CNA – fabrică de lux şi milionari pe banii rudelor (II)

La Centrul Naţional Anticorupţie se trăieşte pe picior mare. Cu salarii lunare de circa 20 de mii de lei, majoritatea şefilor din cadrul instituţiei abilitate să combată corupţia conduc bolizi de lux şi locuiesc în case sau apartamente spaţioase, care costă milioane de lei. Deşi într-un spot anticorupţie, realizat la comanda Centrului, se spune că, de fapt, „corupţie e atunci când casa e înscrisă pe soacră, maşina pe cumnat, când eşti nevoit să ascunzi tot ce ai agonisit”, o parte dintre angajaţii instituţiei conduc maşini care nu sunt înregistrate pe numele lor, iar unii dintre ei nici măcar nu le înscriu în declaraţiile de avere şi interese.

Continuare din numărul trecut

ZdG a scanat declaraţile de avere şi interese depuse de angajaţii Centrului Naţional Anticorupţie în ultimii ani şi vă prezintă averile deţinute de aceştia, cele declarate, dar şi cele pe care angajaţii instituţiei au evitat să le indice în declaraţii.

Casele şi maşinile familiei şefului care combate spălarea banilor

Se trăieşte la fel de bine, sau chiar mai bine, activând şi în alte direcţii ale CNA, nu doar în Direcţia Generală Urmărire Penală. De exemplu, Vasile Şarco este şeful Serviciului prevenirea şi combaterea spălării banilor. În 2016, acesta a încasat lunar, pentru realizarea atribuţiilor de serviciu, câte 20 de mii de lei. Soţia sa, Diana, angajată în cadrul Direcţiei Juridice a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, a avut, lunar, un salariu de 15,6 mii de lei. Nu a fost însă întotdeauna aşa. În 2012, de exemplu, soţii Şarco ridicau salarii lunare de 6 şi 7 mii de lei. Chiar şi cu acele salarii, în 2013, ei au reuşit să finalizeze construcţia a două imobile de lux la Bubuieci, mun. Chişinău, pe terenuri pe care le-au cumpărat în 2006.

Primul imobil, cu două niveluri, se înalţă pe un teren cu o suprafaţă de 8 ari care a intrat în posesia soţilor Şarco în 2006, în urma unui contract de vânzare/cumpărare. În februarie 2013, casa ridicată acolo a fost dată în exploatare. Deşi în datele de la Cadastru, dar şi în cele din declaraţia de avere şi interese depusă de Vasile Şarco la Autoritatea Naţională de Integritate casa are o suprafaţă de 139 m.p., în realitate, aceasta arată mult mai spaţioasă.

Pe un teren alăturat, soţii Şarco au ridicat încă o casă, mai modestă în dimensiuni, pe care au vândut-o, în martie 2013, la doar o lună după ce fusese dată în exploatare, părinţilor şefului de Direcţie de la CNA. Tranzacţia nu este însă reflectată în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate depusă de Vasile Şarco în 2013 la Comisia Naţională de Integritate. Pe lângă imobil(e), Vasile şi Diana Şarco conduc şi automobile de lux: o Toyota RAV 4, fabricată în 2014 şi achiziţionată în 2015, şi o Toyota Hilux din 2007, dobândită în 2013. La fel ca şi majoritatea angajaţilor CNA, Vasile Şarco declară că maşinile nu sunt proprietatea familiei sale, fiind în folosinţă.

Vasile Şarco:
„Toyota RAV 4 este dreptul de proprietate şi înregistrată pe numele tatălui soţiei, Vasile Volociuc, iar Toyota Hilux este dreptul de proprietate şi înregistrată pe numele tatălui meu – Vladimir Şarco. Ambele automobile nu sunt proprietatea familiei din motiv că atât soţia are 2 surori şi, respectiv, eu am un frate, fiind doar transmise temporar în folosinţă. Ceea ce ţine de imobilele din com. Bubuieci: lotul de 11 ari a fost divizat în două părţi – unul de 8 ari, unde este construită casa înregistrată pe numele meu şi al soţiei, şi, respectiv, 3 ari au fost transmişi gratis părinţilor mei, care au construit casa respectivă din surse proprii, începând cu anul 2011. Eu am construit doar un imobil din surse proprii şi ajutoare de la părinţii soţiei şi rudele apropiate. Casa ce aparţine familiei mele a fost construită începând cu anul 2006, finalizată şi dată în exploatare în ianuarie 2013”, explică Şarco.

