De ce a fost condamnat Nicolae Vicol, fostul şef al Fiscului

Nicolae Vicol, fostul şef al Fiscului, judecat pentru mai multe capete de acuzare, a primit şase ani de închisoare cu executare, Anatolie Beşleaga, fostul inspector fiscal învinuit că a cerut şi a primit 3 mii de euro drept mită, s-a ales cu cinci ani privaţiune de libertate şi o amendă de 100 mii de lei, Eduard Bănăruc, secretatul general adjunct al Guvernului, a fost pedepsit cu o amendă de 10 mii de lei, iar omul de afaceri Vasile Gudima şi foştii angajaţi ai CCCEC şi CNA Veaceslav Sârbu şi Vadim Zacrevschi au scăpat de pedepse, pe motiv că a expirat termenul de prescripţie. Aşa s-a finalizat joi, 18 iunie, în prima instanţă, unul dintre cele mai mediatizate dosare din R. Moldova, dosar iniţiat acum doi ani şi jumătate, în contextul unui scandal politic de proporţii.

Joi, după ora 18.00 şi după trei ore de deliberări, un complet de judecători format din Oleg Melniciuc, preşedintele Judecătoriei Râşcani, şi judecătoarele Aliona Miron şi Lilia Lupaşco, a pronunţat sentinţa în dosarul FISC. Doi dintre cei mai importanţi oameni care figurează în acest dosar, Nicolae Vicol şi Eduard Bănăruc, nu s-au prezentat la anunţarea verdictului. Fostul şef al Fiscului, conform declaraţiilor avocatului său, Vasile Nicoară, s-ar afla în România, la tratament, iar Bănăruc era, probabil, la serviciu, acesta deţinând în continuare funcţia de secretar general adjunct al Guvernului. Nicolae Vicol a fost inculpatul care a avut pe numele său cele mai multe capete de acuzare. Totodată, din acuzaţiile aduse acestuia au derivat, practic, şi cele aduse celorlalţi cinci figuranţi din dosar. Deşi acest dosar a fost destul de mediatizat, în special la etapa iniţială, multe detalii nu au fost cunoscute nici până astăzi, multe dintre şedinţele judiciare având loc cu uşile închise. Şi din acest motiv, ZdG readuce în atenţie acuzaţiile din acest dosar, dar şi modul în care s-au apărat cei şase inculpaţi.

Retrogradarea unui funcţionar şi tăinuirea unei infracţiuni

Într-un prim episod, Nicolae Vicol a fost acuzat că, prin intermediul şefului IFS Anenii Noi, Alexandru Cuflic, contrar Codului Muncii, a ameninţat-o cu retrogradarea din funcţie pe Iulia Pascari, şefă adjunctă a IFS Anenii Noi, creând astfel condiţii discriminatorii reieşind din care aceasta a fost nevoită să depună cerere de demisie, fiind în funcţia de inspector principal în Direcţia control fiscal a IFS Anenii Noi. În acest caz, Vasile Nicoară, avocatul lui Nicolae Vicol, a insistat să demonstreze că acest litigiu, aşa cum era menţionat şi în rechizitoriu, ţine de competenţa Codului Muncii, şi nu de cea a Codului Penal. Totodată, apărarea a încercat să demonstreze că, înainte de a fi retrogradată, Iulia Pascari a fost pedepsită disciplinar, dar şi că aceasta era într-un conflict de interese, pentru că soţul ei activa în subordinea sa.

Următorul capăt de acuzare pe numele lui Vicol se referă la faptul că acesta a tăinuit urmele unei infracţiunii, dar şi cei 3000 de euro dobândiţi pe cale criminală de către Anatolie Beşleagă, inspector fiscal pe atunci, fapt ce a împiedicat descoperirea operativă a infracţiunii. Mai detaliat, în perioada 17-24 septembrie 2012, inspectorii fiscali din cadrul IFS mun. Chişinău, Anatolie Beşleagă şi Valentina Mamonova, au efectuat un control fiscal la SRL „Danaia Luchianov”, în cadrul căruia au depistat înscrisuri contabile de ciornă a întreprinderii care dovedeau anumite încălcări de ordin fiscal. Pentru a omite indicarea în actul de control fiscal a tuturor încălcărilor depistate la finalizarea controlului, inspectorul fiscal al IFS mun. Chişinău Anatolie Beşleagă a estorcat şi primit de la administratorul SRL „Danaia Luchianov” suma de 3000 de EURO, se spune în rechizitoriu. Astfel, a fost întocmit un act de control în care au fost incluse doar unele încălcări nesemnificative, fapt pentru care agentul economic a fost sancţionat cu o amendă de 11 mii de lei.

