(doc) Miliardele pentru drumuri, în conturile firmelor afiliate unor foşti sau actuali funcţionari
Compania familiei directorului general al Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru a obţinut în ultimii ani puţin peste 10% din toate contractele de construcţie sau renovare a drumurilor din R. Moldova, în conturile firmei intrând 740 milioane de lei din totalul celor 6,38 de miliarde alocate în ultimii 7 ani din fondul rutier şi din surse externe. De fapt, practic toate companiile care s-au aflat în topul contractelor cu statul pentru reparaţia drumurilor au avut sau au în spate legături cu actuali sau foşti funcţionari sau politicieni. În total, şase companii au încasat 55% din cele 3,7 miliarde de lei alocate din fondul rutier în 2010-2016 şi 1/3 din banii care au circulat în acest domeniu în intervalul respectiv de timp. Aceste firme au obţinut şi alte zeci sau chiar sute de milioane de lei după ce au subcontractat lucrări câştigate de companii internaţionale, bani care nu pot fi contabilizaţi, informaţia despre subcontractanţi nefiind publică.
ZdG a solicitat şi a primit de la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (MTID) o informaţie amplă despre contractele semnate de autorităţile publice centrale şi firme private pentru reparaţia şi reabilitarea drumurilor aflate în gestiunea MTID, în perioada 2010-2016. Din răspuns afăm că, în ultimii 7 ani, au fost semnate circa 286 de contracte de consultanţă sau pentru reparaţia şi reabilitarea drumurilor naţionale, raionale sau locale, aflate în gestiunea MTID, în valoare totală de 6,38 de miliarde de lei, bani care deja au fost transferaţi în conturile agenţilor economici care au câştigat licitaţii pentru efectuarea lucrărilor. Cei mai mulţi bani, 3,7 miliarde de lei, vin din fondul rutier, iar 114,7 milioane de euro, 3,4 milioane de USD, 290,7 milioane de lei şi 513,3 mii de lire sterline, din surse externe (în total, 2,68 miliarde de lei, raportat la cursul leu/euro din această perioadă), în special credite de la instituţii financiare internaţionale.
„Lusmecon” a obţinut 11,5% din toate contractele din ultimii 7 ani
Analiza tuturor contractelor din anii 2010-2016 scoate în evidenţă faptul că cea mai mare parte din cele 6,38 miliarde de lei, aproximativ 740 de milioane (11,5%), au ajuns în conturile Companiei „Lusmecon”, care a absorbit puţin peste jumătate de miliard de lei din fondul rutier (509 milioane) şi alte 230,2 milioane de lei din fonduri externe. Firma a obţinut contracte pentru reabilitarea şi reparaţia drumurilor în fiecare an, începând cu 2010. Totuşi, cei mai prolifici ani au fost 2012—2013—2014, când „Lusmecon” a obţinut 609 milioane de lei, în special pentru reparaţia a două mari drumuri naţionale.
Cel mai impunător contract semnat în această perioadă de „Lusmecon” a fost pentru reparaţia drumului R3 Chişinău-Hânceşti-Cimişlia-Basarabeasca, în valoare de 144,8 milioane de lei, încasaţi din fondul rutier. Pentru acelaşi drum, din fonduri externe, firma a primit o sumă similară, în urma unui credit contractat de autorităţi de la Banca Europeană de Investiţii (BEI). În 2014, Curtea de Conturi stabilea că MTID şi Administraţia de Stat a Drumurilor (ASD), care organiza licitaţiile pentru reabilitarea drumurilor, în procesul de reparaţie a acestui drum „nu au asigurat realizarea investiţiilor publice prin verificarea execuţiei corecte a lucrărilor”, stabilind numeroase încălcări în gestionarea banilor destinaţi acestui proiect.
Ghilaş, deputat şi şef la Cadastru. Nora, prietenă cu soţia ministrului
Firma „Lusmecon” a fost înregistrată în 1993, fiind proprietatea familiei Anatolie şi Galina Ghilaş. Astăzi, conform declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate a lui Anatolie Ghilaş, care, din aprilie 2011, este şeful Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, soţia sa gestionează, direct, 75,87% din acţiunile „Lusmecon”. Fiul lui Anatolie Ghilaş, Alexandru, potrivit datelor de la Camera Înregistrării de Stat (CÎS), este administratorul firmei, iar preşedintă a Consiliului de Administraţie este Galina Ghilaş, soţia şefului de la Cadastru. Membră a Consiliului este şi Olesea Ghilaş, soţia lui Alexandru, respectiv, nora lui Anatolie şi Galina Ghilaş. În Consiliul de Administraţie al „Lusmecon” se regăsesc Viorica Calmîş, Serghei Popov şi Nicolae Cazimir, în timp ce Ivan Cocerva, care figurează în unele acte ca fiind şef al Secţiei producere la „Lusmecon”, şi Valerina Martin sunt parte a Comisiei de Cenzori, unde se regăseşte şi Leonid Vladco, inginer la „Lusmecon”.