Casa şefului Direcţiei Securitate Internă

Vasile Şarco este vecin cu colegul său, Ştefan Tulbure, care, din octombrie 2016, este şeful Direcţiei securitate internă din cadrul CNA. Anterior, Tulbure a fost şeful Direcţiei Generale Teritoriale Sud a CNA şi ofiţer superior de investigaţii în cadrul instituţiei. În 2016, acesta a avut un salariu de 20,8 mii de lei pe lună, în timp ce soţia sa, Stela Tulbure, angajată la Registru, a fost remunerată cu un salariu lunar de 7,4 mii de lei. Deşi ambii sunt bugetari, conduc maşini de lux: Mercedes şi Mitsubishi, fabricate în 2008 şi dobândite în 2015. Mitsubishi-ul condus de Ştefan Tulbure este deţinut de acesta prin mandat.

Soţii Tulbure deţin un apartament de 50 m.p. în Chişinău, dar locuiesc într-o casă particulară din Bubuieci, mun. Chişinău, gard în gard cu proprietatea familiei Şarco. Imobilul familiei Tulbure a fost construit în anii 2004-2010. Deşi, potrivit datelor de la Cadastru, acesta are suprafaţa de 133 m.p., Tulbure scrie în declaraţia sa de avere şi interese pentru 2016 că imobilul are suprafaţă dublă, de 259 m.p. În realitate, casa pare şi mai mare, aceasta fiind protejată de o agenţie de pază privată.

Ştefan Tulbure:
„Automobilul Mitsubishi este în proprietatea socrului meu din 2008. Începând cu 2015, la necesităţile familiale, îl folosesc în bază de mandat. Automobilul Mercedes, fabricat în 2008, al soţiei, a fost procurat, la schimb, din banii economisiţi de soţie (la schimb cu un BMW X3, fabricat în 2004) în anul 2014. Casa din Bubuieci a fost construită pe terenul cumpărat în 2004 și finisată în 2010 din banii câştigaţi de la nuntă şi economiile familiei. Toate proprietăţile au fost declarate în conformitate cu legislaţia în vigoare”, spune Tulbure.

Casă de lux şi donaţii de sute de mii de lei pentru şeful integrităţii

Marcel Tabarcea este şeful Direcţiei generale asigurarea integrităţii. În 2016, Tabarcea a ridicat un salariu lunar de aproape 26 de mii de lei (309 mii pe an). De la rude, şeful Direcţiei generale asigurarea integrităţii din cadrul CNA a primit o donaţie de 3,5 mii de euro, iar soţia sa, Felicia Tabarcea, a beneficiat de donaţii în valoare de 2,7 mii de euro şi 1000 de USD. Anul 2016 nu este primul în care soţii Tabarcea au primit donaţii de la rude. În 2015, de exemplu, Marcel Tabarcea a beneficiat de donaţii „de la rude” în valoare de 5,7 mii de euro, iar soţia sa a primit, tot de la rude, 3 mii de euro şi 1500 de USD. Cu un an mai devreme, în 2014, angajatul CNA a primit donaţii în valoare de 3 mii de euro, iar soţia sa, donaţii de 2700 de euro şi 1000 de USD de la părinţi. În 2013, Marcel Tabarcea a primit cu titlul de donaţie 3 mii de euro, iar soţia sa, de la părinţi, 4 mii de euro. În total, doar în ultimii patru ani, soţii Tabarcea au declarat venituri din donaţii în valoare de aproape 28 de mii de euro şi 3,5 mii de USD. În 2016, Marcel Tabarcea a primit şi o pensie de aproape 8 mii de lei pe lună. Acesta are și o datorie de 600 de mii de lei, contractată cu o dobândă de 0%.

