statul nu mai pot pretinde la acest bun, la fel cum nu pot pretinde nici la o parte din acţiunile firmei „Kapital Invest Company” din Iaşi, pe care iniţial a fost aplicat sechestru.
Firma din Iaşi vinde active cu 2,65 milioane de euro. Nepotul lui Filat vine cu un demers la adresa organelor de drept
Lupta pentru averea lui Vladimir Filat, sechestrată iniţial de organele de drept, nu s-a oprit însă aici. La 24 aprilie 2017 a fost convocată Adunarea Generală a Acţionarilor a SC „Kapital Invest Company” pentru data de 31 mai 2017. În cadrul Adunării s-a luat decizia de a vinde mai multe active ale companiei, proces care s-a materializat la 4 aprilie 2018. Atunci, printr-un contract de vânzare/cumpărare au fost vândute terenurile şi clădirile firmei din str. sf. Lazăr din Iaşi pentru suma de 2,65 milioane de euro, echivalentul a aproximativ 50 de milioane de lei. Conform contractului, bunurile au fost adjudecate de către firma „M.Chim” SRL, care aparţine omului de afaceri din Iaşi, Cristin Zămosteanu, implicat în mai multe proiecte imobiliare în România. Tot în cadrul Adunării Generale a „Kapital Invest Company” s-au făcut şi modificări în Consiliul de Administraţie al companiei. Locul lui Luca Filat, fiul ex-premierului aflat la puşcărie, a fost luat de către Romina Bacarji, un designer de modă, parteneră de afaceri cu Sanda Diviricean în cadrul companiei „Prima Fashion” SRL. Tot Romina Bacarji a fost numită şi administratoarea firmei.
Vedeți, mai jos, demersul întocmit de Vladimir Rusu
Totodată, la 29 mai 2018, la scurt timp după ce au fost vândute bunurile firmei „Kapital Invest Company” din Iaşi, în cadrul Adunării Generale Ordinare anuale a acţionarilor societăţii „Ipteh” SA, Virgil Păvăleanu, finul de cununie al fostului cuplu Filat a propus majorarea capitalului social al „Ipteh” SA cu 17,4 milioane de lei. Doleanţa acestuia a fost acceptată. Ambele Adunări Generale, atât a „Ipteh” SA cât şi a „Kapital Invest Company” au fost prezidate de către avocatul Ion Popa, unul din avocaţii care a reprezentat-o pe Sanda Diviricean în procesele contra familiei Filat şi MF.
Acţiunile reprezentanţilor „Kapital Invest Company” şi „Ipteh” SA au fost făcute publice de către Vladimir Rusu, nepotul fostului premier, Vlad Filat. Acesta a cerut organelor de drept să intervină pentru a anula hotărârile luate, precizând că, prin intermediul lor, ar fi fost prejudiciat statul R. Moldova. Organele de drept nu au reacţionat nici la solicitarea lui Rusu, nici la solicitarea ZdG de a discuta la subiect. Întrebat de ZdG dacă demersul său este susţinut de Filat, Rusu nu a răspuns la mesaj.
Avocat: „Un denunţ fals săvârşit din interes material”
În schimb, Ion Popa, avocatul Sandei Diviricean şi omul care a prezidat cele două Adunări Generale ale „Ipteh” şi „Kapital Invest Company” menţionează că, de fapt, denunţul lui Vladimir Rusu ar fi unul fals. „Privind sesizarea lui Rusu Vladimir, vă pot comunica doar că-l consider un denunţ fals săvârşit din interes material, iar Rusu Vladimir urmează să fie tras la răspundere pentru fapta sa. Deşi, am certitudinea că nu îşi va susţine mai departe sesizarea sub angajamentul de răspundere penală pentru denunţ fals. Pentru că, în realitate nu a fost vândut nici un bun din cele sechestrate sau confiscate. Adevăratul motiv care l-a determinat să facă această sesizare falsă este că, recent, în 31 mai 2018 au fost iniţiate în România procedurile legale privind răspunderea lui Rusu Vladimir, care a ocupat funcţia de director general al societăţii din România Kapital Invest Company S.A. şi a altor persoane care au administrat societatea împreună cu el, printre care: Roman Andrei, fostul preşedinte al Consiliului de Administraţie (care este soţul surorii lui Rusu Vladimir – Rusu Aliona, actualmente având numele de Roman Aliona), Scorpan Violeta, fostul director economic, care este o persoană apropiată lui Rusu Vladimir. Procedurile legale vizează recuperarea de pagube cauzate societăţii în valoare de peste 1,5 milioane Euro”, se menţionează în răspunsul oferit în scris de Ion Popa, la solicitarea ZdG.