Anatolie Ghilaş este membru al Partidului Democrat din Moldova (PDM), fost deputat pe listele formaţiunii în 2009-2011. Acesta este şi naşul din prima căsătorie a fostului premier, Vladimir Filat, soţia sa, Galina, fiind sora Sandei Diviricean, fostă Filat. Anatolie Ghilaş, conform informaţiilor de pe site-ul PDM, este membru al Consiliului Politic Naţional al formaţiunii conduse de Vladimir Plahotniuc. Ghilaş deţine o avere impresionantă, fiind proprietarul mai multor case de locuit şi a trei automobile. La rândul său, Olesea Ghilaş, nora şefului de la Cadastru, este în relaţii apropiate cu Natalia Botnari, soţia lui Vladimir Botnari, şeful de la Moldovagaz, fost ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor în 2013-2015, ani în care „Lusmecon” a obţinut, întâmplător sau nu, contracte de câteva sute de milioane de lei pentru reabilitarea drumurilor. Cele două apar în mai multe fotografii comune, de la diverse evenimente, fiind însoţite aproape tot timpul de Angela Iurcu, soţia lui Vitalie Iurcu, fost şef la Moldtelecom, actualul viceministru al Economiei. Familia Ghilaş a evitat să discute cu ZdG. Anatolie Ghilaș nu a răspuns la apeluri, iar din anticamera firmei „Lusmecon” ni s-a spus că Alexandru ne va telefona, lucru care însă nu s-a întâmplat.
„Rutador” şi angajarea fostului director al ASD
O altă „campioană” la încasări din reparaţia drumurilor este firma „Rutador”. În ultimii 7 ani, aceasta a câştigat contracte în valoare de 730,1 milioane de lei, dintre care 551 milioane din fondul rutier şi 179 milioane din împrumuturi externe contractate de R. Moldova. Cei mai mulţi bani, 264,1 milioane de lei, „Rutador” i-a obţinut în 2014, pentru lucrări pe câteva trasee. Drumul care i-a adus cei mai mulţi bani acestei companii a fost traseul R3 Chişinău-Hânceşti-Cimişlia-Basarabeasca. Pentru repararea unui segment din acest drum, „Rutador” a primit peste 300 de milioane de lei, 150 de milioane – din fondul rutier, iar 150 – din surse externe. Un alt contract, de 128,4 milioane, este semnat în octombrie 2013 pentru lucrări de construcţie a unui tronson de 5,4 km din drumul R30, Anenii Noi – Căuşeni – Ştefan Vodă – frontiera cu Ucraina. Preţul mediu pentru construcţia unui kilometru din acest drum a constituit 23,8 milioane de lei. Într-un raport al Curţii de Conturi din 2014, se spune că ASD a organizat licitaţia publică în urma căreia „Rutador” a devenit câştigătoarea acestui contract de 128,4 milioane de lei „neasigurând publicitatea şi transparenţa procedurii de achiziţie prin nepublicarea anunţului de intenţie şi planului de achiziţii publice pe 2013, în lipsa alocării şi repartizării mijloacelor în fondul rutier conform programului anual al lucrărilor de reparaţie şi întreţinere a drumurilor publice, coordonat cu Consiliul fondului rutier şi aprobat de Guvern”.
În 2014, ,„Rutador” l-a angajat în calitate de specialist principal pe Vitalie Panurco, fost manager al ASD, instituţie cu care „Rutador” semnase, în 2010-2013, mai multe contracte. Plecarea lui Panurco, de la instituţia care organiza licitaţiile la principala firmă care câştiga aceste licitaţii, a intrat în vizorul fostei Comisii Naţionale de Integritate (acum Autoritatea Naţională de Integritate), care a constatat un conflict de interese atunci când Vitalie Panurco a semnat un contract de milioane, după care a primit o ofertă de muncă de la contractant. „Încălcarea s-a manifestat prin faptul că acesta nu a informat organul ierarhic superior despre oferta de muncă primită de la o societate comercială. Ofertă pe care a acceptat-o imediat după semnarea unei serii de contracte în valoare de circa 207 milioane de lei, în special după ultimul, cel mai valoros contract, în sumă de 128 milioane de lei”, se menţiona într-un comunicat al CNI, în care se mai spunea că materialele au fost trimise la Centrul Naţional Anticorupţie.