Împreună cu soţia, şeful de direcţie de la CNA deţine o casă cu teren aferent, amplasată în or. Codru, mun. Chişinău. Imobilul cu două niveluri a fost construit de familia Tabarcea începând cu 2007. Soţii Tabarcea au, „în folosinţă”, şi bolizi de lux, conducând o Kia Sportage fabricată şi dobândită în 2013 şi un Audi Q7, fabricat în 2010 şi dobândit în 2015. Ambele maşini nu sunt însă trecute pe numele soţilor Tabarcea, fiind doar în folosinţa lor. Vecinii şefului de direcţie de la CNA ne-au anunţat însă că acesta este văzut la volanul unor automobile diferite faţă de cele indicate în declaraţia sa de avere şi interese.

Tabarcea despre casă, donaţii şi automobile

Marcel Tabarcea:
„Casa nefinisată a fost procurată în 2007 din mijloace financiare acumulate urmare a vânzării apartamentului cu 3 odăi din sectorul Râşcani al capitalei, pe care l-am procurat din donaţiile din căsătorie în 1999. Ulterior, pe parcursul ultimilor ani, casa a fost finisată, în prezent lucrările fiind finalizate în proporţie de 95%. Automobilul KIA aparţine soţiei, iar automobilul Audi aparţine fratelui, care este plecat la muncă şi locuieşte mai bine de 10 ani împreună cu mama în Italia. Automobilele au fost achiziţionate din surse legale.

În ultima perioadă, în anumite circumstanţe legate de specificul activităţilor desfăşurate, conduc mai multe automobile, absolut toate în condiţii ce nu depăşesc limitele legale. Persoana de la care am împrumutat 300 de mii de lei în 2011 şi, ulterior, 300 de mii de lei în 2013, este o rudă, iar rata dobânzii este de 0%. Donaţiile primite în ultimii ani au fost oferite de părinţi şi rude apropiate sub formă de contribuţii financiare periodice, în unele cazuri în legătură cu diferite evenimente familiale”, zice Tabarcea.

Apartament la sol cu două niveluri

În 2016, Tudor Gabura, şeful Direcţiei generale securitate şi resurse umane, a ridicat un salariu lunar de funcţie de 21 de mii de lei şi o pensie de aproape 6 mii de lei, deşi are 47 de ani. Cei mai mulţi bani în familia Gabura i-a adus însă soţia sa, Olga Andronic-Gabura, care este notar public în Chişinău. Aceasta a declarat venituri de 1,4 milioane în 2016 (116 mii de lei lunar), după ce, în 2015, veniturile declarate au depăşit suma de 1,5 milioane de lei. 106 mii de lei au ajuns în conturile familiei Gabura din dividendele oferite de Moldova-Agroindbank, instituţie financiară în care angajatul CNA deţine 706 acţiuni cu o valoare de cumpărare de 141,2 mii de lei, iar alţi 310 mii de lei au intrat în conturile familiei după ce au vândut o cotă-parte dintr-un apartament.

Soţii Tudor şi Olga Gabura au în proprietate un singur automobil, o Toyota RAV 4, fabricată şi cumpărată în 2011, şi locuiesc într-un duplex multietajat dintr-un cartier rezidenţial din Chişinău. Deşi acesta este indicat în declaraţia de avere şi interese depusă de funcţionar la capitolul „apartamente”, la faţa locului, dar şi în baza de date a Cadastrului, am găsit, de fapt, o casă de locuit. Imobilul în care trăiesc soţii Gabura are 224,9 m.p. şi a fost cumpărat de ei în iunie 2012.

Tudor Gabura declară că familia sa deţine alte 3 apartamente, două dintre ele procurate în 2016, dar şi o casă de locuit, la ţară, moştenită de angajatul CNA în 2013. Deşi soţii Gabura deţin un adevărat imperiu imobiliar, în declaraţia de avere şi interese pentru 2016 acesta nu a declarat faptul că soţia sa are şi o cotă-parte dintr-un apartament de 95 m.p., amplasat pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt. Proprietarii acestei locuinţe sunt părinţii Olgăi Andronic-Gabura şi fratele ei. Anul trecut, la această adresă a fost înregistrată compania „Food Lab” SRL.

Socrii şefului de Direcţie de la CNA duc şi ei un trai de lux. Deşi nu au înregistrate pe numele lor afaceri prospere, aceştia locuiesc, din 2011, într-o casă de milioane amplasată în acelaşi cartier cu blocul în care locuiesc Tudor şi Olga Gabura, aceştia fiind vecini cu preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, deputatul Artur Reşetnicov sau fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Teodor Cârnaţ.

