„Eroii” (in)justiției din dosarul Braguța
Un procuror cu o experiență de patru ani, un judecător de instrucție, ex-procuror, dar și un avocat din oficiu care evită să discute despre felul în care (nu) și-a apărat clientul, au făcut (in)justiție în dosarul lui Andrei Braguța, tânărul decedat în custodia statului, după ce a fost bătut. Ivan Filimon, procurorul care a gestionat dosarul penal deschis pe numele lui Braguța, este acum în concediu. Șeful său, însă, îi aprobă decizia de a solicita arest în izolator pentru tânărul care nu a oprit la solicitarea polițiștilor, iar ulterior i-a înjurat și l-a lovit pe unul dintre ei, provocându-i „vătămare corporală neînsemnată”. Cu judecătorul Iurie Obadă, care a admis demersul procurorului de a-l plasa pe Braguța în arest, și el în concediu, ne-am întâlnit la vila sa cu două niveluri din apropierea Chișinăului. Acesta pare convins că decizia luată de el a fost una corectă. „M-am gândit la securitatea lui”, justifică magistratul. Avocatul Vladislav Nevreanschi, oferit gratuit de stat pentru a-l apăra pe Andrei Braguța, a refuzat să discute despre dosar, spunând, eronat, că a lipsit de la ședința de judecată în care lui Braguța i-a fost aplicat arestul.
„În dosarul penal deschis pe marginea decesului lui Andrei Braguța în penitenciar, se vor investiga acțiunile judecătorului, procurorului, angajaților instituțiilor penitenciare… Avocatul nu poate să poarte răspundere penală pentru prestație proastă, numai dacă nu este cumva în cârdășie cu un funcționar de stat și vor să facă, împreună, o fărădelege. Dacă nu și-a îndeplinit sarcinile corespunzător, acest fapt nu se pedepsește penal. Este vorba de statutul lor deontologic. Noi examinăm acțiunile tuturor factorilor de decizie care au adoptat acte administrative, decizii, încheieri sau alte acte care au generat urmări juridice și încercăm să identificăm legătura de cauzalitate dintre consecințele deja stabilite și acțiunile sau inacțiunile fiecărui funcționar public care a avut atribuții la caz”, declară, pentru ZdG, Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova, cu referire la dosarul lui Andrei Braguța, de 32 de ani, decedat în spitalul Penitenciarului nr. 16 (Pruncul) din Chișinău pe 26 august 2017, la 11 zile de la reținerea sa, după un lanț de întâmplări dubioase și decizii suspecte ale funcționarilor care trebuiau să facă justiție în acest caz.
Judecătorul, în concediu, la vila de lux în care locuiește
La oficiul Ciocana al Judecătoriei Chișinău ni s-a spus că Iurie Obadă, judecătorul care, pe 18 august 2017, a decis arestarea pe 30 de zile a lui Andrei Braguța, este, din 23 august, în concediu. Pe magistrat l-am găsit acasă, la vila sa cu două niveluri din Întovărășirea Pomicolă „Izvorul-Vesel”, aflată în imediată apropiere de Tohatin, mun. Chișinău. După ce un vecin l-a telefonat, judecătorul ne-a deschis poarta, invitându-ne în curte, unde a acceptat să discute despre circumstanțele din dosarul Braguța, refuzând însă să fie filmat sau fotografiat.
Iurie Obadă își amintește în detalii ziua în care a decis eliberarea unui mandat de arestare pe numele lui Braguța. „A venit procurorul cu demersul. A fost înregistrat în cancelarie. Prin intermediul programului, dosarul mi-a fost repartizat mie, fiind și singurul judecător de instrucție la Ciocana. Știam de la procuror că tânărul e cu dereglări, dar nu mi-am dat seama că era așa de serios… Când am ieșit să vin în ședință, pe el l-au adus din camera pentru persoane reținute. Într-adevăr, era foarte agresiv. Era într-o stare strașnică, pentru că se grămădise mai toată judecata acolo. Erau trei băieți de la escortă care nu puteau, de fapt, să-l țină”, zice magistratul.