Directorul „Rutador”: „Nu a fost conflict de interese”
„Rutador” SRL, care a câştigat licitaţii publice pentru reabilitarea drumurilor, constant, în ultimii 7 ani, a fost fondată în august 2001 de omul de afaceri Nicolae Maliu. Contactat de ZdG, Nicolae Maliu, proprietarul şi administratorul „Rutador”, spune că succesul la câştigarea licitaţiilor publice se datorează capacităţilor tehnice şi umane ale companiei, care îi permit să propună preţuri şi termene de executare convenabile pentru stat. „Care este baza tehnico-materială, utilajele, personalul, şcolarizarea? Toţi aceşti parametri, în comun, redau capacitatea tehnico-materială a companiei. Are ea capacitate sau este o companie cu 20-30 de persoane care are nişte utilaje rămase de la Leonid Brejnev? Suntem o companie care are circa 200 de utilaje, 250-260 de angajaţi. Lucrăm corect şi asta stă la baza întreprinderii”, afirmă Maliu.
Întrebat despre angajarea fostului director al ASD, Nicolae Maliu spune că nu a fost conflict de interese, deoarece cei doi nu ar fi interacţionat anterior ca „Rutador” să fie avantajată. „Nu a fost conflict de interese. El nu are şi nu a avut vreodată cotă la companie. Pur şi simplu, activează ca specialist, persoană care cunoaşte activitatea, e profesionist. Nu a fost nicio legătură cu contractele semnate, nicio discuţie nu am avut în prealabil. El avea multe oferte şi nouă ne prezenta interes o astfel de persoană care ştie lucrul, ştie legislaţia”, ne-a declarat directorul „Rutador”.
O companie „nemţească” şi un fost ministru din Guvernul Sangheli
În ultimii 7 ani, compania „Badprim” a obţinut, doar din fondul rutier, contracte în sumă de 357,7 milioane de lei, fiind a treia în topul firmelor din R. Moldova care s-au „înfruptat” din contractele cu statul pentru reabilitarea drumurilor gestionate de MTID. Aceasta a obţinut contracte cu statul, constant, începând cu 2011, singura cădere din top înregistrându-se în 2014, când a câştigat un singur contract în valoare de 2,5 milioane de lei. În rest, anual, „Badprim” a obţinut contracte de peste 50 milioane de lei. Cel mai important proiect a fost drumul R 30 Anenii Noi – Căuşeni-Ştefan Vodă – frontiera cu Ucraina (km 47-75), efectuând lucrări de reparaţie a îmbrăcămintei rutiere în baza a două contracte, în sumă de 43,2 milioane de lei şi, respectiv, 53,9 milioane. În 2015, „Badprim” a câştigat cel mai mare contract, de 87,4 milioane de lei, pentru „reparaţia îmbrăcămintei rutiere” pe drumul R26 Tiraspol-Căuşeni-Cimişlia, pe un tronson de 10 km.
„Badprim” SRL a fost înregistrată în 1997. Astăzi are trei fondatori: Compania „Chebotar” GmbH, întregistrată la Munchen, Germania, şi persoanele fizice Valeriu şi Alexandru Cebotari. Compania din Germania, conform informaţiilor publice, este administrată de Irina Cebotari. Valeriu Cebotari este fost ministru al Arhitecturii şi Construcţiilor în 1992—1994, în Guvernul Sangheli. El a avut o tentativă de a reveni în politică în 2001, când a candidat pe listele Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat. În ultimii ani, acesta a stat departe de lumina reflectoarelor, nefiind văzut la evenimente publice. Alexandru, fiul lui Valeriu Cebotari, celălalt proprietar al „Badprim”, locuieşte, potrivit datelor publice, în SUA, fiind angajat la Banca Mondială. Valentin Vizitiv, administratorul „Badprim”, susţine că nu ar fi vreun secret legat de licitaţiile câştigate. „Participăm şi câştigăm corect, deoarece propunem preţuri bune. Cele mai multe proiecte le avem în sudul Moldovei, pentru că la noi fabricile sunt în Căuşeni. Suntem într-o situaţie favorabilă cu transportarea materialelor în sud. Să duci asfaltul de la Chişinău în sud e scump. Ăsta poate fi secretul succesului”, precizează Vizitiv.
