Dosarul Vicol & Bănăruc. Decizia Curţii de Apel Chişinău
Nicolae Vicol, fostul şef al Serviciului Fiscal de Stat, este singurul dintre cei şase inculpaţi din dosarul corupţiei din cadrul instituţiei pe numele căruia judecătorii de la Curtea de Apel Chişinău au menţinut o pedeapsă privativă de libertate. Eduard Bănăruc, fostul secretar general adjunct al Guvernului, pedepsit de prima instanţă cu amendă, a scăpat şi de această pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripţie, iar pedeapsa pe numele inspectorului fiscal, Anatolie Beşleaga, condamnat iniţial la cinci ani de închisoare cu executare, a fost înlocuită cu o pedeapsă non-privativă de libertate. Judecătorii de la Curtea de Apel au menţinut sentinţa primei instanţe luată pe numele celor doi foşti angajaţi ai CNA şi a omului de afaceri prin care s-a constatat expirarea termenului de prescripţie privind tragerea lor la răspundere penală.
Dosarul penal care viza corupţia din cadrul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, făcut public de Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) în februarie 2013, s-a finalizat la Curtea de Apel (CA) Chişinău într-un anonimat total, la 31 mai 2018. Ulterior, la 16 iulie 2018, fără presă şi cu doar doi avocaţi şi un singur inculpat, judecătorul Stelian Teleucă a înmânat decizia motivată, care poate fi contestată în termen de 30 de zile la Curtea Supremă de Justiţie.
Inspectorul fiscal şi-a recunoscut vina şi s-a „căit sincer”
În iunie 2015, un complet de judecători format din Oleg Melniciuc, Aliona Miron şi Lilia Lupaşco au pronunţat sentinţa primei instanţe pe acest dosar. Atunci, Nicolae Vicol, învinuit pe mai multe capete de acuzare, a primit şase ani de închisoare cu executare, Anatolie Beşleaga, fost inspector fiscal, învinuit că a cerut şi a primit 3 mii de euro drept mită, s-a ales cu cinci ani privaţiune de libertate şi o amendă de 100 mii de lei, Eduard Bănăruc, secretat general adjunct al Guvernului, a fost pedepsit cu o amendă de 10 mii de lei, iar omul de afaceri Vasile Gudima şi foştii angajaţi ai CCCEC şi CNA, Veaceslav Sârbu şi Vadim Zacrevschi, au scăpat de pedepse, pe motiv că expirase termenul de prescripţie, ei fiind învinuiţi şi găsiţi vinovaţi de interceptarea ilegală a şefei adjuncte a Serviciului Fiscal de Stat, Valentina Negară.
Citiți și: De ce a fost condamnat Nicolae Vicol, fostul şef al Fiscului
La trei ani de atunci, pe 31 mai 2018, un alt complet de judecători, format din Stelian Teleucă, Ion Pleşca şi Oxana Robu, a menţinut sentinţa luată în privinţa lui Sârbu, Zacrevschi şi Gudima, dar au schimbat pedepsele emise anterior pe numele lui Vicol, Bănăruc şi Beşleagă. Astfel, procesul penal pe numele lui Eduard Bănăruc a fost încetat pentru expirarea termenului de prescripţie, „cu liberarea de răspundere penală”. Solicitarea a venit din partea procurorilor pe parcursul examinării dosarului, în timp ce Bănăruc a cerut să fie achitat. În privinţa lui Beşleagă s-a decis ca pedeapsa aplicată de prima instanţă să fie suspendată condiţionat pe o perioadă de probă de trei ani. Clemenţa judecătorilor a fost motivată de faptul că, fiind audiat, Beşleagă a recunoscut episodul în care a luat mită, „s-a căit sincer şi are la întreţinere 3 copii minori”. Anterior, el nu-şi recunoştea vinovăţia, solicitând achitarea.