Cele 3 sticle de whisky fără timbre de acciz

De aici se desprinde şi acuzaţia adusă lui Eduard Bănăruc, secretatul general adjunct al Guvernului. Pe 18 septembrie 2012, acesta, aflându-se în biroul său din incinta Guvernului, „urmărind scopul protejării intereselor agentului economic SRL „Danaia Luchianov”, i-a telefonat lui Nicolae Vicol, şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, căruia i-a comunicat actul de corupţie cu implicarea celor doi inspectori fiscali, dar şi că dispune de materiale video probante în acest sens. Conform învinuirii, Bănăruc l-a rugat pe Vicol să intervină pentru a restitui acea sumă de bani agentului economic, precum şi în vederea nereflectării în act a încălcărilor depistate ca urmare a controlului fiscal. Tot pe 18, Vicol a intrat în posesia imaginilor video, iar la scurt timp, a solicitat de la Anatolie Beşleagă suma de bani pe care i-a restituit-o soţului directoarei SRL „Danaia Luchianov”, iar controlul fiscal iniţiat anterior nu s-a derulat în continuare. Pentru a se apăra, Vicol a precizat că nu este clar de ce anume este învinuit în acest episod şi nici care caz de corupţie trebuia să-l denunţe, din moment ce mai multe elemente nu erau clare. Acesta susţine şi că în imaginile video la care s-a făcut referire nu se discută despre mijloace financiare sau alte elemente componente ale unei fapte infracţionale şi că, având acea înregistrare, un observator obiectiv nu ar fi fost în stare să bănuiască, rezonabil, cel puţin, că este vorba de un act de corupţie.

O altă acuzaţie survine tot în urma unei discuţii telefonice. Astfel, pe 16 noiembrie 2012, Vicol a fost sunat de unul dintre cofondatorii firmei SRL „Comparty&Co”, cu care se afla în relaţii de amiciţie. Acesta i-a comunicat că în acel moment, la barul „Red Square”, deţinut de el, se efectuează un control fiscal, rugându-l pe Vicol să intervină pe lângă inspectorii fiscali pentru a stopa acel control. Ulterior, şeful Fiscului „l-a telefonat pe şeful Direcţiei Control Fiscal din cadrul IFPS Victor Sîrbu, căruia ilegal i-a dat indicaţii de a organiza stoparea controlului”, fapt care s-a produs, se mai precizează în rechizitoriu. „Cum trebuia să procedeze Nicolae Vicol în asemenea situaţie? Să ignore acest semnal sau să încerce să se clarifice?”, se întreabă avocatul lui Vicol. După ce i-a telefonat persoanei responsabile de acel sector, şeful Fiscului ar fi înţeles că inspectorii fiscali nu deţin o decizie privind iniţierea controlului şi că, din acest motiv, decizia sa ar fi fost una legală, continuă acesta. De precizat că problema depistată de funcţionarii fiscali în acest local a fost prezenţa a trei sticle de whisky fără timbre de acciz, sticle care aparţineau unei persoane care îşi serba în acel local ziua de naştere.

Cum şi cine i-a ascultat telefoanele Valentinei Negară

Nicolae Vicol a mai fost judecat pentru că ar fi dat indicaţii ilegale lui Andrian Timotin, şeful adjunct al IFPS, de a retrage colaboratorii de la posturile fiscale instituite la SRL „Ecooptim” şi SRL „Transfiermet” şi de a restitui facturile fiscale aflate în stocurile agenţilor economici menţionaţi până la finalizarea funcţionării posturilor fiscale instituite. Apărarea, vis-a-vis de această acuzaţie, a menţionat că nu există probe care ar demonstra că Vicol ar fi acţionat ilegal şi că inclusiv martorii au declarat că în acţiunile şefului de atunci al Fiscului nu există infracţiuni. Într-un alt caz, fostul şef al Fiscului a fost învinuit că ar fi dat indicaţii ilegale lui Igor Velicico, şeful IFS Drochia, pentru ca acesta să anuleze ca plătitori de TVA agenţii economici SRL „Climcom Nord”, SRL „Climcom-Agrogrup” şi SRL „Filgrad”. Apărarea a precizat că Vicol nu a dat niciun ordin şi că indicaţiile acestuia, înainte de a fi executate, au fost analizate şi aprobate la şedinţa comisiei de administrare TVA.

