Complexele de rachete antiaeriene vândute dubios de stat au „decolat” în taină, dar cu succes

Tranzacţia prin care statul a vândut, în urma unei licitaţii cu un singur participant, trei complexe de rachete antiaeriene unei companii dubioase, „S-Profit”, cu sediul în Marea Britanie, dar cu rădăcini şi activităţi de milioane de USD în Ucraina, a fost finalizată tacit, în vara anului 2017, când obiectele au fost scoase din R. Moldova.

Afacerea s-a încheiat în timp ce la Centrul Naţional Anticorupţie se afla în examinare un dosar penal deschis pentru „exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu” la subiectul comercializării celor trei complexe de rachete. La aproape doi ani de la deschiderea dosarului penal, nicio persoană nu are statut procesual.

Potrivit unor date publicate de Organized Crime and Corruption Reporting Project, firma „S-Profit”, care a cumpărat din R. Moldova cele trei complexe de rachete plătind 660 de mii de USD, a propus, spre vânzare, companiei de stat ucrainene „Ukrinmash” un obiect similar cu cele achiziţionate din ţara noastră pentru 6 milioane de USD.

La 31 martie 2016, ZdG a descris tranzacţia dubioasă pusă la cale de Ministerul Apărării (MA), condus pe atunci de Anatol Şalaru şi Aeroportul Internaţional Mărculeşti prin care au fost scoase la licitaţie, iar ulterior vândute, trei din cele patru complexe de rachete antiaeriene pe care le deţinea statul.

Citiți și: Licitație dubioasă cu sisteme antiaeriene la Aeroportul Mărculești

Detalii din contractul de 660 de mii USD

Iniţial, la 10 decembrie 2015, ministrul Şalaru semna un ordin prin care obliga şeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale ca, în perioada 14-24 decembrie 2015, să organizeze transmiterea din gestiunea MA către Aeroportul Internaţional Mărculeşti a trei complexe de rachete antiaeriene „S-125 M1 Neva” „în scopul fortificării bazei materiale” a întreprinderii. Peste cinci zile, pe 15 decembrie 2015, printr-o dispoziţie semnată de Igor Cutie, locţiitorul Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, a fost instituită o comisie care a organizat predarea bunurilor materiale de la balanţa MA la balanţa ÎS „Aeroportul Internaţional Mărculeşti”. Deşi în ordinul ministrului Apărării se preciza că cele trei rachete sunt transmise Aeroportului Mărculeşti „în scopul fortificării bazei materiale”, deja pe 25 decembrie 2015, întreprinderea anunţa în Monitorul Oficial (MO) că, la 12 ianuarie 2016, va avea loc o licitaţie cu „strigare”, fiind expuse cele trei complexe de rachete la preţ de 600 de mii USD, echivalentul a 11,7 milioane de lei, la cursul leu/USD din acea perioadă.

Prima licitaţie a fost suspendată, dar ulterior, pe 16 februarie 2016, aceasta s-a produs. Complexele au fost vândute firmei „S-Profit”, singurul participant la concurs, cu suma de 660 de mii USD (220 de mii o unitate), bani pe care compania cu sediul în Marea Britanie, administrată de un ucrainean, urma să-i achite în termen de 20 de zile, confom contractului semnat la 16 februarie 2016 de ucraineanul Artiom Zabora, din partea firmei „S-Profit”, şi de Dan Untură, administrator în acea perioadă al Aeroportului Internaţional Mărculeşti. Conform contractului, cele trei complexe de rachete aveau o valoare estimativă de 471,7 mii USD, sumă stabilită de Camera de Comerţ şi Industrie a R. Moldova, iar dacă suma pentru care bunurile au fost adjudecate, 660 de mii de USD, nu era plătită în decurs de 20 de zile, vânzătorul putea anula rezultatele licitaţiei. Totodată, cumpărătorul avea dreptul să solicite 0,1% din suma contractului pentru fiecare zi de întârziere şi neonorarea obligaţiei de punere la dispoziţie a obiectelor pentru vămuire. Termenul urma să se scurgă din momentul prezentării de către cumpărător a tuturor actelor şi a permisiunii de export.