Cum îşi explică averea şeful Direcţiei generale securitate şi resurse umane

Tudor Gabura:
„Imobilul în care, actualmente, locuiesc împreună cu familia, potrivit documentelor cadastrale, are statut de apartament la sol. Acesta a fost procurat din surse financiare obţinute din moştenire şi din vânzarea apartamentului, la fel, moştenit în 2004. E de menţionat că, în 2014, la solicitarea Comisiei Naţionale de Integritate, am prezentat toate actele, inclusiv documentele bancare, care justifică legalitatea provenienţei surselor ce au fost achitate pentru imobilul în cauză, respectiv, CNI nu a depistat careva nereguli în acest sens. Aceste. documente confirmative le pot prezenta la prima solicitare.

În ceea ce priveşte cota-parte într-un apartament de pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, înregistrată la organul cadastral pe numele soţiei mele, vă informez că imobilul în cauză aparţine părinţilor soţiei, ultima locuind împreună cu aceştia şi fratele său până în 2001, şi provine din coparticiparea la privatizare, alături de ceilalţi membri ai familiei. Dreptul de proprietate asupra acestei cote a fost înregistrat, recent, în registrul bunurilor imobile şi, la scurt timp, cedat cu titlu oneros părinţilor săi, având în vedere că soţia mea nu posedă şi nu pretinde la acest bun imobil. Prin urmare, această informaţie se va regăsi în declaraţia mea de avere şi interese personale pentru 2017, care va fi depusă în termenul stabilit de lege. Vis-à-vis de compania „Food Lab” pot să comunic că atât eu, cât şi soţia mea, nu avem vreo atribuţie sau interese în privinţa acesteia, toate interesele personale fiind declarate în modul stabilit. Referitor la casa de locuit ce aparţine părinţilor soţiei mele, declar că familia mea nu a contribuit în niciun fel la procurarea acesteia”, a explicat şeful Direcţiei generale securitate şi resurse umane a CNA.

Şef adjunct de direcţie cu 4 automobile

Iurie Ciorbă Gheorghe, şeful adjunct al Direcţiei generale combaterea corupţiei, a avut, în 2016, un salariu lunar de 21 de mii de lei. 15 mii de euro (300 de mii de lei) au intrat în conturile familiei Ciorbă în urma vânzării unui lot de teren cu o suprafaţă de 7 ari în comuna Bubuieci, mun. Chişinău. Ciorbă indică în declaraţia de avere şi interese pentru 2016 patru automobile, dintre care doar două sunt în proprietatea sa: un Land Rover Defender 110, fabricat în 2000 şi cumpărat în 2010 cu doar 9 mii de lei, fiind accidentat, şi o Toyota Hilux, fabricată în 2005 şi cumpărată în 2011.

Deşi CNA anunţă într-un spot anticorupţie că, de fapt, „corupţie e atunci când casa e înscrisă pe soacră, maşina pe cumnat, când eşti nevoit să ascunzi tot ce ai agonisit”, şeful adjunct al Direcţiei generale combaterea corupţiei declară două automobile de lux conduse prin mandat, o Toyota RAV 4 fabricată şi cumpărată în 2012 şi o Toyota Land Cruiser, fabricată în 2011 şi cumpărată în 2013. Şi locuinţa soţilor Ciorbă nu este, oficial, a lor, aceştia locuind într-un apartament de 103 m.p., dobândit în 2013 „cu drept de abitaţie”. În 2012, Iurie Ciorbă a împrumutat 19950 de euro de la două persoane fizice, Dorina Munteanu şi Irina Ostriţchi. Într-un cont deschis la Mobiasbancă, soţii Ciorbă păstrează 300 de mii de lei. Luminiţa Ciorbă-Melnic, soţia angajatului CNA, activează la centrul medical „Extramed”, de unde a avut anul trecut venituri de aproape 5 mii de lei pe lună.