„De asemenea, trebuie de menţionat că Rusu Vladimir a iniţiat direct şi prin intermediari, doar în ultimii doi ani, peste 12 acţiuni în instanţele din România împotriva companiei, prin care a pretins abuziv sute de mii de euro, încercând să-i blocheze activitatea şi solicitând chiar insolvenţa (lichidarea) companiei. Instanţele i-au respins acţiunile respective, ceea ce indică suplimentar asupra modului în care acesta hărţuieşte compania. Aşadar, sesizarea lui Rusu Vladimir nu este altceva decât o continuare a acţiunilor sale împotriva companiei din România „Kapital Invest Company” şi o încercare disperată de a intimida echipa de avocaţi care derulează acţiunile legale privind tragerea lui la răspundere pentru delapidarea şi gestiunea frauduloasă a societăţii din România. Suntem nevoiţi să fim rezervaţi în a oferi multe detalii la subiect, pentru a nu periclita procedurile legale iniţiate”, se precizează în reacţia avocatului Ion Popa.
Sechestrele scoase de pe bunurile atribuite lui Veaceslav Platon
Şi condamnarea lui Veaceslav Platon a dus la aplicarea sechestrelor pe zeci de bunuri afiliate acestuia în sumă de 869,22 milioane de lei. Totuşi, dacă în cazul lui Filat, procurorii au găsit mai multe active înregistrate pe numele fostului premier, la Platon a fost diferit. Conform dispozitivului sentinţei din 20 aprilie 2017 emis de Judecătoria Chişinău, judecătorii Victor Boico, Vitalie Budeci şi Elena Cojocari au acceptat sechestrarea a zeci de clădiri şi terenuri din Chişinău, dar şi alte oraşe din R.Moldova. Niciun bun nu este însă înregistrat pe numele lui Veaceslav Platon. Pe lângă banii din mai multe conturi bancare, acţiunile de la Moldindconbank sau Asito, deţinute de Platon prin intermediari, instanţa a aplicat sechestre şi pe clădiri sau terenuri înregistrate pe aceste companii sau pe alte SRL-uri în care numele lui Platon nu figurează.
De exemplu, prin sentinţa primei instanţe din dosarul Platon se accepta aplicarea sechestrului pe două apartamente din str. Decebal, mun. Chişinău. Conform datelor de la Cadastru, acestea sunt înregistrate pe numele lui Artiom şi Egor Platon, cei doi fii ai lui Veaceslav Platon, aflat astăzi în puşcărie. Conform aceloraşi informaţii, locuinţele au intrat în posesia fiilor lui Platon în noiembrie 2015, ele nefiind însă sub sechestru, deşi există o decizie judecătorească în acest sens. Tot atunci, instanţa a dispus aplicarea sechestrului pe clădirile din str. Mazililor, mun. Chişinău, care aparţin companiei de asigurări „Alliance Insurance Group”, ex-Victoria Asigurări, despre care procurorii afirmă că este deţinută, de facto, de Platon. Ulterior însă, după o primă încercare nereuşită, sechestrul a fost scos printr-o decizie a CA Chişinău, care însă nu este publicată pe portalul instanţelor de judecată.
Avocat: „Cea mai aproape avere de Platon sunt apartamentele copiilor”
Tot în dosarul Platon s-a decis aplicarea sechestrului pe un şir de clădiri şi terenuri din mun. Chişinău înregistrate pe numele companiilor „BN-Proalim” SRL (1, 2, 3) (fondată de Iurii Gorin), „Factoring International” (1, 2, 3, 4, 5) (fondată de Oleksandr Bolozhuk), „Stock-Trading” (fondată de Aik Osipov), „Total International” (1, 2, 3, 4, 5, 6) (fondată de Ruslan Panchenko) sau „Kotvinvest” SRL, (fondată de Olexandr Kotvytskyi, aflată în procedură de lichidare). Conform informaţiilor de la Cadastru însă, la majoritatea acestor imobile la care pretinde statul, pretind şi alte entităţi private. Majoritatea bunurilor acestor companii se aflau deja în litigii, inclusiv în instanţa de judecată, cu diverse instituţii financiare, în special cu Moldindcondbank, fiind anterior gajate la bancă pentru credite de milioane.