„Încă în mașină sau chiar din penitenciar, acesta a lepădat toate hainele. Era gol… Băieții de la escortă au găsit ceva, o „pokrivală” (cearșaf, n.r.) și i-au pus-o pe umăr. Încercau să-l intre în sala de ședințe. El refuza. M-am uitat la el și am văzut că e inadecvat și agresiv. Avocatul său a fost Veaceslav Nevreanschi. Am decis, văzând comportamentul, să examinăm fără el, pentru că oricum nu aveai ce asculta de la dânsul. Avocatul s-a dus și a întrebat dacă vrea să spună ceva judecătorului. El l-a trimis în… Am intrat în ședință și am spus la escortă să-l ducă jos”, povestește Iurie Obadă, care precizează că, în cei 25 de ani de când activează în sistemul de drept, nu s-a confruntat cu un asemenea caz.
„Unica ieșire era să-l izolez…, în primul rând pentru securitatea lui”
Întrebat de ce, totuși, în aceste circumstanțe, a decis aplicarea unui mandat de arest pe numele lui Andrei Braguța, judecătorul a spus că „cine mă cunoaște, știe că nu dau arest pentru orice. În altă situație, cu altă persoană, poate nu-l arestam, pentru că infracțiunea nu era atât de gravă. În altă situație, nu-i dădeam arest. Avocații care vorbesc despre acest caz nu au văzut ce se întâmpla pe loc. Ăsta, real, era agresiv. Din cuvintele procurorului, el, cu câteva zile mai devreme, fusese eliberat din Spitalul de Psihiatrie. A venit de acolo la volanul mașinii, din Bălți până la Chișinău. Sunt aproape 200 de km, la volanul automobilului. Era într-o stare… Era periculos. În încheierea mea, am indicat că, în primul rând, pentru securitatea sa, nu pentru altcineva… Închipuiți-vă, la un om gol să îi dau voie în stradă, în așa stare… Și altă problemă. Procurorul a spus că vrea să înainteze alt demers, pentru efectuarea expertizei psihiatrice. Pentru expertiza asta, tot era necesar să fie izolat. Rațiunea mea a fost, reieșind din starea lui, că cel mai normal era ca el să fie sub supraveghere. Să-l eliberezi, în stradă, vă închipuiți în ce stare era”, își argumentează judecătorul decizia de a-l aresta pe Braguța.
„Cea mai rezonabilă variantă era ca el să fie sub supraveghere. El nu putea fi eliberat… Eu nu puteam decide ca el să fie internat forțat. Asta era posibil după ce îl recunoșteau vinovat, iresponsabil… Absolut inadecvat era, dar nu arăta lovit. Arăta sănătos fizic. Vă spun, unica, după mine, ieșire era să-l izolez, să fie sub supraveghere, în primul rând, pentru securitatea sa și a celor din jur. Dacă era un om sănătos psihic, sigur, nu-l arestam. Eu, pentru așa ceva, nu arestez. Era agresiv. M-am gândit că a venit de la Bălți cu mașina și, dacă-l eliberez, ar putea urca iar la volan. Pe undeva, erau și părinții care, cumva, nu au fost împotrivă ca el să fie sub supraveghere. Eu nu i-am văzut pe părinți, dar procurorul mătincă a spus. Ce a făcut avocatul? Avocatul a zis, poate facem ceva… Într-un fel, el nu a acceptat arestarea, dar poate facem ceva ca să-l dăm la părinți, să-l supravegheze. Am zis, dl Vlad, dvs vedeți că părinții ar putea să-l supravegheze? El totuși are 30 de ani. M-am gândit că decizia e în favoarea sa. Fără doar și poate, se întâmpla altceva dacă ieșea din penitenciar. Cu el sau cu altcineva. Regrete? Sigur că am, nu atât de decizia mea, pentru că susțin că era singura cale, dar, că a murit omul și parcă aș fi și eu…, așa, pur omenește, pur sufletește. Când l-am văzut ce sunete scotea… Era ca o fiară. Am spus cuiva de acolo că mi-i jale de el. Băiat tânăr, frumos. Nu avea urme de lovituri. Era învelit cu acea „prostire”, dar nu am văzut ceva”, precizează judecătorul, afirmând că, inițial, Vladislav Nevreanschi, avocatul din oficiu al lui Braguța, a atacat la Curtea de Apel (CA) Chișinău mandatul de arest, doar că, la scurt timp, s-a răzgândit.