Câştigătoare de licitaţii, amendată de Consiliul Concurenţei
Şi „Irinda-Prim” SRL, o altă companie abonată la banii publici destinaţi construcţiei drumurilor, a câştigat sume grase în ultimii ani. Din 2010, valoarea totală a lucrărilor efectuate de „Irinda-Prim” a constituit 245,9 milioane de lei. Cel mai valoros contract semnat de „Irinda-Prim” cu statul a fost înregistrat în mai 2015. Atunci, pentru „lucrări de reparaţie a îmbrăcămintei rutiere pe drumul R26 Tiraspol-Căuşeni-Cimişlia”, în conturile „Irinda-Prim” au intrat 80,3 milioane de lei.
La sfârşit de 2016, după efectuarea unui control, „Irinda Prim” a fost amendată cu 191,8 mii lei de către Consiliul Concurenţei „pentru prezentarea incompletă, în cadrul inspecţiei, a documentelor aflate în raport cu scopul şi obiectul investigaţiei, cât şi pentru refuzul de a da explicaţii cu privire la fapte care au legătură cu obiectul şi scopul inspecţiei”.
„Irinda-Prim” este fondată și administrată de Igor Galeamov. Am încercat să-l contactăm pe acesta pentru a-l întreba despre amenda aplicată de Consiliul Concurenţei, dar la numărul de telefon al companiei ni s-a spus că nu este la sediul firmei. Am solicitat alt telefon, dar ni s-a zis că Galeamov nu preferă să discute cu presa, fiind rugaţi să lăsăm un număr de telefon pentru a fi contactaţi ulterior, lucru care nu s-a mai întâmplat.
Firma familiei Lucinschi
„Genesis International” SRL ocupă locul 5 în topul companiilor din R. Moldova care, în 2010-2016, au beneficiat de cei mai mulţi bani din fondul rutier, pentru reabilitarea şi construcţia drumurilor gestionate de MTID. Atunci, în conturile firmei au intrat aproximativ 239 milioane de lei. De departe, cel mai prolific an a fost 2014, când „Genesis International” a obţinut contracte de 192,6 milioane de lei. Cel mai important contract, de 104 milioane de lei, e semnat în februarie 2014, vizând reparaţia unui tronson de 8,3 km din drumul Rezina-Orhei-Călăraşi, sectorul Rezina-Orhei (km 0-46). Pentru acest segment de drum, „Genesis International” a primit 86 milioane de lei din fonduri externe, în urma unui contract semnat de autorităţi cu BEI. Altă porţiune din acest drum a fost reparată de „Lusmecon”.
„Genesis International” SRL a fost fondată la Chişinău în 2010, fiind în proprietatea fraţilor Sergiu şi Chiril Lucinschi, ultimul fiind fost deputat pe listele Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM). La Bucureşti, cei doi deţineau o companie cu denumire similară, pe care o controlau prin intermediul a două companii din Insulele Virgine și Liechtenstein. În 2015, Sergiu Lucinschi a fost reţinut de DNA, într-un dosar de şantaj, în cauza penală fiind implicată şi firma „Genesis International”.
De la un deputat la un ex-deputat
În ultimii ani, „Genesis International” SRL din R. Moldova şi-a schimbat însă de mai multe ori stăpânul, iar astăzi, numele familiei Lucinschi nu mai figurează printre fondatori. Conform informaţiilor de la CÎS, „Genesis International” este acum proprietatea unui alt SRL, „Aspect-M”, care, la rându-i, este fondat de fostul deputat Vitalie Mrug şi administrat de fiul acestuia, Vladlen. Vitalie Mrug, tot el administratorul „Genesis International”, a ajuns deputat în 2001 pe listele „Alianţei Braghiş”. Ulterior, a devenit simpatizant al PCRM, fiind instalat de Vladimir Voronin în funcţia de director al Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile. În 2010, a încercat, fără succes, să revină în Parlament, fiind numărul şase în lista Partidului „Moldova Unită”, a actualului deputat socialist Vladimir Ţurcan.