„Noi am contestat sentinţa în esenţă, pentru că nu suntem de acord cu ea. Considerăm că Platon este nevinovat. Aşa cum aţi spus, niciun bun pe care a fost pus sechestru nu are tangenţă directă faţă de Veaceslav Platon. Cea mai aproape avere de Platon sunt apartamentele copiilor. Pe ele a fost pus sechestru prin sentinţa primei instanţe, dar sechestrul a dispărut. Da, reiese că acum nu e nicio interdicţie pe ele. Referitor la celelalte secheste. Toate acele persoane au dreptul să se adreseze în judecată pentru a-şi revendica bunurile. Cred că până acum nimeni nu s-a adresat. Ştiu că, în prima instanţă, mai multe persoane au adresat câte o cerere să fie recunoscuţi ca părţi în dosarul iniţial, dar cererile au fost respinse. Mai departe, nu ştiu ce fac aceste persoane. Poate şi pregătesc acţiuni în justiţie. Totuşi, ei vor avea dreptul să acţioneze atunci când vor face cunoştinţă cu sentinţa, care nu este una publică”, zice Eduard Rudenco, unul din avocaţii lui Platon. „Secestrul a fost aplicat în baza unui raport al ofiţerului CNA, care considera că acele bunuri îi aparţin lui Platon. Nu a fost prezentată nicio dovadă, doar o analiză a ofiţerului. Dânsul a considerat, după propria sa convingere că bunurile aparţin lui Platon, şi doar în baza acestui raport, instanţa a pus sechestru. Alte probe care pot demonstra că acele companii, imobile, pământuri, aparţin lui Veaceslav Platon nu au fost prezentate”, susţine Rudenco.
Şor trăieşte într-un imobil luxos înregistrat pe numele unui pensionar
În sentinţele prin care au fost condamnaţi Vladimir Filat şi Veaceslav Platon, instanţa a publicat, inclusiv în dispozitive, lista bunurilor acestora pe care a fost aplicat sechestru şi care urmau să ajungă în proprietatea statului, după condamnare. În cazul lui Ilan Şor, condamnat la 7 ani şi jumătate de închisoare, dar lăsat în libertate până la intrarea sentinţei în vigoare, judecătorul Andrei Niculcea a procedat diferit. El a menţionat doar că „se admite în principiu acţiunea civilă înaintată de partea civilă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanţa în ordinea procedurii civile”. De fapt, oficial, pe averea lui Ilan Şor, procurorii anunţau că au aplicat sechestru încă în luna martie 2015, precizând că au identificat bunuri în valoare de 51 de milioane de lei. Organele de drept însă au refuzat de fiecare dată să facă publică lista acestor proprietăţi.
Totuşi, dacă în cazul lui Platon s-a aplicat sechestru pe firmele şi bunurilor acestora, chiar dacă ele nu sunt oficial înregistrate pe numele lui Platon, în cazul lui Şor, s-a procedat diferit. Deşi în sentinţa prin care primarul de Orhei a fost condamnat se indică faptul că acesta are domiciliul pe str. Lacului, un imobil luxos în care Şor a stat, inclusiv în perioada în care s-a aflat în arest la domiciliu, procurorii nu au pus sechestru pe acel imobil. În ultimii ani, în timp ce este investigat penal, Ilan Şor şi-a extins proprietatea care se întinde acum pe 27 de ari, după ce a achiziţionat mai multe imobile din zonă. Oficial însă, proprietar al moşiei în care locuieşte Ilan Şor este un oarecare Ion Cojocaru Toader, un pensionar în vârstă de 67 de ani. Acesta are domiciliul într-un apartament modest de 40 m.p. din str. Albişoara. Vecinii nu cunosc informaţii despre locul aflării acestuia, precizând că o persoană cu un asemenea nume nu locuieşte acolo.
ZdG a aflat că Ion Cojocaru este angajat în cadrul companiilor conduse de Ilan Șor și a avut, în ultimii ani, beneficii financiare de la compania „Dufremol” SRL, gestionată de familia Șor. Totodată, Cojocaru a fost implicat în administrarea a trei companii afiliate lui Șor, „Molint Grup”, „Infoton-com” și „Interprimcolect”. Până în 2015, Cojocaru a fost fondator și administrator la „Interprimcolect” SRL.
Sechestru pe o casă din str. Timiş revendicată de o companie britanică
La 16 martie 2015, procurorii au aplicat sechestru pe o altă casă, mult mai modestă, aflată în apropiere, pe str. Timiş, proprietate a lui Ilan Şor din decembrie 2014. Istoricul acestui imobil arată că, pentru prima dată, Şor l-a cumpărat de la Olga Luncaşu, soţia omului de afaceri Iurie Luncaşu, iar ulterior, de la compania „Wester Alliance” din Marea Britanie, afiliată lui Şor şi implicată în R. Moldova în mai multe afaceri.
