Portretul şefului CNA
Cu votul a 60 de deputaţi, Bogdan Zumbreanu, şeful Direcţiei Urmărire Penală a Centrului Naţional Anticorupţie, a fost instalat în funcţia de director al instituţiei abilitate prin lege să lupte cu corupţia. Zumbreanu a ajuns director la 15 ani după ce a călcat pentru prima dată pragul instituţiei, în 2002, în calitate de anchetator. „CNA va instrumenta dosare împotriva tuturor celor care comit infracţiuni, indiferent dacă m-au votat sau nu pe mine”, promite acesta, într-un flash-interviu acordat pentru ZdG.
Bogdan Zumbreanu a împlinit 38 de ani în septembrie 2017. A absolvit Liceul Teoretic Român-Francez „Gheorghe Asachi” din Chişinău, după care a făcut Dreptul la Universitatea de Stat, iar ulterior şi-a făcut studiile de masterat, specializarea „drept penal”, la ULIM. Conform informaţiilor oferite de Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), în 2007, Zumbreanu a urmat un curs de pregătire profesională la FBI International Low Enforcement Academy, Budapesta.
CV-ul şi relaţiile noului şef al CNA
Bogdan Zumbreanu şi-a început cariera în organele de drept în 2001, la Procuratura Chişinău, condusă pe atunci de Ivan Diacov. „A venit după absolvire. A fost stagiar, apoi a fost atestat. Nu pot spune prea multe lucruri despre el, pentru că, imediat după asta, am plecat, fiind promovat la Procuratura Generală. El a rămas la municipiu. Apoi, în 2002, când s-a format Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), ei aveau nevoie de oameni. Au luat masiv oameni. Atunci, de la Procuratura municipală, s-au dus şase, el, era unul Bîcu… (Eugeniu, n.r., eliberat din funcţie în decembrie 2016). Zumbreanu era ascultător. Nu pot spune mai multe”, povesteşte Diacov. Zumbreanu a ajuns la CCCEC în funcţia de anchetator. A crescut, treptat, devenind şef de secţie urmărire penală, şef adjunct Direcţie generală urmărire penală. Din 2012, până la numirea în funcţia de director al CNA, a fost şef al Direcţiei generale urmărire penală.
Potrivit informaţiilor deţinute de ZdG, Zumbreanu a activat o scurtă perioadă în cadrul Ministerului de Interne, acolo unde l-a urmat pe naşul său din prima căsătorie, Valentin Mejinschi. Acesta a fost director al CCCEC în 2004-2008, iar din martie 2008 şi până în octombrie acelaşi an a activat în Guvern, fiind numit ministru de Interne. Zumbreanu l-a urmat pe Mejinschi la MAI, dar în scurt timp a revenit la CCCEC. Până în martie 2016, Mejinschi a condus firma de pază „Argus-S”, afiliată oligarhului Vladimir Plahotniuc.
Anterior, Bogdan Zumbreanu a fost căsătorit cu fiica lui Petru Răileanu, fost preşedinte al Judecătoriei Economice şi Curţii de Apel Economice, judecător la Curtea Constituţională (2008-2014) şi preşedinte al Comisiei Electorale Centrale (în 1995-1996 şi 2004-2005).
Dosare, avere, părinţi şi socri
În perioada în care a activat la CCCEC şi CNA, numele lui Bogdan Zumbreanu a apărut în mai multe dosare de rezonanţă instrumentate de instituţie. Conform informaţiilor analizate de Asociaţia „Juriştii pentru Drepturile Omului”, numele lui Zumbreanu figurează şi în trei dosare pierdute de R. Moldova la CtEDO: dosarul „Oferta Plus” în care statul a fost obligat să achite 2,5 milioane de euro, „Muşuc c. Moldovei” în care statul a achitat despăgubiri de 13 mii de euro şi „Cebotari c. Moldovei”, în care din bugetul de stat s-au plătit 12,5 mii de euro. În hotărârile pronunţate de CtEDO, numele lui Zumbreanu nu este inserat, acesta fiind inclus însă în lista completată de „Juriştii pentru Drepturile Omului”, după ce au fost analizate toate dosarele vizate în hotărârile CtEDO, fiind concretizate persoanele care s-au ocupat de acele dosare. În cele trei cazuri, Zumbreanu era în grupul care a efectuat urmărirea penală sau a condus secţia care gestiona dosarul.