CV-ul judecătorului, mașina din 2016 și detalii despre casă
Iurie Obadă este fost procuror, fiind desemnat judecător de instrucție la Judecătoria Ciocana în anul 2004. În aprilie 2009, potrivit informațiilor de pe magistrat.md, a fost numit în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar cinci ani mai târziu, a fost reconfirmat în funcție. În februarie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul „Foarte bine”, magistratul acumulând 85 de puncte. Deși, potrivit Hotărârii Colegiului, hotărârile judecătorului Obadă nu au fost obiect de examinare la CtEDO, informațiile plasate pe pagina Asociației „Juriştii pentru drepturile omului” arată că o hotărâre a completului de judecată în componența căruia a participat Obadă, a fost obiect de examinare la CtEDO. În acel caz, statul era reclamat pentru omisiunea de a acorda unui reclamant asistență medicală, investigarea neadecvată a plângerii de maltratare și reținerea penală a acestuia peste termenul prevăzut de lege.
Conform declarației de avere și interese, judecătorul Obadă deține, împreună cu soția, vila din suburbia Chișinăului, pe care ar fi construit-o în perioada 1999-2006, după ce a cumpărat terenul de la Primăria Tohatin. „Încă nu lucram în judecată când am construit casa. Am construit-o timp de 10 ani. Terenul costa nu ca acum. Era vreo 670 de lei, cam așa. Când am cumpărat terenul, puteai să-ți cumperi 10 terenuri în zonă. Totuși, am 53 de ani și 25 de ani de când lucrez și eu, și soția”, zice Obadă. Soția sa activează în Compania „Dita Est Farm” care, pe lângă importul de medicamente, gestionează rețeaua „Farmacia Familiei”. Judecătorul Iurie Obadă este proprietarul unui Volvo XC 60, pe care l-a dobândit în 2016, printr-un contract de schimb. Obadă susține că a oferit automobilul BMW X3 și alți 3,5 mii de euro în schimbul noii mașini, fabricate în 2011. Aceasta are o valoare declarată de 11,5 mii de euro. În declarația de avere și interese pentru 2016, Obadă precizează că deține un cont bancar cu 40 de mii de euro, care i-au adus o dobândă de 31 de mii de lei.
Cine este procurorul Ivan Filimon + explicațiile șefului său
Ivan Filimon, procurorul care a gestionat dosarul penal intentat la 15 august 2017 pe numele lui Andrei Braguța pentru „ameninţarea sau violenţa săvârşită asupra unei persoane cu funcţie de răspundere sau a unei persoane care îşi îndeplineşte datoria obştească”, cel care a cerut 30 de zile de arest în izolator pentru tânărul care a decedat ulterior în custodia statului, este, la fel ca și judecătorul Obadă, în concediu. Filimon este procuror din 2012, după ce a absolvit Institutul Național al Justiției cu media 8.98. În scurta sa carieră de acuzator de stat, Filimon a lucrat la Procuratura Buiucani, apoi la Procuratura Ungheni, ulterior ajungând la Oficiul Ciocana din cadrul Procuraturii Chișinău. În 2014, cu prilejul aniversării a XXII-a de la formarea Procuraturii R. Moldova, împreună cu alți colegi, Filimon, activând la Procuratura Ungheni, era decorat cu diplomă de onoare de gradul III. Un an mai târziu, a primit calificativul „atestat” după ce i-au fost verificate cunoștințele teoretice și practice, primind gradul de clasificare ordinar, jurist de rangul II.
Șeful lui Ivan Filimon, Ruslan Popov, procurorul șef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău, afirmă că plecarea lui Filimon în concediu nu ar avea legătură cu anchetele penale pornite după moartea lui Braguța. „Și asta vă interesează? Programul de concedii la Procuratură se face o dată-n an”, ne-a zis Popov. Întrebat despre circumstanțele dosarului Braguța și despre necesitatea aplicării unui mandat de arest pe numele acestuia, procurorul a menționat că „inițial, procurorul nu dispunea de informații concrete dacă el este sau nu bolnav. La 17 august, când el a fost pus sub învinuire, la întrebarea procurorului, de ce se comportă așa și dacă a consumat băuturi alcoolice sau droguri în ziua când s-a întâmplat toată nevoia, dlui a răspuns că a consumat o pastilă de ecstasy. Procurorul avea tot dreptul să se gândească la faptul că asta fie sunt consecințele consumului la drogul ăsta, fie că sunt consecințe de la lipsa de consum, în continuare, a careva droguri”, zice Ruslan Popov.