Şeful Comisiei de Licitaţie a oferit explicaţii în locul Ministerului

La 16 martie 2016, Mihail Cojocaru, şeful adjunct al Direcţiei Urmărire Penală a Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), trimitea o solicitare în adresa MA, solicitând răspuns la mai multe întrebări legate de legalitatea operaţiunii. Ministerul a răspuns solicitării CNA peste aproape o lună, pe 14 aprilie 2016. Răspunsul a fost semnat de colonelul Victor Pîrţînă, şeful Direcţiei Inspecţie Generală. Acesta informa CNA că procedura a avut loc în spiritul legii şi că cele trei complexe de rachete vândute erau formate din „staţia de dirijare a rachetelor CHP-125 M”, compusă din cabina de conducere şi postul de antene, aparatura Carat, rampa de lansare, maşina de transport şi încărcare, staţia de alimentare, cabina de distribuţie şi cabina de reparaţie”.

Victor Pîrţînă, cel care a pregătit răspunsul, precizând că tranzacţia a fost una legală, a fost, de fapt, preşedintele Comisiei de licitaţie, instituită prin ordinul administratorului Aeroportului Internaţional Mărculeşti din 22 decembrie 2015, creată special pentru vânzarea complexelor de rachete. Confom proceselor verbale ale licitaţiilor care au avut loc în ianuarie/februarie 2016, Pîrţînă e cel care a propus suspendarea primei licitaţii, iar ulterior – reluarea ei. Toate deciziile din cadrul Comisiei au fost luate unanim, cu voturile celor cinci membri: Victor Pîrţînă, Vitalie Legalec, administratorul adjunct din acea perioadă al Aeroportului Internaţional Mărculeşti, şi colegii săi, Dumitru Alcaz, manager asigurări, Anatolie Patraşcu, contabil şef şi Serghei Maţco, manager pe problemele siguranţei zborurilor.

Dosar penal la CNA, fără persone cu statut procesual

La 31 martie 2016, chiar în ziua în care ZdG scria un articol la subiect, până a primi răspuns de la MA, CNA a deschis un dosar penal pe faptul comercializării celor trei complexe de rachete antiaeriene, în baza art. 328, Cod Penal „exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu”. La aproape doi ani de atunci, dosarul încă nu are o finalitate, fiind încă pe masa anchetatorilor CNA. „Pentru a stabili valoarea obiectelor scoase la licitaţie a fost numită o inspecţie financiară. Recent, organul de urmărire penală a primit raportul inspecţiei, urmând ca acesta să fie examinat în cadrul cauzei. Deocamdată, nicio persoană nu are un statut procesual”, ne-au răspuns reprezentanţii CNA. Aceştia au precizat că, în perioada efectuării inspecţiei financiare, „toate obiectele erau pe loc, în R. Moldova”.

„Nu pot să vă spun nimic. Trimiteţi o solicitare în scris”, ne-a transmis Victor Popa, şeful Direcţiei inspectare financiară a întreprinderilor de stat din cadrul Inspecţiei Financiare a Ministerului Finanţelor, atunci când l-am întrebat dacă obiectele erau pe teritoriul Aeroportului Internaţional Mărculeşti în momentul în care a fost efectuată inspecţia.

„Tranzacţia a fost încheiată”

Ghenadie Mânăscurtă, administratorul ÎS „Aeroportul Internaţional Mărculeşti”, susţine că cele trei complexe de rachete antiaeriene au părăsit teritoriul R. Moldova încă în vara 2017, deşi CNA gestionează un dosar penal la acest caz. „Complexele de rachete au fost deja vândute şi au plecat din ţară. Firma, din start, a achitat toată suma. Noi am avut reţineri un an şi jumătate până le-am livrat marfa. Ei ne-au preavizat, până a cere despăgubiri. Ne-au intrat în situaţie”, spune administratorul Aeroportului Mărculeşti. Acesta susţine că obiectele au părăsit R. Moldova chiar în perioada în care Aeroportul trecea din gestiunea MA în cea a Ministerului Economiei şi Infrastructurii, în temeiul unei hotărâri de Guvern.