Iurie Ciorbă:
„Toyota Land Cruiser este procurată de tatăl meu, Gheorghe, şi este în folosinţa dumnealui până în prezent. De asemenea, Toyota Rav 4 a fost procurată de tatăl meu din banii fratelui meu, Alexandru. Până în 2014, a fost în folosinţa tatălui şi fratelui meu Alexandru. După ce fratele a plecat cu trai permanent în Federaţia Rusă, automobilul este periodic folosit de tatăl meu şi familia mea. Pe viitor, intenţionez să cumpăr acest automobil de la fratele meu. Apartamentul de 103 m2 „cu drept de abitaţie” este procurat de către soacra mea, care a muncit 8 ani în Italia (are toate actele despre salarizare și contribuţiile sociale). O parte mică de bani au fost achitaţi și de familia mea. La fel, intenţionez să răscumpăr, cu timpul, acest apartament”, spune Iurie Ciorbă, pentru ZdG.

Milioanele şefului suspendat din funcţie, dar restabilit, după o anchetă a ZdG

Despre averea lui Igor Carlaşuc, şeful Direcţiei generale asigurare operativă din cadrul CNA, ZdG a scris în luna mai 2017.  Menţionam atunci că firma „Tuleibici” SRL cu adresa juridică în blocul construit de familia sa, fondată de sora şefului de la CNA, administrată de finul său de cununie, iar anterior de soţia sa, a câştigat, la începutul anului 2017, licitaţii de peste 1,2 milioane de lei, distribuind produse alimentare în grădiniţe, la scurt timp după ce instituţia pe care Carlaşuc o reprezintă a descins la mai mulţi agenţi economici care livrau produse necalitative în instituţiile preşcolare. La scurt timp, Carlaşuc a fost suspendat din funcţie, dar peste o lună şi jumătate, s-a emis o ordonanţă prin care se refuza începerea urmăririi penale, după ce procurorii nu au reuşit să demonstreze că Igor Carlaşuc ar fi influenţat activitatea acelui agent economic. Tot atunci, Carlaşuc a revenit la serviciu. De atunci, compania nu a mai câştigat nicio licitaţie, iar în luna septembrie, sora lui Igor Carlaşuc a fost înlocuită în lista fondatorilor cu Maria Crasovschi, mama lui Alexandru Crasovschi. Tot atunci, firma şi-a schimbat şi adresa juridică, trecând din apartamentul familiei Carlaşuc în casa familiei Crasovschi din or. Codru, mun. Chişinău.

Citiți și: (DOC) Firma ascunsă a familiei unui șef de la CNA a „descins” în licitațiile de la grădinițe

Şeful de direcţie de la CNA cu firmă „ascunsă” a revenit la serviciu

În 2016, Igor Carlaşuc a avut un salariu lunar de 20 de mii de lei de la CNA. Anul trecut, acesta a vândut, cu 150 de mii de lei, un imobil la Lipcani. Soţii Carlaşuc deţin două automobile de acelaşi model, Mitsubishi Galant, fabricate în ani diferiţi, 2001 şi 2008, şi cumpărate în 2009 şi 2010. Margareta Carlaşuc, soţia lui Igor Carlaşuc, deţine 50% din compania „Asistenţă Psihologică” SRL, care gestionează „Clinica Psihologică” şi un site cu o denumire similară, care oferă consultanţă psihologică şi organizează diverse cursuri de „teambuilding”, „coaching” sau „dezvoltare personală”. În 2012 şi 2013, soţii Carlaşuc au împrumutat de la două persoane fizice (Jitari şi Guţu) 150 de mii de euro (!), echivalentul a aproximativ 3 milioane de lei, şi 157,5 mii de lei. Sumele urmează să fie rambursate până în 2022.

Soţii Igor şi Margareta Carlaşuc locuiesc într-un bloc cu patru niveluri în sectorul Malina Mică. Blocul este ridicat, doar că la Cadastru acesta încă nu este înregistrat. În declaraţia sa de avere şi interese pentru 2016, Igor Carlaşuc a trecut că este proprietarul unei construcţii de 600 m.p. „Familia mea a venit cu terenul, iar investitorul a demolat casele care erau acolo şi a construit. Nouă ne-a revenit un etaj, acolo unde locuim. Imobilul nou nu este încă înregistrat la Cadastru pentru că nu este finalizat”, a punctat Carlaşuc.

Mai jos puteți vedea versiunea video a materialului: