7 aprilie 2009: 7 judecători la poliţie
„Aveau pete pe corp asemănătoare cu sângele. Dar nimeni nu s-a plâns. Atunci toţi au fost de acord cu măsura de arest”, ne-a spus unul dintre cei 7 judecători care au activat în aprilie 2009 în Comisariatele de poliţie. Pe lângă Dorin Popovici(foto), care a condamnat-o în doar câteva minute pe Oxana Radu şi alte zeci de tineri, acolo au muncit Sergiu Crutco, Mihail Drosu, Mihail Diaconu, Ion Morozan, Igor Vornicescu, Anatolie Galben.
Ion Busuioc, preşedintele Judecătoriei Centru, ne-a spus că din instanţa sa a fost un singur participant la procesele judiciare din sectoarele de poliţie. „Nu am dat aşa indicaţii, nici nu am dreptul să dau aşa indicaţii. Judecătorul a mers acolo din propria voinţă. De la Judecătoria Centru a fost doar Sergiu Crutco. Acum are probleme.”
„Nu am luat mantia la poliţie”
Sergiu Crutco a îmbrăcat mantia de judecător cu 5 ani în urmă, în baza unui decret al lui Vladimir Voronin. În acest an, el ar fi primit dreptul să fie numit judecător pe viaţă, dar CSM a decis să mai poarte mantia de judecător doar până la 16 martie, când îi expiră mandatul atribuit de fostul preşedinte de stat. Lui Sergiu Crutco nu i-a mai fost prelungit mandatul de judecător pe motiv că în cadrul evenimentelor din aprilie ar fi comis numeroase încălcări ale legislaţiei privind drepturile omului.
Judecătorul Crutco a declarat pentru ZdG că în zilele de 8, 9, 10 aprilie a mers la Comisariatul General de Poliţie pentru că „nu ar fi fost posibil de suportat un număr atât de mare de persoane în clădirea Judecătoriei Centru”. El a făcut referinţă la Codul de Procedură Penală, art.32, „care permite judecătorului de a se deplasa în afara instanţei judecătoreşti”.
Sergiu Crutco susţine că a mers la Comisariat doar în orele de după amiază şi că pe parcursul celor 3 zile a examinat dosarele a câte 10 persoane arestate pe zi. „Nu am purtat mantie. Nu era timp de mantie atunci”, a adăugat el.
Ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, ne-a spus că a participat, în calitate de membru al CSM, la şedinţa în care a fost examinat cazul judecătorilor Crutco şi Drosu. „Din declaraţiile lor nu am văzut o justificare clară a escapadelor în comisariate. Se justificau prin faptul că au avut foarte multe persoane. Eu nu văd de ce un judecător nu ar putea să examineze 10 dosare timp de o zi în sala de judecată. Asta cred că îmi întăreşte convingerea că judecătorii au fost dominaţi de raţiunea poliţiştilor de a nu permite oamenilor să vadă în ce stare erau copiii aceştia, cât de bătuţi erau”, susţine ministrul. În acest context, el a adăugat că unul dintre colegii lui Crutco de la Judecătoria Centru a refuzat atunci, în aprilie, să meargă în sectorul de poliţie, solicitând în mod categoric prezentarea tuturor inculpaţilor în instanţă.
„Plini de sânge, dar nu s-au plâns”
Întrebat dacă a examinat în mod special situaţia tinerilor care au fost bătuţi la poliţie, judecătorul Sergiu Crutco a explicat că „Vizual nu aveau urme de bătăi pe faţă, dar unii aveau pete pe corp asemănătoare cu sângele. Nu s-a plâns nicio persoană de aşa ceva. Din 40 pe care i-am examinat acolo, nu a fost nicio pretenţie la bătăi. Nimeni n-a spus nimic”, susţine judecătorul, adăugând că „numaidecât au avut cu toţii avocat”.
L-am întrebat dacă ar putea să ne explice de ce aceste persoane cu urme de sânge pe corp nu s-au plâns judecătorului că ar fi fost bătute. „Nu m-am întrebat de ce niciunul nu s-a plâns de bătăi sau de alte probleme. Mulţumiţi sau nemulţumiţi, dar toţi au fost de acord cu măsura preventivă de arest. Doar pe minori nu i-am închis, pentru că n-am putut să îi închid.”
„Protestatarii arestaţi – pericol sporit”
Crutco spune că, după toate cele întâmplate, a dispus pedepse indulgente pentru tinerii din aprilie. „Le-am aplicat doar măsuri de arest preventiv. Chiar dacă s-a înaintat cererea de a da unora câte 30 de zile, eu am dat câte 20. Majoritatea erau acuzaţi de acţiuni huliganice sau jafuri.”
În final, acest judecător ne-a explicat că va mai lucra în instanţă doar câteva spăptămâni. „Nu voi mai primi mandat de judecător pe viaţă, pe 12 ianuarie cererea mea a fost respinsă, deşi eu nu văd o încălcare de lege în ceea ce am făcut. Nu ştiu ce voi face mai departe, nu m-am apreciat încă.”
Şi judecătorului Mihai Drosu, de la Judecătoria Buiucani, i-a fost refuzată cererea de a i se prelungi mandatul de judecător până la limita de vârstă. CSM a explicat că refuzul este din aceeaşi cauză a încălcării drepturilor omului faţă de tinerii judecaţi în Comisariat. Solicitat de ZdG, judecătorul Drosu ne-a spus că este ocupat.
Mihai Diaconu, colegul judecătorului Drosu, a declarat că activitatea sa din aprilie a fost spre binele societăţii. „Eu l-am arestat pe cel care umbla cu puşca în spate prin centru. Şi pentru cei doi colegi ai lui tot eu am dus dosarele”, a declarat judecătorul, fără să explice dacă ar fi fost argumente suficiente la dosar pentru cei trei tineri. Judecătorul Diaconu a mai adăugat că persoanele pe care le-a judecat au avut avocaţi şi că dumnealui a purtat mantia în timpul acestor procese.
Victor Micu, preşedintele Judecătoriei Râşcani, a explicat că cei câţiva judecători din cadrul acestei instanţe care au mers la Comisariatul General de Poliţie au făcut-o pentru evitarea aglomerării instanţei de judecată. „Era creată o situaţie de pericol sporit,” consideră el, adăugând că descinderea judecătorilor în instanţele poliţieneşti a fost argumentată şi din cauza limitelor de timp: „Doar la cei arestaţi expira termenul”. Preşedintele Judecătoriei Râşcani spune că, deşi are o experienţă judiciară de peste 12 ani şi nu a văzut niciodată ca un dosar să fie examinat în afara instanţei, el consideră totuşi că, potrivit legii, judecătorii ar avea dreptul să facă acest lucru, cu câteva condiţii: „Dacă în altă incintă sunt create toate condiţiile, dacă cei examinaţi au un apărător, dacă au posibilitatea să ia cunoştinţă de materialele anexate la dosar”. În privinţa celor judecaţi de către colegii săi, judecătorii Morozan, Galben, Vornicescu, preşedintele Micu a declarat: „Nu pot să spun dacă au fost întrunite condiţiile”, iar despre persoanele maltratate a spus: „Nu mi-au relatat”.
„Nu ştiu, nu ţin minte, am uitat”
Ghenadie Morozan este unul dintre judecătorii de instrucţie din aprilie 2009 care nu îşi poate aminti nimic din cele întâmplate. Fiind solicitat de ZdG să ne spună câte dosare a examinat la poliţie, câte zile a judecat la Poliţie şi cum arătau persoanele arestate, judecătorul Morozan a folosit în repetate rânduri aceeaşi negaţie. „Cu ce ocazie să vă spun, nu ţin minte, nu ştiu, nu vreau să vă induc în eroare, nici nu îmi pot aminti dacă am fost o zi sau mai multe la poliţie”.
Exact aceeaşi problemă cu aducerile aminte a fost semnalată şi de către judecătorul Igor Vornicescu: „Nu mai ţin minte dacă am fost la sectorul de poliţie. Rareori mergem în sectoarele de poliţie, uneori la penitenciare, dar nu ţin minte dacă am fost în aprilie, nici nu ţin minte dacă am purtat mantia la poliţie, există procese judiciare şi fără mantie”, a explicat judecătorul Vornicescu.
Participarea judecătorilor din toate instanţele de fond din Chişinău la aceste proceduri putea să aibă loc doar ca rezultat al unor intervenţii de ordin politic, iar acest ordin putea veni numai de la Preşedinţie.”
„Nu mai au dreptul să fie judecători”
L-am întrebat pe ministrul Tănase dacă preşedinţii instanţelor de judecată poartă vreo răspundere în aceste acţiuni neetice ale judecătorilor de instrucţie. „E un subiect pe care vrem să îl elucidăm. Eu sunt sigur că toate deciziile au fost luate de Voronin, prin intermediul serviciilor pe care le avea la îndemână. Altfel nu s-ar fi comis asemenea fărădelegi, fără să aibă asigurări că totul va trece cu bine.”
El a mai adăugat că va fi demarată „o procedură amplă de sancţionare a judecătorilor care au compromis meseria de judecător, care şi-au permis să aplice sancţiuni unor persoane maltratate şi fizic şi psihic, în lipsa oricăror garanţii procesuale. Acesti oameni nu au dreptul să înfăptuiască acte de justiţie, nu au dreptul să nenorocească şi alte persoane”.
Vanu Jereghi, directorul Institutului pentru Drepturile Omului, care ne-a ajutat să completăm lista judecătorilor în baza plângerilor acumulate din partea victimelor, a declarat că în prezent contribuie la asistarea juridică a cel puţin 40 de persoane care au fost judecate în acest mod în aprilie. „Analizăm acţiunile judecătorilor, procurorilor, poliţiştilor. Lacunele sistemului trebuie depistate şi eliminate”, consideră Jereghi.
Alina RADU