Popov: „Decizia procurorului era una corectă”
De ce totuși, în cazul unei infracțiuni mai puțin grave, era nevoie de aplicarea unui mandat de arest în izolator pentru Andrei Braguța? „Dar de ce credeți că nu este numaidecât să fie arestată persoana, dacă a comis o infracțiune? El, în primul și în primul rând, s-a comportat foarte agresiv. Era o situație temeinică pentru ca procurorul să se gândească la faptul că acesta ar putea, ulterior, să mai comită astfel de fapte, reieșind din comportamentul lui”, zice Popov. L-am întrebat pe acesta dacă solicitarea unui mandat de arest la domiciliu sau altă măsură, non-privativă de libertate nu erau mai indicate în acest caz. „Eu nu voi spune acum, pentru că nu sunt eu procurorul Ivan Filimon. A fost decizia lui și ….”
–„O considerați corectă?”, l-am întrebat pe șeful lui Filimon.
–„Da, eu consider că decizia procurorului, la acel moment, reieșind din materialele pe care le avea în gestiune, era una corectă”, ne-a răspuns Ruslan Popov.
Procurorii au aflat despre deces din presă!?
Șeful Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău afirmă că, atât el, cât și procurorul care a gestionat dosarul Braguța au aflat despre moartea acestuia din presă, la câteva zile după tragedie. „Despre moartea lui Braguța am aflat din mass-media. Procurorul mi-a raportat că persoana care se află în arest pe dosarul nostru a decedat în penitenciar, dar că a aflat despre asta din mass-media. El a telefonat toată ziua la penitenciar, dar nu a putut afla care-i situația și noi în aceeași zi am înaintat un demers către șeful Penitenciarului, să ne informeze care e motivul pentru care persoana a decedat. Penitenciarul „Pruncul” (nr 16) este pe teritoriul sect. Buiucani, iar în caz de deces se anunță oficiul Buiucani al Procuraturii, nu Ciocana”, afirmă Popov.
„Nu am fost anunțați, dar tot ce se referă la acest caz, se examinează în dosarul Procuraturii Generale. Noi nu am fost informați. Da, trebuia să fie expediat un comunicat special pe numele procurorului, că a decedat o persoană, chiar dacă de moarte naturală, cum au spus ei. Alteori suntem informați. De caz se ocupă Procuratura Generală. Toate aspectele astea, de ce nu au trimis informația, vor fi investigate”, afirmă Eduard Mașnic, șeful Oficiului Buiucani al Procuraturii Chișinău.
„Despre faptul că un procuror ar fi fost informat despre decesul lui Braguța imediat după producerea acestuia, în noaptea de 26 august 2017, a vorbit, într-o conferință de presă Aureliu Suhan, șeful Departamentului Instituțiilor Penitenciare (DIP). Rugat ulterior să ne spună cine este procurorul care fusese informat, din moment ce procurorii responsabili susțin contrariul, Suhan ne-a zis că nu poate face declarații până la finalizarea urmăririi penale. Până miercuri, 6 septembrie, și procurorii care instrumentau dosarul morții lui Braguța nu aveau certitudine în privința procurorului care ar fi fost informat despre moartea acestuia
Avocatul de stat ne-a prezentat informație eronată
În justiția din R. Moldova, interesele lui Andrei Braguța au fost apărate, pe rând, de doi avocați. Primul a fost Vladislav Nevreanschi. El a fost oferit lui Braguța, gratuit, de stat. Apărătorul însă a evitat să discute cu noi despre felul în care și-a apărat clientul decedat în penitenciar. „Nu vă supărați, dar mi-e incomod să dau explicații pe cazul dat. Mi-e incomod să vorbesc. Aveți întrebări la mine? Încheierea judecătorului de instrucție o are dl Anatolie Bulgaru, care ulterior a participat pe dosar. Eu am participat doar la reținerea pentru 72 de ore. Nu pot vorbi acum. Sunați mai târziu”, ne-a cerut avocatul. Ulterior, acesta nu a mai răspuns la apeluri și la mesaje, cu solicitări de a ne întâlni. Anatolie Bulgaru, la fel ca și judecătorul Iurie Obadă, spune că, la eliberarea mandatului de arest pentru 30 de zile, la proces a participat avocatul Nevreanschi. Acesta deține licență de avocat din iunie 2009, obținută după ce a absolvit Facultatea de Drept a USM. Nevreanschi activează la Biroul de Avocați „Echitate”
În perioada în care se examina eliberarea unui mandat de arest pentru Andrei Braguța, tatăl tânărului, Ion Braguța, l-a angajat în calitate de apărător pe Anatolie Bulgaru, avocat cu licență din 2001. Acesta ne-a informat că a pregătit explicații pe mai multe pagini, care vor fi prezentate organelor de drept, care încearcă să elucideze moartea lui Andrei Braguța. Apărătorul mai spune că nu a participat la examinarea mandatului de arestare eliberat pe numele lui Braguța pentru că, abia pe 18 august, a semnat cu familia Braguța un contract de reprezentare. Bulgaru afirmă că a pregătit recursul de contestare a deciziei prin care Andrei a fost arestat, doar că, din cauza decesului, acesta nu a mai fost examinat.
Când, cum și de ce a fost reținut Andrei Braguța
„Cazul” Andrei Braguța a început la 15 august 2017 când un echipaj al Inspectoratului de Patrulare a încercat să oprească un automobil de model „Volkswagen Passat”, pentru depășirea limitei de viteză, pe traseul Bălți-Sărăteni, circulând cu 110 km/h. Într-un comunicat de presă al Inspectoratului General al Poliției (IGP) se spune că la volanul mașinii se afla Andrei Braguța, care a refuzat să oprească la solicitarea poliției, fiind nevoie ca angajații Inspectoratului Național de Patrulare (INP) să solicite intervenția unui alt echipaj de patrulă, al Inspectoratului de Poliție (IP) Orhei, ca mașina să fie oprită la Ratuș, Criuleni. Atunci Braguța a fost reținut și încătușat. Ulterior, acesta a fost transportat la Dispensarul Republican de Narcologie, pentru analize. Poliția anunță că Braguța a refuzat prelevarea probelor biologice, insultându-i pe angajații instituției și ai Poliției. În cazul refuzului, IP Râșcani al DP Chișinău a pornit o anchetă penală.
Ulterior, polițiștii anunță că s-au deplasat împreună cu Braguța la sediul INP, pentru a confirma identitatea acestuia, iar ulterior, spre parcarea specială pentru a plasa automobilul acestuia. În timpul deplasării, acesta ar fi avut un comportament agresiv, insultând polițiștii. În parcarea specială a manifestat un comportament necorespunzător, fără vreun motiv ar fi aplicat agentului de patrulare Stanislav Vozneac o lovitură cu pumnul în regiunea feței, cauzându-i „vătămare corporală neînsemnată”. Din acest motiv, el a fost imobilizat, fiindu-i aplicate cătușele, iar la scurt timp a fost reținut pentru 72 de ore.
Pe 23 august, încheiere neexecutată privind internarea la Psihiatrie
A urmat un nou dosar penal deschis pe numele lui Andrei Braguța, dosar care avea să-i fie fatal. Pe 17 august 2017, la două zile de la incidentul dintre el și polițist, procurorul Ivan Filimon îi aduce la cunoștință lui Andrei Braguța învinuirea, iar a doua zi, vineri, 18 august, procurorul merge în judecată, cerând și obținând 30 de zile de arest.
Luni, 21 august 2017, procurorul vine cu un nou demers, după ce ofițerul de urmărire penală pregătește o ordonanță, cerând autorizarea internării lui Braguța în Spitalul Clinic de Psihiatrie din Chișinău, pe un termen de 30 de zile, pentru efectuarea expertizei psihiatrice în condiții de staționar. Procurorul și-a justificat demersul prin faptul că, între timp, a aflat că Braguța se afla, din 2012, la evidența medicului psihiatru, cu diagnoza – „schizofrenie formă paranoidă, sindrom halucinatoriu paranoid”.