Vicol a scăpat de pedepse în trei capete de acuzare
Astfel, Nicolae Vicol este singurul incuplat condamnat la închisoare reală în acest dosar. Vicol, care a părăsit R. Moldova înainte de pronunţarea sentinţei primei instanţe, a fost judecat pe şase episoade de infracţiuni. Deşi a fost găsit vinovat în toate cele şase capete de acuzare, în trei cazuri, fostul şef de Fisc nu a fost tras la răspundere, fie pentru că a intervenit termenul de prescripţie, fie pentru că a intervenit hotărârea Curţii Constituţionale din 7 decembrie 2017, care a declarat drept neconstituţională sintagma „intereselor publice sau” din alineatul 1 al art. 327, Cod Penal. Totodată, în unele acuzaţii, judecătorii au constatat că „procurorul a înaintat inculpatului Vicol N. o învinuire neclară, neconcretă, lipsită de suport legal”.
Procesul penal a fost încetat în privinţa acuzaţiei aduse lui Vicol, precum că a tăinuit urmele unei infracţiunii, dar şi cei trei mii de euro dobândiţi „pe cale criminală” de către Beşleagă, pe atunci inspector fiscal, fapt ce ar fi împiedicat descoperirea operativă a infracţiunii. A fost încetat procesul penal şi în cazul acuzaţiei din episodul legat de controlul de la SRL „Comparty&Co”. Vicol a fost învinuit că, pe 16 noiembrie 2012, a fost sunat de unul dintre cofondatorii firmei, cu care era în relaţii de amiciţie, care i-a comunicat că, în acel moment, la barul „Red Square”, deţinut de el, se efectua un control fiscal. Acesta l-a rugat pe Vicol să intervină pentru a stopa controlul. Ulterior, şeful Fisc „l-a telefonat pe şeful Direcţiei Control Fiscal din cadrul IFPS, Victor Sârbu, căruia, ilegal, i-a dat indicaţii de a organiza stoparea controlului”, fapt care s-a produs, se spune în rechizitoriu. Problema depistată de funcţionarii fiscali în acest local a fost prezenţa a trei sticle de whisky fără timbre de acciz.
Procesul penal a fost încetat şi în privinţa acuzaţiei care se referă la faptul că Vicol, acţionând în complicitate cu Vasile Gudima, Veaceslav Sârbu, Vadim Zacrevschi, şi cu alte persoane, a încălcat inviolabilitatea vieţii personale a Valentinei Negară, pe atunci şefă adjunctă a IFS, mun. Chişinău.
Condamnat pe un episod în care a fost achitat de prima instanţă
La Apel, Nicolae Vicol a fost condamnat pe un episod pentru care a fost achitat de prima instanţă, dar şi pentru alte două capete de acuzare. Într-un prim episod care i-a adus condamnarea, Vicol a fost acuzat că, prin intermediul şefului IFS Anenii Noi, Alexandru Cuflic, contrar Codului Muncii, a ameninţat-o cu retrogradarea din funcţie pe Iulia Pascari, şefă adjunctă a IFS Anenii Noi, creând astfel condiţii discriminatorii, ulterior aceasta fiind nevoită să depună cerere de demisie din funcţia de inspector principal în Direcţia control fiscal a IFS Anenii Noi. Instanţa a decis ca Nicolae Vicol să-i achite Iuliei Pascari un prejudiciu material în sumă de 61,8 mii de lei şi prejudiciu moral în sumă de 25 de mii de lei. Într-un alt caz, fostul şef de la Fisc a fost învinuit şi găsit vinovat că ar fi dat indicaţii ilegale lui Igor Velicico, pe atunci şeful IFS Drochia, pentru ca acesta să anuleze ca plătitori de TVA agenţii economici SRL „Climcom Nord”, SRL „Climcom-Agrogrup” şi SRL „Filgrad”.
Nicolae Vicol a mai fost judecat şi condamnat pentru că ar fi dat indicaţii ilegale lui Andrian Timotin, şef adjunct al IFPS, de a retrage colaboratorii de la posturile fiscale instituite la SRL „Ecooptim” şi SRL „Transfiermet” şi de a restitui facturile fiscale aflate în stocurile acestor agenţi economici, până la finalizarea funcţionării posturilor fiscale instituite. Cei doi agenţi economici erau principalii furnizori de materie primă pentru colosul „Metalferos”. Deşi prima instanţă l-a achitat pe Vicol pe acest capăt de acuzare, constatând că acesta nu ar fi încălcat legislaţia, judecătorii de la Apel au decis că fostul şef al FISC-ului este vinovat.