„Tranzacţia a fost încheiată. La solicitarea CNA, ea a fost verificată de Inspecţia Financiară. Nu s-au stabilit abateri de la legislaţie. Inspecţia a fost încă anul trecut, în mai. Dacă ar fi fost impedimente, CNA ar fi avizat Ministerul Economiei, care a eliberat autorizarea de export a mărfurilor strategice. Fără autorizare nu era livrare. Autorizarea a fost remisă, tranzacţia a fost închisă. Totul a fost legal”, susţine Mânăscurtă.

Draftul unui contract în care un obiect se vinde cu 6 milioane USD

„Pur şi simplu dvs nu aţi avut ocazia să le vedeţi la faţa locului, să vedeţi cum arătau. Toţi au impresia că erau doamne fereşte ce strategice, dar nu e aşa. Aveau o vechime de peste 40 de ani, erau uzate, dezasamblate. Nici aşa nu au fost completate. Să mulţumim Domnului că s-a găsit un cumpărător, astfel aveau să moară, aşa cum au murit şi alte complexe în Moldova”, spune administratorul Aeroportului Internaţional Mărculeşti. „Şi Procuratura Generală a controlat, şi CNA, şi Curtea de Conturi, şi Inspecţia Financiară. Vă dau garanţii că totul e legal. Dacă erau probleme…, erau probleme, avea să se audă, iar Ministerul Economiei nu mai elibera autorizarea de export”, concluzionează Mânăscurtă.

În septembrie 2017, OCCRP (Organized Crime and Corruption Reporting Project) a publicat o anchetă despre traficul de arme din Ucraina spre ţări din Africa, tranzacţii care aveau loc, inclusiv prin intermediul firmei „S-Profit”. Autorii au făcut referire şi la tranzacţia pusă la cale de „S-Profit” cu autorităţile de la Chişinău, menţionând că deţin draftul unui contract dintre „S-Profit” şi „Ukrinmash”, companie ucraineană de stat, specializată în producerea şi vânzarea armamentului, prin care firma cu sediul în Marea Britanie urma să vândă un complex de rachete antiaeriene similar cu cel pe care firma l-a cumpărat la licitaţia organizată de „Aeroportul Internaţional Mărculeşti” cu suma de 6 milioane USD, de 30 de ori mai mult decât preţul pentru care aceste complexe au fost achiziţionate. „Nu cunosc subtilităţile astea”, precizează Ghenadie Mânăscurtă, administratorul Aeroportului Mărculeşti.

Urmează vânzarea MIG-urilor

Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti este situat la şase kilometri de Floreşti şi la 150 de kilometri de Chişinău. A fost fondat în ianuarie 2004 pe baza unei foste unităţi militare sovietice, având în prezent o destinaţie civilă. În vara anului 2017, acesta a trecut, din gestiunea MA în cea a Ministerului Economiei şi Infrastructurii, care a anunţat, la început de 2018, că-şi propune transformarea lui într-un „centru marfar internaţional, ce va facilita schimbul de bunuri şi servicii dintre Europa, Asia, Africa şi Orientul Mijlociu”. Potrivit informaţiilor de pe site-ul Aeroportului, acesta, deşi se află în gestiunea unui minister civil, are avioane şi elicoptere proprii. Ghenadie Mânăscurtă susţine că, astăzi, la balanţa instituţiei sunt cele 6 MIG-uri, pe care statul a încercat să le vândă fără succes în 2010-2012. „Noi ne-am propus să le scoatem la vânzare. Ele au fost scoase la vânzare în 2010-2012, dar nu erau cumpărători. Acum parcă sunt, dar am înţeles că sunt alte momente şi restricţii”, concluzionează administratorul Aeroportului.