În 2001, atunci când a candidat pentru un loc în Parlament pe listele „Alianţei Braghiş”, Vitalie Mrug era prezentat ca fiind director general la SA „Magistrala”, o societate pe acţiuni cu capital privat, care a obţinut, în ultimii 7 ani, contracte pentru reabilitarea drumurilor în valoare totală de 80 milioane de lei. Societatea este administrată de ex-primarul de Făleşti, Victor Zalevschi, ales pe listele Partidului Comuniştilor din R. Moldova (PCRM). Conform site-ului Consiliului Raional Făleşti, Zalevschi este consilier raional din partea PCRM.
Numele lui Vitalie Mrug este legat și de o altă companie care, în 2010—2016, a câştigat contracte de milioane pentru reabilitarea drumurilor. Firma sa, „Aspect-M” SRL, fondatoare la „Genesis International”, a devenit, în aprilie 2017, unul din proprietarii „Magistrala-Nistru” SRL, care a obţinut, în ultimii 7 ani, contracte în valoare de 178 milioane de lei pentru reparaţia şi reabilitarea drumurilor gestionate de MTID.
„Sunt câteva companii mari, care pot efectua mai multe lucrări. Ele au utilaj, uzine de asfalt. Noi, de exemplu, am câştigat dreptul pentru a reabilita drumul Orhei-Rezina, cu o sumă de 100 de milioane. În doi ani, am terminat lucrările. Avem doar vreo 5 companii care pot face aşa lucrări. Iată de ce doar astea câştigă licitaţii. Nu are legătură afilierea politică. Eu am fost în politică acum 15 ani. Acum, totul e transparent. E nevoie de un preţ bun. Familia Lucinschi nu mai are nicio legătură cu firma. Ei au vândut tot pachetul de acţiuni”, a precizat Vitalie Mrug.
Ex-viceministru, oficial, proprietar la o firmă cu contracte de 178 de milioane
Tot în aprilie 2017, alături de „Aspect-M” SRL, controlată de familia Mrug, un alt proprietar al „Magistrala Nistru” SRL a devenit Compania „Bogher-M”, fondată în 2015 de către Boris Gherasim (aşa cum indică şi denumirea ei), care a deţinut funcţia de viceministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor din 2009 până în martie 2015. Coincidenţă sau nu, anul 2015 a fost şi ultimul în care SRL „Magistrala Nistru” a obţinut contracte cu MTIS şi ASD pentru reabilitarea drumurilor.
Înainte de a fi demis din funcţie, Procuratura Anticorupţie a deschis un dosar penal pe numele lui Boris Gherasim, suspectându-l că ar fi favorizat la licitaţii compania la care, luna trecută, a devenit, oficial, unul dintre proprietari, pe care atunci o gestiona prin intermediul rudelor. Dosarul penal însă nu a avut finalitate, Dorin Compan, procurorul care a gestionat cauza, declarând anterior pentru ZdG că dosarul a fost clasat. La nivel politic, Boris Gherasim a ajuns în Guvern, fiind propus de Partidul Liberal. În 2013, după scindarea formaţiunii, Gherasim a aderat la Partidul Liberal Reformator. Coincidenţă sau nu, la parlamentarele din 2014, Mircea Moldovan, care gestionează „Magistrala Nistru”, a candidat pentru un loc în Parlament anume pe listele PLR.
„Mi-am început activitatea, după institut, acum 40 de ani, la actuala SA „Magistrala”, care era un trust mare, de stat. Apoi, întreprinderile de stat au fost transformate în societăţi pe acţiuni şi am avut un procent oarecare, pentru că şi eu, şi soţia am activat acolo. Ulterior, am vândut această cotă. Soţia mai avea ceva la firma din Soroca („Magistrala Nistru” SRL, n.r.). Când am revenit la MTID, pentru a evita conflictele de interese, mi-am vândut procentele. Acum, am revenit, dar întreprinderea se află într-o situaţie jalnică. Lucrând cu persoanele de acolo, am hotărât să încerc să pun şi eu umărul. Faptul că, anterior, au fost câştigate licitaţii nu are vreo legătură cu mine. „Magistrala Nistru” SRL era una dintre cele mai puternice pe piaţă”, susţine Boris Gherasim.
206 milioane pentru firma milionarului Ciornîi
Sume importante din licitaţii publice a câştigat şi „Ecotehlider” SRL, care a beneficiat, în ultimii ani, de 206,5 milioane de lei din contracte de reparaţie a drumurilor. Cel mai „productiv” an a fost 2014, când „Ecotehlider” a semnat 5 contracte cu statul în sumă totală de 92,9 milioane de lei. Cel mai mare contract, de 40,5 milioane, prevedea „lucrări de aplicare a tratamentului bituminos pe drumul R7 Soroca-Drochia-Costeşti-frontiera cu România”.
La licitaţia pentru aceste lucrări, care a avut loc la 13 iunie 2014, au participat două companii, „Ecotehlider” şi „Bitunova”, ultima ajungând câştigătoare. Ulterior, la 19 august 2014, Agenţia Achiziţii Publice a informat „Bitunova” despre anularea rezultatelor licitaţiei şi a contractului. Astfel, contractul de 40,5 milioane a fost atribuit firmei „Ecotehlider”. „Bitunova” SRL a acţionat în judecată Agenţia Achiziţii Publice (intervenienţi accesorii ÎS Administraţia de Stat a Drumurilor şi „Ecotehlider”), nefiind de acord cu decizia de anulare a rezultatelor licitaţiei din 13 iunie 2014. În aprilie 2016, Curtea Supremă de Justiţie a dat câştig de cauză firmei „Bitunova”. Reprezentanţii „Ecotehlider” ne-au spus că nu comentează decizia Curţii, dar ne-au confirmat că contractul semnat de ei a rămas în vigoare, iar „Ecotehlider” efectuează şi în prezent lucrări la respectivul segment de drum.
„Ecotehlider” SRL a fost fondată în 2003. Unic asociat al firmei este „Amg-Agro Management Grup” SRL, condusă de omul de afaceri Nicolae Ciornîi şi fondată de alt SRL – SC „Amg-Invest”, condus tot de Ciornîi, care deţine un holding cu afaceri în diverse domenii: construcţii, agricultură, vinificaţie sau petrolier.
„Nirom-Roz”, fostul deputat comunist şi candidatul la Primăria Călăraşi
Pe locul opt în topul firmelor beneficiare de bani publici din contracte de reparaţie a drumurilor se regăseşte „Nirom-Roz” SRL – o prezenţă constantă la licitaţiile din acest domeniu în ultimii ani. În conturile firmei, din reparaţia drumurilor, au ajuns peste 150 de milioane de lei. Cei mai mulţi bani, 43 de milioane, firma i-a obţinut în 2013, când doar pentru lucrările de reparaţie capitală a drumului R25, Bucovăţ-Nisporeni-Bărboieni, a încasat 22,9 milioane de lei.
„Nirom-Roz”, cu sediul în Călăraşi, îl are ca unic asociat pe Nicolae Rozembac, el şi administrator al firmei. Deşi acum, oficial, singurul proprietar al „Nirom-Roz” este Nicolae Rozembac, anterior, asociat la această companie a fost şi fostul deputat comunist (2005—2009) Iurie Stoicov. La alegerile locale din 2015, fiul lui Rozembac, jurist la „Nirom-Roz”, a fost candidatul Bloculului Electoral „Platforma Populară Europeană din Moldova – Iurie Leancă” pentru funcţia de primar al oraşului Călăraşi, însă a pierdut în turul doi în faţa candidatului democrat Nicolae Melnic.
Firma fostului şef al Direcţiei Transport de la Primărie, licitaţii de 85,7 milioane
O altă companie care a prosperat în ultimii ani la licitaţiile organizate de ASD şi MTID pentru reparaţia şi reabilitarea drumurilor este „Poduri-Prim” SRL, unul dintre fondatorii căreia este Veaceslav Ţernă, şef al Direcţiei transport public şi căi de comunicaţie din cadrul Primăriei Chişinău până în 2011. În acel an, Ţernă a fost demis, fiind acuzat de Dorin Chirtoacă de erori comise la reabilitarea străzii Alba-Iulia. În ultimii 7 ani, compania administrată de Ţernă a obţinut contracte în valoare de 85,7 milioane de lei, fiind implicată în special în lucrări de reparaţie a podurilor.
Veaceslav Ţernă susţine că „nu are legătură una cu alta”, referindu-se la relaţiile pe care şi le-a creat în domeniu din perioada în care conducea Direcţia transport public şi căi de comunicaţie şi licitaţiile câştigate de firma sa. „Medaliile erau pe vremea URSS, dar acum, cum te-ai prezentat, aşa şi ei”, precizează fostul oficial de la Primărie.