De fapt, în iunie 2016, „Wester Alliance” s-a adresat în instanţă cerând anularea sechestrului asupra imobilului înregistrat pe numele lui Şor, pe motiv că, deşi i-a vândut lui Şor casa cu 4,8 milioane de lei, acesta nu a achitat-o. Astfel, Natalia Cazacu, reprezentanta companiei din Marea Britanie, a precizat că imobilul, de facto, aparţine firmei care este în imposibilitatea de a-l înregistra pe numele său din cauza sechestrului aplicat. Judecătorul Ghenadie Pavliuc i-a respins însă cererea.
În încheiere găsim şi lista bunurilor lui Ilan Şor pe care procurora Adriana Beţişor a solicitat aplicarea sechestrului. În listă se regăseşte un automobil marca Bentley Continental, fabricat în 2010 cu o valoare estimativă de 150 de mii de euro, dar şi câteva conturi bancare de la BEM, UB sau Eurocreditbank în care sunt aproximativ 350 de mii de lei. Nici în încheierea instanţei de judecată, nici la Cadastru, nu este menţionată aplicarea sechestrului pe două apartamente înregistrate pe numele lui Ilan Şor din mun. Chişinău, str. Florica Niţă: unul cu o suprafaţă de 158 m.p., cumpărat de Şor încă în anul 2000 şi altul cu o suprafaţă de 239,4 m.p., procurat de acesta în 2013. Totodată, nu există informaţii despre sechestre aplicate pe numele unor companii pe care Şor a recunoscut că le patronează: inclusiv compania „Dufremol”, care gestionează business-ul duty-free din mai multe puncte vamale. Totuşi, în strategia de recuperare a banilor furaţi din sistemul bancar, procurorii fac referire la faptul că vor putea recupera de la Ilan Şor suma de 2,7 miliarde de lei. Pe portalul instanţelor de judecată nu există publicată o asemenea decizie.
Dosarul Lucinschi: Sechestru pe o casă cumpărată în 2007
În dosarul lui Chiril Lucinschi, condamnat de instanţă la 5 ani şi jumătate de închisoare după ce ar fi primit bani de la firme afiliate lui Ilan Şor, bani care proveneau din Banca de Economii şi Banca Socială, instanţa de judecată a dispus aplicarea sechestrului pe ½ dintr-un teren agricol din comuna Truşeni, mun. Chişinău, pe ½ din casa şi terenul aferent din str. Valeriu Cupcea, dar şi pe suma de 20,1 mii de euro, bani găsiţi în timpul percheziţiilor. Conform datelor de la Cadastru, terenul este înregistrat pe numele lui Chiril şi Anna Lucinschi, fiind cumpărat de cei doi în 2005 de la familia milionarului Anatol şi Larisa Stati. Deşi instanţa a dispus aplicarea sechestrului, datele de la Cadastru arată contrariul. În schimb, pe casa din str. V. Cupcea, înregistrată pe numele lui Chiril şi Anna Lucinschi încă din 2007, este aplicat sechestru din data de 21 iulie 2017. Totodată, imobilul se află în gaj la Energbank pentru un credit în valoare de 4,4 milioane de lei contractat în mai 2016.
În dosarul penal pe numele lui Grigore Gacikevici, fostul preşedinte al BEM în perioada 2007-2012 încă nu există o sentinţă, dosarul fiind examinat la Judecătoria Chişinău. De fapt, Gacikevici figurează în mai multe cauze penale, iar potrivit procurorilor, în perioada 2007-2012 fostul preşedinte, Grigore Gacikevici, împreună cu alţi 4 membri ai Comitetului de Creditare al BEM au acordat credite neperformante pentru 52 de companii, în sumă totală de circa 2,2 miliarde de lei. Pe mai multe bunuri care aparţin lui Gacikevici a fost aplicat sechestru.
P.S. ZdG a fost în imposibilitatea de a discuta cu reprezentanţii Procuraturii Anticorupţie (PA) la acest subiect. Anastasia Mihălceanu, purtătoarea de cuvânt a instituţiei este în concediu, iar reprezentanţii Procuraturii Generale care l-au contactat pe Viorel Morari, şeful PA, ne-au anunţat că acesta nu este în R. Moldova, dar şi că Adriana Beţişor a cerut o solicitare în scris pentru a ne răspunde la întrebări.