În fine, ultima acuzaţie adusă lui Vicol se referă la faptul că acesta, acţionând în complicitate cu Vasile Gudima, Veaceslav Sârbu, Vadim Zacrevschi, dar şi cu alte persoane, a încălcat inviolabilitatea vieţii personale a Valentinei Negară, şef adjunct al Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău. În rechizitoriu se dau mai multe detalii interesante despre cum îl cunoştea Gudima pe Sârbu, fost colaborator al ex-CCCEC, iar acesta, la rându-i, aflându-se în relaţii amicale cu Vadim Zacrevschi, pe atunci chiar angajat al CNA, au facilitat includerea numărului de mobil al Valentinei Negară, printr-o acţiune ilegală, în cadrul unui dosar penal, în vederea interceptării funcţionarei. Zacrevschi a fost acuzat că ar fi „întocmit un raport fictiv ce conţinea informaţii false precum că aceasta este complice a unui grup criminal organizat, care, prin intermediul unui alt complice pe nume „Andrei”, fondează diferite întreprinderi în scopul convertirii mijloacelor băneşti prin tăinuirea originii ilicite a bunurilor. În baza raportului fictiv şi inducându-l în eroare pe ofiţerul de urmărire penală Fiodor Verlan, care investiga cauza penală, dar şi pe procurorul Sergiu Moraru, care conducea urmărirea penală, ultimul, bazându-se pe raportul fictiv scris de către Vadim Zacrevschi, a emis ordonanţa şi a înaintat demersul privind autorizarea interceptării şi înregistrării convorbirilor telefonice efectuate de Negară”, se spune în actul de învinuire. În tot acest caz, Vicol a fost învinuit că ar fi fost beneficiarul efectiv al acestei scheme. În judecată, avocatul lui Vicol a precizat că acest dosar a fost iniţiat fără să existe o plângere a victimei şi că o asemenea plângere, care să corespundă exigenţelor legale, nu a fost depusă niciodată. În judecată, apărarea a făcut referire şi la faptul că practic toate învinuirile aduse lui Nicolae Vicol au la bază interceptarea convorbirilor telefonice şi că, la acel moment, Vicol nu deţinea calitatea de învinuit sau bănuit în raport cu acuzaţiile aduse în instanţa de judecată.

Trei condamnări şi trei persoane fără pedeapsă

Nicolae Vicol a scăpat de pedeapsa cu închisoarea în două dintre cele şase capete de acuzare. El a fost achitat pentru cazul SRL „Ecooptim” şi SRL „Transfiermet”, pe motiv că fapta nu a întrunit elementele infracţiunii, şi a fost pedepsit cu amendă într-un alt caz. În alte patru învinuiri, acesta a fost condamnat, în trei cazuri la doi ani de închisoare, iar în altul, la patru, fiindu-i stabilită o pedeapsă cumulativă de 6 ani privaţiune de libertate. Pe lângă cei şase ani de închisoare, care urmează să fie petrecuţi în penitenciar de tip semiînchis, şi o amendă de 10 mii de lei în bugetul statului, Vicol trebuie să-i plătească Iuliei Pascari un prejudiciu moral de 10 mii de lei. Bănăruc a fost pedepsit cu o amendă de 10 mii de lei pentru favorizarea infracţiunii, iar Anatolie Beşleagă s-a ales cu 5 ani de închisoare pentru corupere pasivă. Ceilalţi trei inculpaţi au scăpat de pedepse pentru că a expirat termenul de prescripţie.

Vasile Nicoară, avocatul lui Vicol, susţine că sentinţa emisă pe numele clientului său este ilegală, fiind emisă de o instanţă formată ilegal. El s-a referit la faptul că acest dosar a fost examinat nu de trei, ci de cinci judecători, după ce, pe parcurs, Veronica Negru s-a transferat la Curtea de Apel, fiind înlocuită cu Oleg Melniciuc, iar la una dintre şedinţe, din cauză că Aliona Miron nu a venit, în complet a intrat, pentru doar o şedinţă, Natalia Clevadî. Asta în contextul în care legea prevede clar motivele pentru care se pot face modificări în cadrul unui complet, iar transferul la o altă instanţă nu este unul dintre motive. „Soluţia adoptată este vădit ilegală şi sigur o vom ataca la Curtea de Apel. Dl Vicol se află la tratament, în România. D-lui s-a prezentat la şedinţele de judecată în momentul în care era la tratament. A şi întrerupt tratamentul pentru a se prezenta la judecată. Acum, pentru că participarea sa nu era necesară, nu s-a prezentat, pentru că a continuat tratamentul. Nu ne-am aşteptat la o asemenea sentinţă şi deci nu e cazul de eschivare. Nu ştiu când va reveni. Acest dosar penal a fost iniţiat în baza unui denunţ depus de către un colaborator CNA. Ulterior, acest colaborator a participat la administrarea tuturor probelor din dosar. Vă rog să vă faceţi concluziile. Întrebaţi-l pe Vicol dacă va reveni sau nu în ţară sau dacă se va preda sau nu. Eu nu pot decide pentru dl Vicol”, a precizat Nicoară.

Dosarul şi lupta dintre Filat şi Plahotniuc

Eduard Bănăruc ne-a spus că este într-o şedinţă, atunci când l-am apelat pentru a-şi expune poziţia pe marginea sentinţei emise pe numele său, iar ulterior, contactat repetat, nu a răspuns la telefon. Sergiu Coptu, avocatul lui Anatolie Beşleagă, al treilea şi ultimul condamnat din dosar, susţine că sentinţa va fi atacată la Curtea de Apel şi că nu există suficiente probe pentru a demonstra vina clientului său. „Ce s-a prezentat e foarte puţin şi nu-ţi poţi face o părere certă. Nu sunt probe convingătoare. Sunt imagini video de pe un flash, provenienţa căruia nu este clară. De fapt, sunt mai multe neclarităţi. De exemplu, controlul a început la finalul lunii septembrie, dar banii se spune că Beşleagă i-a primit pentru a nu include nişte încălcări într-un act din 7 septembrie”, susţine Coptu. Procurorii vor ataca şi ei sentinţa la Curtea de Apel, în partea ce ţine de achitarea lui Vicol pe un capăt de acuzare. Vasile Moroşan, procurorul care a participat la pronunţarea sentinţei, susţine că demersul privind darea lui Vicol în căutare a fost deja transmis Inspectoratului de Poliţie (IP) Râşcani, care urmează acum să întreprindă toate măsurile pentru localizarea şi arestarea lui Nicolae Vicol. Lilian Pascaru, şeful IP Râşcani, a precizat însă că încheierea a fost trimisă la IP Buiucani, după locul de trai al condamnatului Vicol. Aici însă, deşi am vorbit cu mai mulţi oficiali, nu am reuşit să aflăm dacă încheierea a ajuns sau nu, pentru că nimeni nu ştia despre un asemenea caz. Marţi, 23 iunie, Inspectoratul General al Poliţiei a anunţat că Nicolae Vicol a fost dat în căutare naţională şi internaţională.

Amintim că dosarul Fisc, unul dintre dosarele de rezonanţă din ultimii ani, a fost deschis în 2012, însă descinderile mascaţilor, soldate cu mai multe percheziţii de amploare, au avut loc vineri, 15 februarie 2013, în ziua în care deputaţii PLDM şi PCRM l-au demis pe democratul Vlad Plahotniuc din funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului şi la câteva zile după ce Vlad Filat, liderul PLDM, a denunţat acordul Alianţei pentru Integrare Europeană, numindu-l pe Plahotniuc „păpuşar” şi aducându-i mai multe acuzaţii grave. La scurt timp, şi Plahotniuc a ieşit în public cu acuzaţii la adresa lui Filat. În acest context, peste doar câteva zile, mai multe interceptări telefonice dintre Vicol şi diverşi oficiali de rang înalt, printre care şi premierul de atunci, Vlad Filat, au fost făcute publice de unele surse anonime.