Solicitată de ZdG, Victoria Șchiopu, șefa Spitalului de Psihiatrie din Bălți, ne-a anunțat că Andrei Braguța a fost internat în Spital de mai multe ori pe parcursul ultimilor ani, ultima dată în 2016, și nu în 2017, așa cum au speculat unii actori implicați în dosarul Braguța.
A doua zi, marți, 22 august, Igor Bațalai, judecătorul care a preluat rolul lui Obadă, cel căruia, conform regulamentului, nu-i sunt repartizate cauze cu cinci zile înainte de concediul anual ordinar, a admis demersul procurorului și a dispus internarea lui Braguța în Spitalul de Psihiatrie începând cu 23 august 2017 și până la data de 22 septembrie ora 10.00. Astfel, se autoriza transferul învinuitului din incinta Izolatorului de Detenție Preventivă al IGP, acolo unde Braguța a fost plasat inițial, în incinta Spitalului de Psihiatrie. Prin intermediul asistentei, magistratul Igor Bațalai ne-a zis că Andrei Braguța a fost prezent la ședința din 23 august 2017 și că acesta nu ar fi avut semne vizibile că ar fi fost maltratat. Totodată, asistenta ne-a transmis că Braguța nu ar fi reacționat la întrebările judecătorului, „fiind în lumea lui”.
Doar că, după un șir de circumstanțe dubioase, Andrei Braguța nu ajunge să fie internat la Psihiatrie, deși era o încheiere judecătorească în acest sens. Iurie Pavlov, vicedirectorul Spitalului a evitat să ne spună care au fost motivele pentru care tânărul nu a fost internat timp de 30 de zile în Spital, făcând referire la datele cu caracter personal ale pacienților. A evitat să discute cu noi și Roman Bolgarenco, ofițerul de urmărire al IP Ciocana, care a pornit urmărirea penală pe numele lui Braguța, după ce acesta a lovit un polițist.
Cinci persoane reținute și alte cinci, suspendate din funcție
Imediat după ce a ajuns în custodia poliției, Andrei Braguța a fost dus la IP Ciocana, apoi a fost transferat la Izolatorul de Detenție Preventivă al IGP de pe str. Tighina din Chișinău. După ce i s-a aplicat mandat de arestare pentru 30 de zile, s-a încercat transferul acestuia la Penitenciarul nr.13, care însă ar fi refuzat să-l primească. Astfel, Braguța ajunge iarăși în incinta Izolatorului de Detenție Preventivă, iar după ce a eșuat și internarea la Psihiatrie, Braguța este transferat la Penitenciarul 16 (Pruncul) acolo unde a decedat în noaptea de 26 august. Verdictul medicilor – pneumonie. Expertiza finală în dosarul Braguța încă nu este finalizată, în timp ce Vadim Vieru, unul din avocații familiei Braguța, nu exclude că va solicita dezhumarea pentru o expertiză repetată.
Între timp, luni, 4 septembrie, Procuratura Generală a anunțat că cinci persoane au fost reținute în dosarul morții lui Andrei Braguța, trei angajați ai Izolatorului de Detenție Preventivă din str. Tighina și doi dintre cei patru deținuți care l-ar fi bătut pe Braguța. Ceilalți doi deținuți anchetați se află în arest pe alte cauze penale. Anterior, DIP și Ministerul Justiției au anunțat că cinci angajați ai DIP au fost suspendați din funcție, pe perioada unei achete interne care ar fi demarat pe 26 august: şeful adjunct al Serviciului medical și 2 ofiţeri de serviciu de la Penitenciarul 13 din Chișinău, dar și șeful adjunct al Penitenciarului nr. 16 (Pruncul) împreună cu medicul psihiatru al instituției.
Conform informațiilor oferite de către DIP, în 2016, în penitenciarele din R. Moldova au decedat 41 de persoane, iar în primele șase luni ale anului 2017 – alți 20 de deținuți.