Avocat: Instanţa a ignorat solicitarea procurorului
În consecinţă, lui Nicolae Vicol i-a fost stabilită o pedeapsă definitivă şi irevocabilă de cinci ani şi jumătate de închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii publice pe un termen de şase ani. „Pedeapsa aplicată urmează să contribuie la formarea unei atitudini de respect faţă de legea penală, precum şi de valorile sociale şi interesele protejate de acestea, din partea condamnatului, persoana să fie silită să înceteze activitatea criminală şi să-şi modifice comportamentul în conformitate cu prevederile legii. Colegiul, verificând ansamblul de probe administrate în conformitate cu prevederile de procedură penală, nu a depistat careva încălcări de procedură, sau încălcări a drepturilor şi intereselor inculpatului”, subliniază judecătorii Stelian Teleucă, Ion Pleşca şi Oxana Robu.
Vasile Nicoară, avocatul lui Nicolae Vicol, susţine că decizia ar fi una ilegală. „Vom ataca decizia instanţei de Apel pe motiv că ambele hotărâri judecătoreşti, şi aici mă refer la sentinţa primei instanţe şi la decizia CA Chişinău, sunt ilegale. Pe toate capetele de acuzare, în baza art. 327, Cod Penal, este aplicabilă jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Instanţa de judecată trebuia să dispună achitarea. În decizia de la Apel e indicat clar că lipseşte un element constitutiv al infracţiunii. În asemenea situaţii se dispune achitarea. Când mă refer la caracterul ilegal al deciziei, am în vedere inclusiv faptul că procurorul, în instanţa de Apel, a renunţat la învinuirea pe episodul SRL „Ecooptim” şi SRL „Transfiermet” şi a solicitat încadrarea juridică a faptei în baza unei norme contravenţionale, cu încetarea procesului contravenţional. Instanţa a ignorat solicitarea procurorului şi a dispus condamnarea inculpatului. Totodată, promovăm ideea că Nicolae Vicol urmează a fi achitat nu doar datorită hotărârii Curţii Constituţionale, ci pentru că, aşa cum am insistat tot timpul, nu au existat condiţii pentru a-l urmări penal. Învinuirea adusă clientului meu e bazată pe concluzii neobiective ale procurorului”, susţine Vasile Nicoară, care face referire la faptul că, anterior, Interpol a decis să excludă căutarea acestuia la nivel internaţional. „Faptele care i se reproşează lui Vicol nu reprezintă infracţiune, nu sunt la nivel de infracţiune, situaţie constatată şi prin decizia Comisiei de Control a Fişierelor de la Interpol, fiind anulată căutarea sa la nivel interaţional. Mai mult, atât în prima instanţă, cât şi la Apel, completele de judecată au fost formate ilegal”, susţine apărătorul lui Vicol. Am încercat să discutăm cu procurorul Lilian Rudei, unul dintre acuzatorii de stat care au participat la şedinţele CA Chişinău pe acest dosar. După ce i-am explicat subiectul, acesta a închis, iar ulterior nu a răspuns la apeluri.
Dosarul corupţiei de la Serviciul Fiscal de Stat, unul dintre dosarele de rezonanţă din ultimii ani, a fost deschis în 2012, însă descinderile mascaţilor, soldate cu mai multe reţineri şi percheziţii, au avut loc vineri, 15 februarie 2013, chiar în ziua în care deputaţii PLDM şi PCRM l-au demis pe democratul Vlad Plahotniuc din funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului şi la câteva zile după ce Vlad Filat, liderul de atunci al PLDM, a denunţat acordul Alianţei pentru Integrare Europeană, numindu-l pe Plahotniuc „păpuşar” şi aducându-i mai multe acuzaţii grave. La scurt timp, şi Plahotniuc a făcut public acuzaţii în adresa lui Filat. În acest context, peste doar câteva zile, în public au apărut mai multe interceptări telefonice dintre Nicolae Vicol şi diverşi oficiali de rang înalt, printre care şi premierul de atunci, Vlad Filat.