Despre averea lui Zumbreanu ZdG a scris recent în ancheta „CNA – fabrică de lux şi milionari pe banii rudelor”. Precizam atunci că Zumbreanu conduce un automobil Hyundai Tucson, pe care-l achiziţionase în 2014 în urma unui contract de leasing în valoare de 22, 2 mii de euro, maşina urmând să fie achitată până în 2019. Soţii Zumbreanu sunt proprietarii unui apartament de 104 m.p., cumpărat în 2013 printr-un credit ipotecar în valoare de 980 mii de lei, acontat de la Victoriabank cu o rată a dobânzii de 8%, similiată celei a unui credit luat, tot în 2013, tot de la Victoriabank, de preşedintele R. Moldova, Igor Dodon. Şeful de Direcţie de la CNA mai are o cotă de 1/5 într-un alt apartament, privatizat de familia sa în 1999, în sectorul Ciocana. Bunul este gestionat de Bogdan Zumbreanu împreună cu părinţii săi, Feodot şi Victoria Zumbreanu. În prezent, părinţii lui Bogdan Zumbreanu deţin licenţe de avocat, mama acestuia fiind anterior procuroră.
Citiți și: CNA – fabrică de lux şi milionari pe banii rudelor
Iurie Serbulenco, socrul şefului CNA, este medic chirurg-proctolog la Spitalul Internaţional Medpark. Anterior, acesta a exercitat funcţia de şef adjunct al Spitalului MAI. Aliona Serbulenco, soacra lui Zumbreanu, a fost, până la reformarea Guvernului, viceministră a Sănătăţii. Serbulenco este membră a PDM. Potrivit informaţiilor de pe site-ul formaţiunii politice conduse de Vladimir Plahotniuc, Serbulenco face parte din Consiliul Naţional Politic al PDM şi din Organizaţia municipală Chişinău a formaţiunii. În 2013, Serbulenco era prezentată de partid drept şefa Departamentului Sănătate din cadrul formaţiunii.
Şeful CNA despre relaţiile din sistem, carieră, dosarele CtEDO şi avere
Flash-interviu cu Bogdan Zumbreanu, directorul CNA
— Dle Zumbreanu, aţi fost votat de coaliţia de guvernare, formată în jurul PDM. Înseamnă asta că CNA rămâne controlat de acest partid? Eventual, cum veţi reuşi să gestionaţi dosare împotriva celor care v-au votat?
— Întrebarea dumneavoastră conţine o inexactitate şi un proces de intenţie. Inexactitatea este că nu am fost votat doar de deputaţii coaliţiei, au fost 60 de voturi, inclusiv ale unor deputaţi din afara Coaliţiei. Nu am urmărit exact cine mi-a dat votul şi cine nu, dar respect opinia fiecărui deputat. Totodată, spuneţi că CNA ar „rămâne” controlat politic. În egală măsură aş putea să spun că instituţia dvs. este controlată politic. Cred că ambii am face o greşeală de abordare şi un proces de intenţie, am manipula opinia publică, cu speculaţii, fără probe concludente. CNA va instrumenta dosare împotriva tuturor celor care comit infracţiuni, indiferent dacă m-au votat sau nu pe mine. Dumneavoastră, prin întrebarea pe care mi-o puneţi, sugeraţi ca certă necesitatea instrumentării unor dosare împotriva a 60 de deputaţi ca şi cum ei deja ar fi încălcat legea, o abordare pe care jurnaliştii şi-o pot permite, dar un om al legii nu se poate expune în asemenea termeni.
— Afilierea politică a soacrei dvs. a influenţat cumva rezultatele concursului pentru şefia CNA? Ştim că atunci când ea deţinea funcţia de viceministră, dvs. v-aţi abţinut de la gestionarea dosarelor din Sănătate. Cum veţi proceda în acest caz, dacă vor exista dosare în care vor fi vizaţi reprezentanţi ai PDM, colegi cu soacra dvs.?
— Dacă soacra dvs. ar fi membră a unui partid, aţi mai putea face meseria de jurnalist? Aţi putea scrie împotriva partidului respectiv, aţi publica anchete? Sau ar trebui să vă daţi demisia de la instituţia media la care lucraţi? Sau ar trebui să vă deziceţi de soacra dvs.? Am pus aceste întrebări ca să înţelegeţi cât de falsă este această abordare şi, până la urmă, incorectă. Reprezintă o imixtiune în viaţa privată a unui om, în deciziile personale pe care le-a luat împreună cu familia. Cred că şi eu, dar şi dvs., putem să ne facem corect meseria, indiferent de opţiunile politice ale soacrelor noastre, atâta timp cât suntem profesionişti. Dacă nu suntem profesionişti, atunci nu ne vom face bine meseria şi dacă soacrele noastre nu sunt în politică. Dacă soacra mea ar fi fost în alt partid, înţeleg că nu era problemă. Eu ce trebuie să fac acum, să-i cer să nu mai aibă o anumită opţiune politică, dar să aibă alta? Haideţi sa fim serioşi. Soacra mea şi-a făcut renumele în domeniul medical când eu încă învăţăm meserie în domeniul meu, a fost viceministru şi are opţiunea ei politică, e decizia dumneaei şi nici eu, nici dvs., nu suntem în drept să ne folosim de deciziile ei în mod incorect şi să-i încălcăm dreptul la opinie şi alegere. Legat de modul în care voi proceda acum, când vor exista reprezentanţi PDM care comit infracţiuni, răspunsul este simplu: vor răspunde conform legii, iar dacă vă uitaţi la statistica din ultimii doi ani a cazurilor investigate de CNA şi PA, o să vedeţi că o mare parte din subiecţii anchetelor au fost din acest partid şi din alte două partide care au fost recent la guvernare. Motivul este foarte simplu, subiecţii investigaţiilor noastre sunt, în principal, cei care au acces la banul public. Pe noi nu ne interesează din ce partide sunt.
— În prima căsătorie, aţi fost finul lui Valentin Mejinschi, ex-director al CCCEC, fost ministru de Interne. V-a ajutat această relaţie în avansarea în carieră? Un timp, aţi activat şi la MAI, când dl Mejinschi era ministru. Mai păstraţi aceste relaţii?
— De la toţi foştii şefi am avut de învăţat. La fel, mă puteţi întreba şi de dl general Viorel Chetraru, dacă m-a ajutat. Fiecare şef m-a ajutat prin ceea ce mi-a permis să învăţ, am început de jos, nu direct în funcţii. Toţi şefii pe care i-am avut m-au ajutat să avansez, la fel cum sper să-i ajut şi eu pe colegii care acum îmi sunt în subordine. Inclusiv asta e menirea unui şef. Aşa este, am fost finul dlui Mejinschi în prima mea căsătorie, nu mai păstrăm relaţiile pe care le aveam, dar mă bucur dacă am ocazia să-l întâlnesc, oricând.
— Dacă naşul dvs. e o persoană care a deţinut sau deţine acum funcţii publice, vă rog să ne spuneţi numele acestuia.
— Nu deţine în prezent vreo funcţie publică. Cu mult timp în urmă a activat în cadrul BNM.
— Ne-aţi spus şi anterior, dar vă rog să concretizaţi. Numele dvs. apare în lista persoanelor responsabile de condamnarea R. Moldova la CtEDO în 3 dosare, conform datelor furnizate de „Jurişti pentru Drepturile Omului”. Aţi declarat public că nu aţi participat direct la examinarea acelor dosare. Totuşi, dacă aţi da timpul înapoi, aţi schimba ceva din ce a fost atunci?
— Nu este adevărat, numele meu nu apare în lista de persoane responsabile de condamnarea R. Moldova la CtEDO în cele 3 dosare. Acolo judecătorii au dat o decizie pe cazul respectiv, dar oricine citeşte decizia şi face o minimă verificare, constată că nu este încriminată niciuna din acţiunile mele în acele dosare. Un dosar are mai mulţi participanţi la procesul de instrumentare, fiecare răspunde pentru acţiunile lui, nu pentru întregul dosar. Întotdeauna aş putea găsi ceva de schimbat din ceea ce am făcut în trecut, nu însă în cazul acestor 3 dosare. Să spun acum că aş schimba ceva ar putea însemna că aş fi putut să-mi fac incorect meseria. Pot însă să vă spun că urmăresc, în general, cu atenţie, toate deciziile CtEDO legate de R. Moldova şi din unele chiar m-am inspirat în unele modificări pe care le-am propus în cadrul activităţii CNA.
— Cu ce avere veniţi în funcţie, pentru a o putea monitoriza mai exact? Există, în acest moment, diferenţe faţă de informaţiile din declaraţia de avere şi interese depusă pentru anul 2016?
— Aceste informaţii le veţi găsi în următoarea declaraţie de avere, care va fi publicată foarte curând, transparent şi în termenii legali. Nu există nicio diferenţă semnificativă, sunt aceleaşi bunuri declarate şi structura veniturilor este asemănătoare cu cea din precedenta declaraţie.
Vreau, în final, să vă doresc sărbători fericite, dvs. şi cititorilor, să vă urez un An Nou plin de împliniri! Şi să vă felicit pentru activitatea pe care o faceţi. Eu cred că investigaţiile dvs. au contribuţia lor, inclusiv la succesul muncii noastre.
P.S. Noul director al CNA ne-a oferit, în scris, răspunsuri la întrebările ZdG legate de activitatea sa.